Știri
Știri din categoria Energie
Colapsul rețelei electrice din Cuba expune dependența de importuri de combustibil, într-un moment în care blocada americană asupra petrolului limitează accesul insulei la livrări și amplifică presiunea pe infrastructura energetică îmbătrânită, potrivit The Jerusalem Post.
Pana de curent a avut loc târziu, duminică, iar operatorul de stat al rețelei a confirmat că sistemul electric național „a colapsat”, lăsând fără electricitate o insulă cu aproximativ 10 milioane de locuitori. Este încă un episod într-o serie de întreruperi majore: materialul notează că, în iulie, au fost trei blackout-uri la nivel național, iar acesta este al treilea incident major în nouă zile.
Operatorul Unión Eléctrica de Cuba nu a oferit detalii suplimentare despre cauze sau despre calendarul reluării alimentării, limitându-se la postări pe X (fostul Twitter) și Facebook.
Articolul leagă deteriorarea situației de dificultatea Cubei de a-și asigura importurile de combustibil. Presiunea a crescut după ce Cuba ar fi pierdut o sursă-cheie de alimentare, în urma unei blocade petroliere impuse de președintele SUA, Donald Trump, după înlăturarea, la 3 ianuarie, a președintelui Venezuelei, Nicolas Maduro, de către Washington.
Venezuela a fost mult timp principalul furnizor de petrol al Cubei, iar importurile din Mexic s-au oprit, de asemenea, pe fondul intensificării presiunii americane, mai notează materialul.
Criza energetică coincide cu o „deschidere prudentă” a sectorului energetic, tradițional strict controlat, pe fondul penuriei de combustibil și al sancțiunilor americane severe. Havana a autorizat recent prima inițiativă de import de combustibil cu finanțare externă, potrivit aceleiași surse.
Informațiile disponibile în material nu includ estimări privind durata întreruperii sau impactul economic cuantificat al penei de curent, iar autoritățile nu au comunicat detalii tehnice despre avarie.
Recomandate
Prăbușirile repetate ale rețelei electrice împing Cuba spre o criză economică și socială mai adâncă , pe fondul lipsei de combustibil și al imposibilității de a repara centralele vechi, relatează Adevărul . În ultimele zile, sistemul energetic național s-a prăbușit de trei ori în 10 zile, iar întreruperile locale, deja cronice, se suprapun peste penele la nivel național. Insula, cu o populație de 9,5 milioane de locuitori, se confruntă de șase luni cu un „blocaj petrolier” impus de Statele Unite, descris ca parte a unei campanii de presiune asupra guvernului comunist. În paralel, vulnerabilitatea energetică este alimentată de degradarea infrastructurii: potrivit cercetătorului Jorge Piñon (Universitatea din Texas), „coloana vertebrală” a sistemului o reprezintă centralele mari, însă acestea sunt „vechi, defecte și epuizate”. Lipsa de combustibil și piese de schimb blochează intervențiile Guvernul cubanez susține că marja de manevră este redusă. Ministrul energiei, Vicente de la O Levy , invocă două constrângeri: deficitul de combustibil și accesul limitat la componente pentru unitățile termoelectrice. În teren, efectele sunt imediate: curentul revine „sporadic”, iar întreruperile scurte fac dificilă funcționarea serviciilor de bază, de la pomparea apei până la încărcarea telefoanelor, pe fondul temperaturilor de vară și al umidității ridicate menționate în articol. Efecte în lanț: tensiuni sociale, servicii publice slăbite și plecarea firmelor Penele de curent se suprapun peste o economie deja fragilizată, statul cubanez fiind descris ca slăbit încă din perioada pandemiei, inclusiv prin hiperinflație. În acest context, articolul notează: proteste de tip „cacerolazos” (bătăi în oale și tigăi), ca formă de exprimare a nemulțumirii; degradarea serviciilor publice; creșterea infracționalității, cu violențe și tâlhării, în condițiile în care poliția ar ajunge mai greu la intervenții (informație atribuită în text publicației The Guardian); presiune asupra activității economice, inclusiv prin plecarea unor companii străine (operatori hotelieri, companii aeriene, firme miniere și de transport maritim), pe fondul sancțiunilor. Un exemplu de blocaj logistic menționat este cel al unui importator de mașini electrice, care afirmă că are containere blocate în Kingston și în China, fără o estimare privind livrarea. Ce urmează: reforme anunțate, dar fără efect imediat Pe partea de politici economice, guvernul cubanez a anunțat 176 de măsuri „încă neaplicate”, menite să extindă sectorul privat și să atragă investiții. Departamentul de Stat al SUA le-a respins însă ca fiind „simple semnale de fum superficiale”, potrivit articolului. În lipsa unei stabilizări a aprovizionării cu combustibil și a accesului la piese pentru centrale, riscul operațional rămâne același: întreruperile repetate ale alimentării cu energie continuă să afecteze direct economia și funcționarea serviciilor esențiale, amplificând tensiunile sociale. [...]
