Știri
Știri din categoria Diverse
România își acoperă vârfurile de consum cu energie din Ucraina în contextul scăderii producției interne afectate de seceta severă, potrivit Digi24. Ministra Afacerilor Externe, Oana Țoiu, spune că a discutat cu omologul ucrainean, Andrii Sîbiha, despre menținerea alimentării cu energie din Ucraina în orele de consum maxim.
Discuția, purtată vineri, a vizat efectele secetei asupra sistemului energetic din România și posibilitatea ca Ucraina să sprijine România cu electricitate, în special în intervalele de vârf. Oana Țoiu a precizat că tema centrală a convorbirii a fost cooperarea în domeniul energiei, invocând ideea de sprijin între vecini „atunci când este posibil”.
Ministra afirmă că a prezentat impactul secetei severe de pe Dunăre asupra producției de energie, inclusiv asupra producției nucleare, și că a fost discutat un cadru de continuitate pentru importurile de energie din Ucraina, în funcție de capacitatea de producție nucleară a acesteia și de calendarul de mentenanță.
În același context, Oana Țoiu a amintit că România a declarat vineri stare de urgență pe piața energiei, după scăderea drastică a debitelor Dunării. Potrivit acesteia, situația a impus oprirea preventivă a unuia dintre reactoarele centralei nucleare de la Cernavodă, iar în orele de vârf România va conta pe producția de energie din Ucraina.
Șefa diplomației române a indicat că discuția continuă dialogul purtat la nivel guvernamental între premierul interimar Ilie Bolojan și vicepremierul ucrainean Denis Șmîhal, precum și între ministerele responsabile de energie.
Separat de tema energetică, cei doi miniștri au abordat situația de securitate din regiunea Mării Negre și recentele atacuri ale Rusiei asupra Ucrainei. Oana Țoiu a spus că a transmis un mesaj de solidaritate după atacurile asupra orașelor ucrainene și că a primit o informare despre situația de pe front și nevoile Ucrainei înaintea sezonului rece.
Ministra a mai menționat un schimb de opinii privind evoluțiile de securitate din Marea Neagră, inclusiv incursiunea unei drone rusești în spațiul aerian românesc și doborârea de către Forțele Aeriene Române a trei drone rusești în ultima săptămână. Tot ea a avertizat că atacurile repetate asupra navelor civile afectează siguranța navigației și activitatea economică din regiune, inclusiv Coridorul Maritim către porturile din zona Marii Odesa și terminalul CPC care aprovizionează România cu țiței.
Recomandate
Moscova ridică miza diplomatică și tratează trupe străine în Ucraina drept „declarație de război” , într-un mesaj care complică discuțiile europene despre garanții de securitate și un posibil contingent internațional, potrivit Digi24 . Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov , a spus că un eventual război între Rusia și Europa ar fi „complet diferit” și „foarte scurt”. Declarația a fost făcută miercuri și este atribuită agenției ruse de stat TASS. Linia roșie invocată de Kremlin: forțe străine în Ucraina Lavrov a reluat avertismentul președintelui Vladimir Putin, potrivit căruia desfășurarea unor forțe militare străine în Ucraina ar fi considerată de Moscova o declarație de război. Contextul este dat de discuțiile tot mai frecvente în rândul unor guverne europene privind consolidarea apărării și despre posibile aranjamente de securitate pentru Ucraina, inclusiv ideea unui contingent internațional. În același timp, Lavrov a susținut că Rusia nu se pregătește pentru o confruntare militară cu țările occidentale și nici nu ar fi interesată de una. Condițiile Rusiei pentru încheierea războiului Șeful diplomației ruse a afirmat că orice acord de încheiere a războiului din Ucraina ar presupune îndeplinirea a ceea ce Moscova numește obiectivele inițiale ale „operațiunii militare speciale” – termenul folosit de Kremlin pentru invazia la scară largă începută în februarie 2022. Lavrov l-a acuzat, de asemenea, pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski