Știri
Știri din categoria Energie
FCC a blocat autorizarea pentru noi invertoare solare conectate fabricate în afara SUA, o decizie care poate restrânge oferta și poate împinge în sus costurile pentru proiectele rezidențiale și off-grid, printr-un mecanism de reglementare care condiționează practic accesul pe piața americană de conținut și producție locală, potrivit Electrek.
Pe 28 iulie, Comisia Federală pentru Comunicații (FCC) a adăugat „invertoarele de putere conectate” fabricate în străinătate pe „Covered List”, ceea ce taie accesul la autorizarea federală de care noile modele au nevoie pentru a fi importate, comercializate sau vândute în SUA. Măsura vizează în principal radiourile din invertoarele moderne (Wi‑Fi, celular, Bluetooth) folosite pentru monitorizare și control la distanță, nu partea de electronică de putere.
Decizia are o acoperire largă: include orice invertor care convertește curent continuu în curent alternativ (sau invers) – microinvertoare, invertoare „string”, hibride sau integrate în baterii – dacă are un modul radio pentru comunicare, control sau monitorizare. Invertoarele fără radio („simple”) sunt exceptate.
Un punct esențial este că „fabricat în străinătate” nu înseamnă automat „chinez”. Conform unei analize juridice Morgan Lewis, criteriul este cel din regulile federale de achiziții privind conținutul intern: pentru a nu intra pe listă, produsul trebuie să aibă peste 65% conținut din SUA și să fie fabricat în SUA. FCC precizează că naționalitatea producătorului nu este relevantă.
Măsura este orientată spre viitor. Modelele care aveau deja un „grant” FCC la 28 iulie pot fi în continuare vândute, instalate și utilizate, iar comercianții pot lichida stocurile deja aprobate. Sistemele deja montate pe case sau în rulote nu sunt afectate, iar achizițiile federale nu intră în această restricție.
Pentru ca un nou model „fabricat în străinătate” să fie aprobat, producătorul trebuie să ceară „Conditional Approval” până la 1 ianuarie 2028, printr-o petiție către Department of Homeland Security sau Department of War. Documentația cerută include dezvăluiri despre beneficiarii reali, o listă de materiale la nivel de componentă cu țările de origine și un plan cu termene pentru construirea de capacități de producție în SUA. Nu este indicat un termen de analiză.
Electrek notează că proiectele mari pot traversa mai ușor perioada imediată, inclusiv pentru că dezvoltatorii au stocuri de echipamente deja certificate; Canary Media apreciază că impactul pe termen scurt în zona utilitară este modest.
În schimb, pe termen lung, lovitura ar putea fi mai puternică în segmentul off-grid și al proiectelor mici, unde ciclurile de produs sunt scurte, furnizorii sunt mici, iar lanțul de aprovizionare este în mare parte în afara SUA. Sursa enumeră mărci precum Bluetti, Victron, EG4, Growatt, Renogy, EcoFlow sau Redarc și argumentează că firmele mici ar putea să nu poată susține costurile și complexitatea procesului de „Conditional Approval”.
Rămân întrebări despre cât de dur va fi efectul în practică. Intertek CEA (citată de Electrek) indică posibilitatea ca producătorii să evite regula livrând „cutii simple” cu un port de comunicație, urmând ca instalatorii să adauge ulterior radiouri aprobate. Totodată, aceeași sursă arată că multe autorizări FCC existente acoperă componenta de comunicații, nu invertorul final, ceea ce complică delimitarea produselor „moștenite” (grandfathered). Electrek mai subliniază și o problemă de fond: aprobarea FCC nu a fost, istoric, o condiție prealabilă pentru vânzarea unui invertor, ceea ce ridică semne de întrebare privind aplicarea.
Măsura vine pe fondul îngrijorărilor de securitate. În mai 2025, Reuters a relatat că experți americani au găsit dispozitive de comunicație nedocumentate, inclusiv radiouri celulare, în unele invertoare fabricate în China, iar într-un caz un echipament ar fi fost oprit de la distanță din China; ulterior, senatori au deschis o investigație privind un posibil „kill switch”.
Piața a interpretat proiectul ca un avantaj pentru producția locală: Electrek menționează creșteri ale acțiunilor Enphase (până la 17%), SolarEdge (aprox. 11%) și Sunrun (aprox. 7%), în timp ce Tesla a fost relativ stabilă. Totuși, „câștigătorii” sunt cei cu producție în SUA, nu neapărat companiile cu brand american: Electrek amintește că Enphase asamblează microinvertoare în SUA și și-a închis linia din Mexic, SolarEdge a început în acest an livrări de invertoare fabricate în SUA din Austin și Florida, iar Tesla produce intern Powerwall 3P și invertorul aferent.
