Știri
Știri din categoria Energie
Oprirea temporară a producției la Dacia și Ford devine un instrument de echilibrare a sistemului energetic, în condițiile în care Guvernul încearcă să reducă vârful de consum din orele de seară fără a impune, deocamdată, restricții obligatorii, potrivit HotNews.
Premierul Ilie Bolojan a anunțat că cei doi mari producători auto au oprit producția în perioada 3–19 august, ca parte a măsurilor voluntare de reducere a consumului de energie la nivel național. În conferința de presă de la Guvern, el a spus că oprirea activității la Dacia și Ford înseamnă „o economie de aproximativ 200 MW”.
Bolojan a indicat că intervalul critic este seara, între orele 19:00 și 23:00, când România are „un deficit important” acoperit din importuri. În urma unei întâlniri online cu reprezentanții a 80 de companii cu un consum anual de peste 50.000 de megawați, Guvernul a convenit ca fiecare mare consumator să aplice măsuri de reducere voluntară, adaptate specificului.
Premierul a mai spus că, în dimineața zilei declarațiilor, consumul a fost cu 200 MW mai mic față de alte ore ale zilei, pe fondul acțiunilor voluntare.
În același set de declarații, premierul a legat tensiunile din sistem de scăderea debitelor Dunării și de limitarea producției hidro. El a afirmat că la Porțile de Fier s-ar fi pierdut 2.000 MW și că a fost închis un grup de la Cernavodă de 500 MW.
Pe partea de echilibrare, Bolojan a spus că România importă zilnic peste 2.000–2.500 MW, iar importurile sunt mai mari în orele de seară, când există presiune suplimentară în piață.
Guvernul pregătește o hotărâre de guvern care ar urma să creeze cadrul pentru impunerea unor limitări ale consumului, dacă va fi necesar. Potrivit premierului, mecanismul ar include o notificare cu 24 de ore înainte pentru companiile mari consumatoare, iar consumul ar fi stabilit în funcție de tehnologia folosită. Măsura este prezentată ca „de rezervă”, pentru coordonare în cazul în care nu poate fi acoperit integral consumul.
În privința efectelor asupra populației, Bolojan a spus că nu sunt luate în calcul măsuri precum reducerea intervalelor de circulație la metrou sau tren și că „nu există o problemă legată de asigurarea energiei”, dar a admis că importurile de seară, la prețuri mai mari, se pot transfera indirect în prețuri, fără a „da prețurile peste cap”.
Într-un material separat, TVR a relatat despre întâlnirea de la Guvern cu marii consumatori industriali și despre reducerea voluntară a consumului, conform TVR.
Recomandate
Nuclearelectrica a securizat vânzări de 295,7 milioane lei pentru 2027 , într-un semnal că piața anticipează repornirea producției de la Cernavodă după opririle din această vară, potrivit Profit . Cumpărătorul din tranzacția bilaterală analizată de publicație este furnizorul Engie România , parte a grupului energetic francez Engie. Valoarea contractului se ridică la 295,7 milioane lei, iar perioada de livrare este 1 ianuarie – 31 decembrie 2027. Contextul este oprirea ambelor reactoare de la Cernavodă: Reactorul 2 a fost oprit pe 13 august, iar Reactorul 1 pe 28 iulie. Nuclearelectrica (SNN) a anunțat că i-au fost emise mai multe Avize de Existență a Cazului de Forță Majoră de către Camera de Comerț, Industrie, Navigație și Agricultură Constanța (CCINA), care îi permit suspendarea executării contractelor de vânzare de energie fără penalități de nelivrare și fără obligația de a cumpăra din piață energia nelivrată, până la sfârșitul lunii august. De ce contează: contractele pe 2027 vin pe fondul unei crize de adecvanță în SEN În paralel, Comitetul Național pentru Situații de Urgență (CNSU) a adoptat o hotărâre cu un plan etapizat de măsuri pentru a asigura debitul de apă necesar funcționării în siguranță a Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă, pe fondul prognozelor de scădere a debitului Dunării începând cu 10 septembrie, conform Guvernului. Tot pe fondul opririi reactoarelor, autoritățile au prelungit până la 30 septembrie măsura prin care Transelectrica poate limita consumul marilor consumatori industriali și poate stopa exporturile de energie, în caz de criză. Guvernul a justificat prelungirea ca măsură preventivă, invocând deficitul hidrologic sever, temperaturi ridicate, consum mai mare la vârful de seară și producție redusă prognozată din eolian și fotovoltaic, plus riscul limitării importurilor într-o criză regională. Ce urmează: dependența de hidrologie și riscul de prelungire a opririlor Ministerul Energiei arată că revenirea la un nivel al „hidraulicității” (condițiile hidrologice ce permit producție mai mare în hidrocentrale) care să permită creșterea producției hidro și reluarea funcționării grupurilor de la Cernavodă ar putea să se extindă în prima parte a lunii septembrie, în funcție de evoluția secetei și a debitelor Dunării. În același timp, prognozele indică perioade cu nebulozitate mai ridicată, care ar reduce aportul fotovoltaic, pe lângă scurtarea duratei zilei. În acest tablou, vânzarea de energie cu livrare pe tot anul 2027 indică faptul că, cel puțin la nivel contractual, cumpărătorii și vânzătorul mizează pe revenirea producției nucleare și pe normalizarea livrărilor începând cu 1 ianuarie 2027. [...]