că ar încerca să elimine limba și cultura rusă din Ucraina. Potrivit materialului, Kievul respinge acuzațiile și susține că Rusia invocă protejarea vorbitorilor de limbă rusă ca pretext pentru agresiune. Escaladare verbală și către Polonia Separat, consilierul Kremlinului Nikolai Patrușev a declarat că Polonia „ar înceta să mai existe” ca stat în „două sau trei zile” dacă Varșovia ar intra într-un conflict militar cu Rusia. Afirmațiile vin după ce ministrul polonez de Externe, Radosław Sikorski, a spus la conferința Yalta European Strategy de la Kiev (12–13 septembrie) că NATO ar învinge Rusia „destul de repede” dacă Moscova ar ataca Alianța. Sikorski a invocat superioritatea aeriană a NATO și a estimat că statele europene membre ale Alianței au aproximativ 2.500 de aeronave militare. Patrușev l-a acuzat pe Sikorski că ar evalua capacitățile militare ale Rusiei într-un mod „amatoricesc” și a susținut că forțele ruse nu își folosesc întregul potențial în războiul din Ucraina. De ce contează Mesajul central transmis de Moscova – că prezența unor forțe străine în Ucraina ar echivala, în interpretarea Kremlinului, cu o „declarație de război” – pune presiune pe opțiunile europene de construire a unor garanții de securitate pentru Kiev și crește riscul de escaladare politică în jurul oricărei formule de „contingent internațional” discutate în Europa. [...]
Invitația UE către Canada ca „membru asociat” poate accelera proiecte energetice și investiții comune cu România , în special pe zona nucleară și în industria de apărare, potrivit Digi24 . Ministrul interimar de Externe, Oana Țoiu , spune că propunerea lansată la Bruxelles de președinta Comisiei Europene se înscrie într-o „aliniere strategică accelerată” în 2026 și ar fi un „catalizator” pentru relația bilaterală România–Canada. Într-o postare pe Facebook, Țoiu indică patru piloni ai agendei România–Canada: energia nucleară, schimburile comerciale, securitatea și comunitatea de români din Canada. Energie nucleară: capacitate, finanțare și tehnologia CANDU Ministrul arată că, în marja Adunării Generale a Agenției Internaționale pentru Energie Atomică, a avut o întrevedere bilaterală cu vice-ministrul canadian pentru resurse naturale, Greg Orencsak. Discuțiile au vizat, potrivit aceleiași surse, rezultate „foarte bune” ale colaborării și planuri de viitor, între care: creșterea capacității de producție de energie nucleară; explorarea oportunităților de finanțare oferite de agenția Export Development Canada; promovarea comună a extinderii tehnologiei CANDU în alte țări din regiune; susținerea inovației și utilizarea izotopilor medicali pentru tratamente oncologice; dezvoltarea, la Cernavodă, a unui centru regional de instruire în domeniul energiei nucleare. Securitate și industrie de apărare: „noi oportunități” pentru investiții în România Țoiu afirmă că invitația adresată omoloagei sale, ministra de externe Anita Anand, de a vizita Bucureștiul înainte de Summitul NATO a subliniat importanța cooperării în materie de securitate. În acest context, ministrul menționează participarea militarilor canadieni la operațiuni de deminare în Marea Neagră (MCM Black Sea). Un element cu potențial economic direct, în lectura ministrului, este conectarea Canadei la piața europeană de producție militară, care „deschide noi oportunități pentru investiții comune în România”. Comerț: creștere de peste 70% după CETA Pe zona comercială, Țoiu indică faptul că, de la aplicarea acordului de liber schimb CETA în 2017, schimburile bilaterale România–Canada au crescut cu peste 70%. În opinia sa, o asociere și mai strânsă a Canadei la piața europeană ar putea „deschide noi uși” pentru antreprenorii români. Ministrul mai susține că un parteneriat extins UE–Canada depășește dimensiunea economică și ține de „unitate și reziliență” între democrațiile mari, apreciind că România este „una dintre ancorele puternice” ale acestei alianțe. [...]