În ansamblu, decizia FCC schimbă regulile de acces pentru modelele noi de invertoare conectate și poate reconfigura lanțurile de aprovizionare, cu un risc mai mare de reducere a opțiunilor și de creștere a prețurilor în segmentele rezidențial și off-grid, în timp ce efectul exact depinde de clarificările de aplicare și de cât de repede pot producătorii să se conformeze prin producție locală sau prin soluții tehnice alternative.
Recomandate
Amânarea scufundării barjelor pentru Cernavodă prelungește riscul de pierderi de producție și importuri scumpe la vârf , în condițiile în care operațiunea de avarie menită să crească artificial nivelul apei pentru răcirea reactorului a fost oprită în ultimul moment, potrivit Newsweek . Manevra critică a fost amânată pentru joi, după ce specialiștii de la Apele Române și AFDJ au refuzat să își asume semnătura pe o procedură considerată vulnerabilă din punct de vedere structural. În același timp, Ministerul Transporturilor a comunicat că amânarea vine pe fondul solicitării de verificări suplimentare. De ce a fost oprită operațiunea în ultimul moment Conform articolului, studii de dinamică a fluidelor realizate în regim de urgență au indicat că o blocare bruscă a albiei ar putea genera fenomene de eroziune accelerată pe malul opus, cu potențial de a pune în pericol digurile de protecție existente. Din acest motiv, inginerii au cerut recalcularea unghiurilor de poziționare a barjelor înainte de inundarea compartimentelor etanșe, informație atribuită de Newsweek publicației Antena 3. Riscul invocat: dislocare structurală și anularea câștigului de nivel Ministerul Transporturilor a transmis că amânarea are la bază un risc operațional major: „Există un risc ca presiunea acumulată în spatele barajului de avarie să provoace o dislocare structurală și pare să fie substanțial, ceea ce ar fi anulat complet câștigul de nivel obținut anterior prin detonarea stâncilor”. Impactul asupra sistemului energetic Newsweek leagă întârzierea de efecte directe în Sistemul Energetic Național: fiecare oră în care „barajul improvizat” rămâne nefuncțional ar menține presiunea pe producția disponibilă la orele de vârf ale serii și ar prelungi dependența de importuri de urgență, mai scumpe, din rețeaua regională. Publicația mai notează că joi este văzută ca un termen-limită, dincolo de care „marja de manevră hidrologică” a centralei s-ar reduce semnificativ, fără a oferi însă detalii cantitative despre niveluri sau capacități afectate. [...]
Amendamentul care condiționează închiderea centralelor pe cărbune de punerea în funcțiune a unor alternative riscă să complice finanțarea din PNRR , după ce Camera Deputaților a adoptat legea de modificare a ordonanței privind decarbonizarea sectorului energetic, potrivit Digi24 . Proiectul a trecut cu 180 de voturi „pentru”, 9 „împotrivă” și 27 de abțineri, în timp ce 80 de deputați nu au votat. Legea introduce, între altele, regula că nicio capacitate de producție a energiei electrice pe bază de cărbune nu poate fi închisă înainte ca alte surse alternative de energie să fie puse în funcțiune. Amendamentul a fost susținut în Parlament de PSD și AUR, pe fondul unei dezbateri în care miza a fost legată explicit de riscul de penalități și blocaje în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Miza: un jalon PNRR deja „închis” și riscul de reversibilitate Premierul Ilie Bolojan a avertizat că modificarea legislației poate atrage penalități în cadrul PNRR, în condițiile în care România și-a asumat închiderea etapizată a centralelor pe cărbune până în 2032, iar jalonul aferent a fost considerat îndeplinit, cu fonduri deja încasate prin Cererea de plată nr. 2. Ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a susținut că adoptarea amendamentului poate obliga România să restituie Comisiei Europene banii primiți pentru îndeplinirea jalonului și poate afecta depunerea următoarelor cereri de plată (5 și 6). În intervenția din Parlament, el a spus că nu există „niciun risc iminent” de închidere a vreunei centrale pe cărbune și că Guvernul discută deja cu Comisia Europeană menținerea capacităților pe cărbune până la punerea în funcțiune a unor noi capacități pe gaz. „Am în fața mea documentele tehnice primite de la Comisia Europeană, care spun foarte clar că există un risc de reversibilitate și confirmă atât aplicarea unei penalități, cât și blocarea cererilor de plată 5 și 6.” (Dragoș Pîslaru) Ce susțin partidele: securitate energetică vs. „blocarea PNRR” PSD a argumentat că măsura este necesară în contextul crizei energetice regionale, al capacității