Revenirea la 100% a centralei nucleare Kozlodui reduce riscul de deficit de electricitate în Bulgaria , după ce nivelul scăzut al Dunării a forțat luna trecută limitarea producției, potrivit Antena 3 . Repornirea treptată a fost posibilă după ce fluviul a crescut cu 15 centimetri în zona orașului Ruse. Centrala de la Kozlodui, singura atomoelectrică a Bulgariei, are două reactoare operaționale (unitățile 5 și 6), fiecare cu o capacitate de 1.000 MW, ceea ce înseamnă un total de 2.000 MW. Conform informațiilor citate de Agerpres din EFE, unul dintre reactoare funcționează acum aproape de capacitatea de 1.000 MW, iar celălalt este la capacitate maximă. De ce contează: Kozlodui acoperă circa 30% din consumul Bulgariei Kozlodui furnizează aproximativ 30% din energia electrică a Bulgariei, astfel că orice reducere de putere are impact direct asupra echilibrului din sistem și asupra dependenței de importuri sau de alte surse de producție, mai scumpe sau mai volatile. Reducerea de putere a fost decisă pe 20 august, când scăderea debitului Dunării a forțat diminuarea cu aproximativ 12% a puterii primului reactor. Context regional: România are încă reactoare oprite la Cernavodă În același interval, România a oprit pe 13 august unitatea 2 de la Cernavodă , tot din cauza scăderii apelor Dunării, iar unitatea 1 fusese oprită încă de la finalul lunii iulie. Antena 3 notează că măsurile luate de autoritățile române, inclusiv scufundarea unor barje în zona brațului Bala pentru a crește debitul pe Dunărea Veche, nu au dat rezultate. Publicația precizează că, în acest moment, nu este clar când ar putea fi repornite cele două reactoare ale centralei românești . Ce a permis revenirea: creșterea nivelului Dunării la Ruse Creșterea cu 15 centimetri a nivelului Dunării în apropierea orașului Ruse a fost elementul care a permis revenirea centralei bulgare la funcționarea normală, după limitările impuse de nivelul scăzut al fluviului. Centrala Kozlodui a fost inaugurată în urmă cu 52 de ani și are șase reactoare de concepție sovietică; patru au fost închise între 2002 și 2006 la cererea Comisiei Europene, rămânând operaționale doar unitățile 5 și 6. [...]
Noua centrală pe gaze de la Iernut ar urma să intre în probe la iarnă , iar din primul trimestru al anului viitor „va trebui să funcționeze la capacitate”, într-un calendar care, dacă este respectat, ar aduce în sistem energie „în bandă” (producție constantă) într-un moment de deficit, potrivit Profit . Declarația îi aparține lui Ilie Bolojan , după o vizită în județul Mureș, care a inclus șantierul de la Iernut. Acesta a spus că proiectul este în lucru de 10 ani și că au existat două contracte reziliate, iar acum Romgaz administrează direct finalizarea, după ce investiția ar fi ajuns la un stadiu de 90%. Calendarul operațional: contracte cu subcontractori și reluarea lucrărilor „în forță” Potrivit lui Bolojan, Romgaz a încheiat „peste 30 de contracte” cu subcontractorii implicați în proiect, după ce a trebuit să îi identifice și să reia relațiile contractuale, în contextul în care firma spaniolă implicată a intrat în faliment (menționat ca „de fapt în concordat preventiv”, în nota redacției din sursă). Începând „de la jumătatea lunii septembrie”, toate contractele necesare pentru reluarea accelerată a lucrărilor ar urma să fie operaționale, iar echipa locală și-a asumat lucrări până la finalul anului, astfel încât centrala să intre în faza de operare. De ce contează: energie „în bandă” și presiunea termenelor Miza este punerea în funcțiune a unei centrale noi pe gaze de 430 MW, care ar urma să acopere, conform declarației citate, un deficit de energie „în bandă” de care România are nevoie. În