Volodimir Zelenski spune că alegerile nu pot fi organizate cât timp războiul continuă , invocând blocaje legale și logistice, dar mai ales riscuri de securitate, potrivit Digi24 . Mesajul vine pe fondul discuțiilor interne despre oportunitatea unui scrutin în Ucraina în timpul ostilităților. Într-un interviu pentru CBS, Zelenski afirmă că ar fi „gata să organizeze alegeri chiar mâine”, însă consideră imposibilă desfășurarea lor în condiții de război, din cauza constrângerilor din Constituție și legislația electorală, dar și a situației de securitate. El leagă direct fezabilitatea alegerilor de funcționarea normală a societății, inclusiv de posibilitatea copiilor de a merge la școală. Problemele invocate: diaspora, teritoriile ocupate și controlul votului Președintele ucrainean indică dificultăți majore legate de votul în străinătate și în teritoriile ocupate temporar. Zelenski spune că aproximativ 9 milioane de ucraineni se află în afara țării și amintește că, în mod obișnuit, circa 500.000 de cetățeni votează în străinătate. În ceea ce privește zonele ocupate, el ridică problema controlului procesului electoral în prezența trupelor ruse, punând sub semnul întrebării cine ar putea garanta corectitudinea votului. Legătura cu încetarea focului și disputa politică internă Zelenski reamintește că Ucraina a propus în repetate rânduri un regim de încetare a focului care ar putea fi folosit pentru pregătirea alegerilor și ca pas spre dezescaladare, însă susține că Rusia respinge aceste propuneri. În același context, el critică ideea promovării alegerilor de către unele voci din eșaloanele înalte, menționând că a considerat o astfel de poziție o greșeală și sugerând că miza ar fi politică, nu una legată de prioritățile populației în război. „Consider că este o greșeală. În timpul războiului, pacea este obiectivul numărul unu, politica nu este nici măcar numărul doi.” Potrivit Digi24, informațiile sunt relatate de Ukrainska Pravda , care citează interviul acordat CBS. [...]
Deschiderea PSD către o formulă de guvernare cu AUR ridică miza consultărilor de la Cotroceni și complică ecuația unei majorități stabile , în contextul în care în partid există „multe voci” care ar vrea ca „soluțiile” promovate de zona suveranistă să fie testate la guvernare, potrivit Digi24 . Europarlamentarul Dragoș Benea , vicepreședinte PSD și lider al organizației Bacău, a spus joi, în ziua consultărilor de la Palatul Cotroceni pentru desemnarea unui nou premier, că nu ar considera AUR „un partid extremist” și că ar exista argumente pentru includerea formațiunii în guvernare, inclusiv din perspectiva așteptărilor electoratului AUR pentru „soluții” într-un orizont mai apropiat decât următoarele alegeri parlamentare. Argumentul „stabilității” și riscul anticipatelor Benea a legat discuția despre o eventuală guvernare care să includă AUR de nevoia de a evita alegeri anticipate într-un termen scurt, pe care le-a descris drept o opțiune cu efecte negative pentru România, inclusiv economic. „Șase luni până la eventualele anticipate cred că ar duce România și mai jos ca cifre economice.” În aceeași logică, liderul PSD Bacău a susținut că prioritatea ar trebui să fie depășirea blocajului politic. „Noi trebuie să ieșim acum din acest impas.” „Nu i-aș considera extremiști”: poziționare și atac la PNL Întrebat explicit dacă vede AUR drept un partid extremist, Benea a răspuns negativ și a acuzat PNL de atitudine contradictorie față de AUR, în funcție de contextul politic și de negocieri. „Eu n-aș considera AUR-ul un partid extremist.” El a invocat și contextul european, menționând ECR (familie politică europeană) ca argument în discuția despre legitimitatea politică a AUR. Limitări și ce rămâne neclar Benea a precizat că scenariul unei guvernări cu AUR este poziția sa și că nu a participat la negocieri care să includă această formațiune. „Eu n-am participat la negocierea care să includă și AUR-ul.” Întrebat dacă Sorin Grindeanu i-ar fi propus președintelui Nicușor Dan o guvernare împreună cu AUR, Benea a răspuns: „Nu știu asta”. [...]