limitate de import și al problemelor de producție din regiune. Deputatul PSD Ilie Toma a invocat și dificultatea repornirii unor capacități dacă sunt oprite mai multe luni. AUR, prin liderul George Simion, a susținut amendamentul pe ideea că „nu închidem nimic (…) până nu punem ceva în loc”. De cealaltă parte, PNL și USR au criticat amendamentele susținute de PSD și AUR. Deputatul PNL Ionel Ovidiu Bogdan a afirmat că nu există o decizie guvernamentală privind închiderea centralelor pe cărbune, iar deputatul USR Bogdan-Ionel Rodeanu a acuzat că amendamentul face proiectul „nefuncțional” și pune în pericol fondurile din PNRR. Alte obligații incluse: contoare individuale până la final de 2030 și reguli pentru biomasă Textul adoptat include și măsuri care vizează sectorul de încălzire și răcire, cu accent pe reducerea emisiilor: instalarea de contoare individuale pentru încălzire și apă caldă în blocurile racordate la sistemele centralizate de alimentare cu energie termică, până la sfârșitul anului 2030 ; obligația ca biomasa forestieră comercializată în scopuri energetice să provină exclusiv din surse sustenabile , plus programe de sprijin pentru înlocuirea unităților de încălzire, derulate de autoritățile locale împreună cu cele centrale. Context procedural Proiectul a fost adoptat de Senat pe 4 august, apoi a revenit la Camera Deputaților pentru o nouă dezbatere, în baza articolului 75 alin. (4) și (5) din Constituție, iar Camera a dat votul final. Comisia pentru industrii și servicii și Comisia pentru politică economică au adoptat raportul final de admitere. [...]
Ieftinirea anunțată a motorinei riscă să lase în urmă costuri deja propagate în economie , pentru că scăderea de la pompă ar veni după o perioadă de scumpiri care au intrat deja în prețurile de transport și, implicit, în cele ale bunurilor de consum, potrivit unei analize a președintelui Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță , citate de Agerpres . Chisăliță susține că România asistă la un „Black Friday al motorinei”, în sensul în care prețul ar fi fost „împins în sus” înainte de intrarea în vigoare a unei legi prezentate drept sprijin pentru șoferi, iar apoi ar urma să fie redus până aproape de nivelul de la care „n-ar fi trebuit să plece”. În analiza transmisă miercuri, acesta afirmă că, după aplicarea legii, prețul motorinei „ar putea coborî” la aproximativ 10–10,20 lei/litru, dar avertizează că nu ar fi vorba de o reducere reală, ci de o revenire spre un nivel „normal”. De ce contează pentru economie: scumpirea se transmite rapid, ieftinirea – lent Expertul argumentează că efectul scumpirii motorinei se multiplică în economie: fiecare ban adăugat la pompă ajunge să se reflecte în costurile de transport, apoi în prețul alimentelor, al materialelor de construcții, al serviciilor și al produselor transportate. În schimb, atunci când carburantul se ieftinește, ajustarea în jos a prețurilor din economie este, de regulă, mult mai lentă: alimentele nu se ieftinesc „a doua zi”, tarifele de transport nu revin automat, iar produsele deja scumpite rămân adesea la același nivel, susține Chisăliță. Exemplul de preț invocat: „returnarea” unei părți din scumpire Chisăliță oferă un exemplu pentru a ilustra diferența dintre o reducere și o corecție după o scumpire: dacă motorina „trebuia să coste 10,2 lei”, prețul ar fi ajuns la 10,84 lei, iar apoi ar fi fost „redusă” la 10,35 lei. În această situație, spune el, consumatorul „nu a primit 34 de bani”, ci „a pierdut 15 bani” față de prețul considerat justificat și a plătit în plus în perioada în care motorina a fost peste 10,20 lei. „Nu ni se oferă o reducere. Ni se returnează o parte dintr-o scumpire”, afirmă președintele AEI. Întrebările AEI către autorități: justificări, supraveghere, responsabilitate În acest context, AEI cere răspunsuri privind: de ce a fost permisă „cursa scumpirilor” înainte de intrarea în vigoare a legii; ce justificări economice concrete au existat pentru fiecare majorare; cât din creștere a provenit din cotațiile internaționale, fiscalitate, curs valutar și marje comerciale; de ce mecanismele de supraveghere ale statului ar reacționa „după ce românii au plătit deja”; cine răspunde dacă se constată că prețurile au fost majorate anticipat pentru a „absorbi” efectul viitoarei reduceri. Mesajul central al analizei este că, chiar dacă prețul la pompă scade, costurile generate de scumpirea anterioară pot rămâne în economie, în cheltuielile companiilor, în facturile populației și în inflație, în timp ce beneficiul ieftinirii se vede mai ales „pe panoul benzinăriei”. [...]