acest context, ținta de a ajunge la probe „din iarnă” și la funcționare „la capacitate” în primul trimestru al anului viitor devine un reper operațional pentru sistemul energetic, nu doar pentru companie. Litigiul cu Duro Felguera : pretenții reciproce și plângere penală În paralel cu finalizarea în regie proprie, proiectul rămâne însoțit de dispute juridice. Constructorul spaniol Duro Felguera a reclamat Romgaz la Curtea de Arbitraj Comercial Internațional (ICC) de la Paris, procedura urmând să se desfășoare la București, în limba română. Spaniolii au transmis că au solicitat provizoriu 438.529.272,89 lei (aproximativ 84.170.685 euro), iar Romgaz a răspuns respingând pretenția și anunțând o cerere reconvențională de 357.219.077 lei (aproximativ 67.944.855 euro). Duro Felguera a menționat și existența unei plângeri penale pentru o presupusă fraudă, reclamantul fiind ZKL Invest LTD, companie financiară înregistrată în Marea Britanie. Romgaz a arătat, la rândul său, că rezilierea contractului din 2023 a fost decisă din cauza nerespectării obligațiilor contractuale de către executant, inclusiv a termenelor. Context contractual: două etape, întârzieri și intervenția Curții de Conturi Primul contract cu Duro Felguera a fost semnat în 2016, la 268 milioane euro plus TVA, cu termen inițial de finalizare în 2020, dar a fost reziliat în 2021 pe fondul întârzierilor și neînțelegerilor. Al doilea contract, semnat în 2023 pentru finalizare, avea o valoare de circa 70 milioane euro. Sursa mai arată că, deși la semnarea contractului din 2023 părțile conveniseră să stingă litigiile legate de primul contract, Curtea de Conturi a dispus emiterea documentului constatator pentru contractul inițial; Romgaz a emis un document constatator negativ în aprilie 2026, iar Duro Felguera l-a atacat în instanță și a cerut anularea. [...]
Ministerul Energiei a aprobat șapte proiecte industriale de 290 milioane euro (aprox. 1,45 miliarde lei), cu 109 milioane euro (aprox. 545 milioane lei) ajutor de stat nerambursabil din Fondul pentru Modernizare, într-un apel dedicat creșterii eficienței energetice în industrie, potrivit Mediafax . Miza economică este reducerea costurilor energetice și a expunerii la prețul energiei pentru mari consumatori, prin investiții cofinanțate în instalații industriale. Apelul a fost unul competitiv, cu buget de 150 de milioane de euro, deschis până în februarie 2026. Au depus proiecte 11 companii industriale, iar în urma evaluării au fost aprobate șapte, a transmis premierul și ministrul interimar al Energiei, Ilie Bolojan , într-o postare pe Facebook. Ce finanțează proiectele și ce rezultate sunt estimate Potrivit lui Bolojan, investițiile vizează, între altele: înlocuirea echipamentelor mari consumatoare de energie; retehnologizarea liniilor de producție; electrificarea unor procese industriale; recuperarea căldurii pierdute în procesele tehnologice; instalarea de sisteme de măsurare în timp real a consumului de energie și a emisiilor, pe fluxuri energetice. Impactul estimat este o reducere a consumului de energie cu aproximativ 990.000 MWh anual și diminuarea emisiilor cu 239.000 de tone de CO₂ echivalent pe an. Calendar: contestații în octombrie, contractare până la final de noiembrie În privința pașilor următori, soluționarea contestațiilor este prevăzută pentru 6 octombrie 2026, iar perioada de precontractare și contractare ar urma să se încheie cel târziu la 30 noiembrie 2026. Investițiile trebuie finalizate până la 30 iunie 2030. Din totalul de 290 milioane euro investiții, 109 milioane euro reprezintă ajutor de stat, iar restul finanțării va fi asigurat de companii, conform informațiilor transmise de Bolojan. [...]