Consiliul Investitorilor Străini cere predictibilitate fiscală și reguli stabile pentru investiții mari în viitorul program de guvernare, avertizând că schimbările dese de taxe, costurile ridicate de finanțare și presiunile din energie pot frâna creșterea economică, potrivit Digi24 . Consiliul Investitorilor Străini (FIC) , organizație care reprezintă aproximativ 120 dintre cele mai mari companii străine din România, propune un set de priorități pentru viitorul program de guvernare, cu obiectivul declarat de a consolida competitivitatea și de a crește atractivitatea pentru investiții pe termen lung. În comunicatul transmis joi, FIC spune că România intră într-o perioadă în care deciziile economice trebuie „mai bine coordonate, mai predictibile și orientate spre rezultate”, în condițiile în care „schimbările fiscale frecvente”, „costurile ridicate de finanțare”, „presiunile din energie” și ritmul lent al investițiilor publice și private pot afecta capacitatea economiei de a crește sustenabil. Ce cer investitorii: reguli fiscale mai previzibile și administrare modernă Pe zona fiscală, FIC recomandă: un cadru multianual de consolidare; un calendar anual al modificărilor fiscale; evitarea măsurilor care afectează investițiile productive. Organizația mai propune îmbunătățirea procesului de reglementare prin consultări publice „reale”, evaluări de impact și transparență decizională. În plus, FIC susține că administrarea fiscală ar trebui să folosească mai eficient datele deja disponibile în sistemele digitale, pentru a reduce raportările duplicate și pentru a direcționa controalele către zonele cu risc fiscal „real”. Energie și investiții strategice: prețuri mai mici și proiecte de peste 200 mil. euro În energie, FIC leagă direct competitivitatea de scăderea prețurilor, pe baza unei piețe „complet funcționale” și a unor reguli de reglementare coerente și predictibile pe termen lung. Printre măsurile indicate: accelerarea investițiilor în producție, stocare, rețele și interconexiuni transfrontaliere, plus instrumente țintite pentru protejarea consumatorilor vulnerabili, „fără a distorsiona mecanismele pieței”. Pentru atragerea investițiilor majore, FIC recomandă calendare transparente pentru fonduri europene și scheme de ajutor de stat, proceduri mai rapide de evaluare și contractare și un cadru dedicat proiectelor strategice de peste 200 de milioane de euro (aprox. 1 miliard lei), vizând noi capacități industriale, reducerea deficitului comercial și creșterea competitivității pe lanțurile de aprovizionare europene. În același context, FIC propune reformarea Agenției Române pentru Investiții și Comerț Exterior ca „punct unic de contact” pentru investitori, pentru o coordonare mai bună între autorități și o capacitate mai mare de a concura pentru proiecte industriale importante. Digitalizarea statului, ca reducere a „riscului investițional” O altă direcție este transformarea digitală a sectorului public, cu măsuri precum desemnarea unui coordonator unic, interoperabilitatea sistemelor, aplicarea principiului „once-only” (furnizarea datelor o singură dată către stat) și dezvoltarea competențelor digitale și de inteligență artificială în educație și formare profesională. „România are nevoie de mai mult decât măsuri punctuale. Are nevoie de un cadru coerent, predictibil şi orientat spre investiţii.” Declarația îi aparține Ruxandrei Băndilă, director executiv al FIC, citată în comunicat. Organizația mai afirmă că implementarea măsurilor ar putea reduce riscul investițional, accelera utilizarea fondurilor europene, crește productivitatea și consolida încrederea mediului de afaceri, precizând că își menține disponibilitatea pentru dialog cu autoritățile. [...]