Autoritățile încearcă să evite oprirea completă a Centralei Nucleare Cernavodă prin devierea debitului Dunării , iar marți, 5 august, vor scufunda patru barje încărcate cu piatră în Brațul Bala, într-o operațiune menită să dirijeze o parte din apă spre Dunărea Veche, potrivit HotNews . Intervenția, anunțată de Apele Române , este a doua măsură „fără precedent” luată în contextul nivelului extrem de scăzut al fluviului, după dislocarea stâncii Pârjoaia. Scopul este creșterea nivelului Dunării în zona Cernavodă cu până la 10–12 cm, astfel încât alimentarea cu apă necesară funcționării centralei să nu fie afectată. Ce presupune operațiunea cu barje Apele Române au precizat că scufundarea celor patru barje este așteptată să aibă loc după ora 14.00. Două barje sunt încărcate la locul dislocării stâncii Pârjoaia, pe Dunărea Veche, iar alte două au fost aduse de la Galați. Instituția a descris intervenția drept una cu „complexitate deosebită”, obiectivul fiind redirecționarea unei părți din debit de pe brațul Bala către Dunărea Veche. De ce contează: impact direct în producția de energie Guvernul a mobilizat Armata pentru menținerea în funcțiune a reactorului 2 al centralei, după ce Unitatea 1 a fost oprită săptămâna trecută, ceea ce a redus producția internă de energie cu 10%, conform informațiilor din articol. Împreună, cele două unități asigură 20% din producția de energie a României. Potrivit Apelor Române, după dislocarea stâncii Pârjoaia, nivelul Dunării în zona Cernavodă era marți staționar: inițial s-a obținut stabilizarea nivelurilor (oprirea scăderii cu 2 cm/zi), urmată de o ușoară creștere cu 2 cm. Context: intervenția anterioară cu explozibil Prima măsură pentru devierea unei părți din debit spre Dunărea Veche a fost dislocarea unei stânci de pe malul Brațului Bala. Luni, militarii au aruncat în aer, cu peste 100 kg de explozibil, stânca Pârjoaia, în zona localității Izvoarele (județul Constanța), după o primă tentativă duminică, la care au participat peste 100 de militari, dar care nu a reușit, potrivit HotNews . [...]
Seceta de pe Dunăre a început să afecteze direct producția nucleară din regiune , după ce nivelul fluviului a coborât atât de mult încât a forțat opriri de reactoare și măsuri de urgență pentru asigurarea apei de răcire, potrivit HotNews . În paralel, scăderea istorică a apelor a scos la suprafață în Serbia epave ale unor nave de război germane scufundate în 1944. Impact operațional: opriri la Cernavodă și Paks În România, producătorul de stat Nuclearelectrica a oprit unul dintre cele două reactoare ale centralei de la Cernavodă „la începutul săptămânii trecute”, pe fondul scăderii nivelului Dunării. Compania generează în mod normal „o cincime” din necesarul de energie electrică al țării, conform articolului. În Ungaria, situația este și mai tensionată: trei dintre cele patru reactoare ale centralei nucleare de la Paks au fost oprite, iar unitatea a ajuns să funcționeze la „puțin peste 10% din capacitate”. Autoritățile ungare monitorizează nivelul Dunării pentru a evita oprirea ultimei unități rămase în funcțiune. Măsuri de urgență și presiune pe piața de energie Pe fondul reducerii producției, Budapesta și Bucureștiul „și-au intensificat importurile de energie electrică” și au cerut populației și companiilor să reducă consumul, în încercarea de a limita impactul asupra sistemelor energetice. În România, autoritățile au început construirea unui dig temporar pentru a devia apă către centrala de la Cernavodă. În plus, inginerii intenționează să scufunde patru barje încărcate cu pietre de-a lungul unui afluent al Dunării, pentru a direcționa mai multă apă spre centrală. Separat, Marina Română a aruncat în aer stânca Pârjoaia, iar agenția națională de gestionare a apelor a început lucrările la digul temporar, pe care autoritățile speră să îl finalizeze „până miercuri sau joi”. Guvernele din România și Ungaria au cerut limitarea consumului, iar articolul menționează că „peste 300 de întreprinderi” au făcut reduceri voluntare pentru a diminua presiunea asupra rețelei. Ungaria: la câțiva milimetri de oprirea totală Premierul ungar Peter Magyar a spus că centrala de la