Oprirea în siguranță a celor două reactoare de la Cernavodă scoate temporar din SEN circa 20% din producția de electricitate , iar autoritățile încearcă să refacă alimentarea cu apă pentru răcire pe fondul debitelor extrem de reduse ale Dunării, potrivit Economedia . Nuclearelectrica spune că ambele unități sunt în „stare sigură oprită” și că nu există „niciun risc operațional sau de securitate nucleară asociat”, în timp ce România se află în stare de alertă energetică, conform Mediafax, citat de publicație. Compania afirmă că va anunța deciziile privind reconectarea la Sistemul Energetic Național (SEN) în funcție de prognozele pentru perioada următoare și pe baza „datelor tehnice certe”. Ce s-a oprit și când Oprirea a fost făcută etapizat, pe măsură ce nivelul fluviului a coborât sub pragul necesar pentru asigurarea debitului de răcire a turbinelor: Unitatea 1 (700 MW) : deconectată inițial pe 28 iulie Unitatea 2 (700 MW) : oprită pe 13 august În mod normal, centrala de la Cernavodă asigură aproximativ 20% din producția națională de energie electrică , ceea ce face ca oprirea simultană a ambelor reactoare să aibă un impact direct asupra echilibrului de producție din SEN. De ce contează pentru sistem: seceta lovește și hidro de pe Dunăre Contextul este agravat de faptul că debitele scăzute au înjumătățit și producția celor două hidrocentrale de pe Dunăre de la intrarea în țară, pe fondul stării de alertă energetică instituită de autorități de la 1 august . Ce măsuri ia Guvernul pentru a restabili alimentarea cu apă Comitetul Național pentru Situații de Urgență (CNSU) a aprobat măsuri de urgență pentru direcționarea apei către sistemele de răcire ale centralei, inclusiv: continuarea lucrărilor de dragare în zona Cernavodă, de către AFDJ Galați și Apele Române ; construirea unui epiu pe Dunărea Veche (lucrare hidrotehnică pentru dirijarea curentului și a aluviunilor); eliberarea de debite suplimentare din acumulările de pe râul Olt . Anterior, autoritățile au încercat menținerea în funcțiune a Unității 2 prin dislocarea unei stânci și scufundarea controlată a patru barje pentru redirijarea debitului de apă, însă soluția a prelungit funcționarea reactorului doar cu câteva zile. Ce urmează Nuclearelectrica indică faptul că reconectarea celor două unități va depinde de evoluția prognozelor și de condițiile tehnice, urmând să comunice deciziile operaționale „transparent și responsabil”. În paralel, AFDJ Galați a prezentat etapele unui proiect tehnic care vizează creșterea nivelului apei pe brațul Bala, pentru deblocarea pe termen mai lung a alimentării centralei. [...]
Programul de baterii pentru prosumatori ar urma să reducă importurile scumpe de seară , dacă va fi lansat în octombrie și va aduce în sistem cel puțin 400 MWh de capacitate de stocare, potrivit news.ro . Ministrul interimar al Mediului, Diana Buzoianu , spune că ziua energia produsă de panourile fotovoltaice „nu este stocată nicăieri”, iar seara România ajunge să importe la prețuri mai ridicate. Ce se schimbă: de la „primul venit” la selecție pe criterii Buzoianu afirmă că, pentru prima dată, programul nu va mai funcționa pe principiul „primul venit, primul servit”, ci printr-un dosar analizat pe mai multe criterii. Un exemplu de criteriu menționat este nivelul de cofinanțare: cei care contribuie cu un procent mai mare ar urma să fie prioritizați. Totodată, platforma de înscriere va fi modificată față de anul trecut, tocmai pentru a susține noul mecanism de evaluare. Buget, beneficiari și condiții financiare Conform declarațiilor citate, statul ar urma să aloce 400 de milioane de lei pentru achiziția de baterii. Programul se adresează persoanelor fizice care au deja panouri fotovoltaice și certificat de racordare (document care confirmă conectarea la rețea). Principalele repere financiare prezentate: cofinanțare minimă: 25% din costul stocării (beneficiarul acoperă cel puțin acest procent); voucher: 1.250 lei pe kilowatt ; plafon maxim: 15.000 lei cu TVA pe beneficiar (sumă pe care statul o poate plăti, potrivit ministrului). Ministrul susține că, la final, programul ar trebui să asigure un minim de 400 MWh capacitate de stocare , cu efecte așteptate inclusiv în „prețuri scăzute la energie”. Impact operațional: energia produsă ziua, folosită seara Miza invocată de minister este folosirea energiei produse în timpul zilei de prosumatori (consumatori care și produc energie) în intervalele de seară, când cererea crește și România importă energie. „Seara, când România importă energie la un preț mult mai ridicat, am putea de fapt să ne bazăm pe aceste sisteme de stocare”, a declarat Diana Buzoianu. Cum se depun dosarele Înscrierea ar urma să se facă tot prin instalatori , „același sistem” ca anul anterior, potrivit ministrului. Ghidul programului este în curs de îmbunătățire, pe baza observațiilor din spațiul public, iar Buzoianu spune că speră ca „în zilele următoare” să existe o versiune finală, pentru a putea lansa proiectul în acest an. [...]