Un raport Anthropic indică folosirea modelului „Claude” în operațiuni rusești de spionaj, dezinformare și dezvoltare de drone , ceea ce ridică presiunea pe companiile de inteligență artificială să-și întărească controalele de acces și monitorizarea utilizării, potrivit Digi24 . Publicația relatează, citând Euronews , că Republica Moldova a fost vizată în campanii de dezinformare, în timp ce Ucraina a fost ținta principală a atacurilor cibernetice. Raportul companiei americane Anthropic, publicat luna aceasta, susține că actori cu legături în Rusia au folosit „Claude” pentru a accelera spionajul cibernetic împotriva unor ținte guvernamentale ucrainene și europene, pentru campanii de influență în Africa și Moldova și pentru dezvoltarea de software de țintire destinat unor roiuri autonome de drone kamikaze. Anthropic afirmă că a blocat activitățile rău intenționate identificate, a folosit concluziile pentru a-și consolida sistemele de securitate și a transmis informațiile către organisme guvernamentale și parteneri din industrie. Automatizarea atacurilor cibernetice: peste 20 de ținte Un caz evidențiat în raport vizează un grup de hackeri numit GTG-20006, care ar fi folosit „Claude” pentru a automatiza operațiuni împotriva a peste 20 de ținte. Lista include ministere, agenții de apărare și informații, ambasade, centre de cercetare și companii din industria de apărare. Ucraina este descrisă drept ținta principală, inclusiv prin atacuri asupra furnizorilor de tehnologie pentru drone militare și asupra lanțurilor lor de aprovizionare. În plus, grupul ar fi vizat și departamente guvernamentale din Orientul Mijlociu și Asia, cu legături în zona activităților maritime. Anthropic mai susține că GTG-20006 are legături cu Midnight Blizzard, grup pe care evaluări ale serviciilor de informații occidentale îl atribuie serviciului rus de informații externe SVR. Dezinformare: Republica Moldova, inclusă în campanii pro-Kremlin În Republica Moldova, un fost șef regional al rețelei media ruse de stat Sputnik ar fi folosit „Claude” ca instrument de producție de conținut, adaptând știri, date din sondaje și materiale ale opoziției pentru a se potrivi narațiunilor pro-Kremlin, potrivit raportului. Separat, Anthropic spune că, lucrând cu anchetatorii proiectului „All Eyes On Wagner”, a identificat și eliminat un cont administrat de un vorbitor de limbă rusă din Bangui, asociat unei operațiuni de dezinformare pentru Radio Lengo Songo, post înființat și finanțat în 2017 de grupul Wagner. Conținutul ar fi fost coordonat cu agenții de presă de stat rusești RT, Sputnik Afrique și TASS, precum și cu centrul cultural „Casa Rusă”. Drone: software de țintire pentru „roiuri autonome” Raportul mai indică faptul că Anthropic a închis un grup de dezvoltatori legați de Rusia care ar fi folosit instrumentul Claude Code pentru a scrie software pentru drone kamikaze, inclusiv un sistem autonom de țintire testat pe hardware real. Dezvoltatorii ar fi antrenat modele de inteligență artificială pe imagini din operațiuni de luptă din Ucraina și ar fi folosit o locație fixă din regiunea Donețk ca țintă demonstrativă. Anthropic afirmă că a asociat nouă conturi implicate în proiect cu o universitate regională rusă și cu un centru federal de cercetare afiliat Academiei Ruse de Științe, fără a numi instituțiile. Un detaliu relevant operațional: „Claude” nu este disponibil oficial în Rusia, iar accesul la site și la interfața de programare (API) este blocat, în timp ce cardurile bancare rusești nu sunt acceptate la plată. Potrivit companiei, dezvoltatorii au ocolit restricțiile prin redirecționarea traficului prin servere private virtuale (VPN) comerciale. [...]