Paks a fost aproape de oprire completă, înainte ca nivelul apei să se stabilizeze și să crească ușor. „În jurul orei 01:30, eram la doar câțiva milimetri de oprirea completă a centralei nucleare de la Paks, dar apoi scăderea nivelului apei s-a oprit, iar până dimineața acesta a crescut cu 1,5 cm.” Magyar a avertizat ulterior că săptămâna în curs este „critică”, în condițiile menținerii caniculei, și a indicat că eventuale precipitații în bazinele hidrografice austriece ar putea ajuta, dar nu este sigur că vor ajunge până la Dunăre. Context regional: semnale de stres și în rețelele electrice Mai la nord, operatorul polonez de transport și sistem, PSE, a cerut companiilor de energie să-și îndeplinească obligațiile privind îmbunătățirea producției de rezervă, un indiciu al tensiunilor pe care vremea extremă le poate amplifica în funcționarea sistemelor energetice. În Serbia, scăderea apelor a scos la suprafață epave ale unor nave de război germane scufundate intenționat în septembrie 1944, lângă Prahovo, în defileul Dunării, pe măsură ce forțele sovietice avansau; istoricii citați spun că ar fi fost scufundate „până la 200” de nave. Deși elementul vizual a atras atenția, miza imediată pentru regiune rămâne continuitatea producției de energie și gestionarea riscului de opriri suplimentare, dacă nivelul Dunării continuă să scadă. [...]
Legea 160/2026 schimbă decontarea prosumatorilor și mută presiunea pe ANRE , prin trecerea la facturare lunară a energiei livrate în rețea și prin extinderea unor drepturi și facilități către instalații mai mari, potrivit Adevărul . Noile reguli se aplică unui segment de peste 320.000 de prosumatori, însă o parte dintre prevederi depind de actualizarea metodologiilor de către Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) . La 31 martie 2026, România avea 322.001 prosumatori (289.476 persoane fizice și 32.525 persoane juridice), cu o putere instalată cumulată de 3.703 MW, iar 91.216 aveau și sisteme de stocare, conform datelor ANRE citate în articol. Schimbarea-cheie: decontare lunară, fără „credit” pe 24 de luni Cea mai importantă modificare este înlocuirea mecanismului de reportare a surplusului pe o perioadă de până la 24 de luni cu un sistem de facturare și decontare lunară. Practic, în fiecare lună se calculează energia produsă, consumată și livrată în rețea, fără acumularea unor cantități de energie „în cont” pentru perioade viitoare. Extinderea utilizărilor: surplusul poate acoperi și gaze și alte locuri de consum Legea creează cadrul pentru ca valoarea surplusului de energie livrat în rețea să poată fi folosită și la plata facturilor la gaze naturale, nu doar la compensarea consumului de electricitate. Aplicarea efectivă depinde însă de regulile pe care ANRE urmează să le stabilească. În plus, prosumatorii pot utiliza surplusul și pentru alte locuri de consum aflate în proprietatea aceluiași titular (de exemplu, un alt imobil), în condițiile ce vor fi detaliate prin legislația secundară. Praguri mai mari și birocrație redusă pentru instalații de până la 900 kW Noua lege ridică limitele de putere pentru anumite facilități: compensarea cantitativă poate fi solicitată pentru instalații de până la 400 kW (de la 200 kW anterior); exceptarea de la plata dezechilibrelor din rețea se extinde până la 900 kW; plafonul până la care nu există obligația de a emite facturi pentru energia livrată în rețea crește de la 27 kW la 900 kW. Pentru persoanele juridice și instituțiile publice cu instalații între 200 kW și 400 kW, este introdus un mecanism de regularizare financiară între energia consumată și cea livrată în rețea, calculat în funcție de prețul mediu ponderat de pe Piața pentru Ziua Următoare (PZU) . Ce urmează: regulile de aplicare, la ANRE Deși Legea nr. 160/2026 a intrat în vigoare la 26 iulie 2026, articolul notează că unele prevederi vor deveni aplicabile doar după ce ANRE modifică metodologia și stabilește procedurile concrete privind compensarea, regularizarea financiară și modul de implementare de către furnizori. În practică, ritmul și forma acestor norme vor determina cât de repede se vor vedea efectele în facturile prosumatorilor. [...]