România intră în august cu un risc real de dezechilibru în sistemul energetic , pe fondul scăderii producției și al mai multor capacități mari indisponibile, potrivit unui interviu publicat de Adevărul . Guvernul a declarat stare de alertă la nivel național pentru luna august, iar miza imediată este menținerea funcționării Sistemului Energetic Național fără întreruperi majore, într-un context în care orice incident suplimentar ar putea amplifica tensiunile din rețea. Consultantul în politici de securitate energetică Cosmin Păcuraru leagă situația de un cumul de factori: seceta și condițiile meteo, dar și decizii greșite din ultimii ani, în special subinvestiția în nuclear și hidro, plus probleme operaționale în mai multe zone ale producției. Ce scoate din joc producția: nuclear, hidro și termic Păcuraru indică drept șoc major situația de la Cernavodă : oprirea ambelor reactoare, pe fondul unui „concurs de împrejurări” (inclusiv debit mic al Dunării), ar echivala cu dispariția din sistem a aproximativ 1.400 MW de producție „în bandă” (adică stabilă, constantă), descrisă ca fiind cea mai mare pierdere punctuală de putere instalată suferită de România. Pe partea hidro, expertul vorbește despre „sute de megawați” indisponibili la Hidroelectrica din motive care „nu au legătură cu vremea”, iar la Porțile de Fier I menționează două grupuri oprite complet și un al treilea la jumătate de putere (aprox. 100 MW în loc de 200 MW ), ceea ce ar însemna încă aproape 500 MW pierduți doar din această zonă, la care se adaugă și alte hidrocentrale oprite. În termic, sunt menționate probleme la ELCEN (CET Vest afectat de două incendii, iar CET Sud și CET Progresul oprite pentru mentenanță) și situația Electrocentrale Craiova, aflată în insolvență, cu aproximativ 300 MW instalați. De ce fotovoltaicele nu „acoperă” lipsa fără stocare Un punct central al analizei este că investițiile masive în fotovoltaic și eolian nu rezolvă problema de siguranță a alimentării fără stocare și fără surse stabile (nuclear, hidro, termic). Păcuraru afirmă că România ar avea în prezent o capacitate de stocare de cel mult 1.000 MWh , în timp ce „ideal ar fi 10.000”, ceea ce arată un decalaj major între producția variabilă și posibilitatea de a o folosi când sistemul are nevoie. În plus, el susține că, în anumite intervale, producția din fotovoltaic „mai mult a încurcat”, deoarece termocentralelor li s-a redus producția sau au fost închise pe perioada funcționării parcurilor, iar stocarea disponibilă nu este suficientă pentru echilibrare. Vulnerabilitatea operațională: „un bobârnac” poate conta În condițiile în care sistemul ar funcționa „la limită”, expertul avertizează că un incident relativ mic – inclusiv un atac cibernetic – ar putea avea efecte disproporționate. În interviu, el afirmă că ar fi suficientă compromiterea circuitelor de control și analiză ale unor companii mari din energie pentru a produce perturbări severe. „Eu zic că acum, în situația asta, cu reactoarele închise, cu problemele pe care le avem, te poți aștepta la orice! Deci și la un blackout.” Totuși, Păcuraru nu afirmă că un blackout este cert: spune explicit că nu poate spune dacă va fi sau nu, dar că „riscurile există” și că situația „încă se mai poate salva”. Ce soluții indică expertul: nuclear și proiecte de stocare În plan tehnic, interviul reia ideea că România ar fi avut nevoie de măsuri pentru a reduce vulnerabilitatea Cernavodă la debite mici ale Dunării (de exemplu, întreținerea canalului de alimentare cu apă, inclusiv dragaj), și ridică întrebarea de ce nu se discută serios construcția unor turnuri de răcire la centrală. Pe termen mai lung, Păcuraru susține necesitatea proiectelor de stocare (inclusiv Tarnița-Lăpuștești) și a dezvoltării nucleare, amintind atât proiectul cu reactoare mici modulare (SMR), cât și proiectul european ALFRED (reactor cu răcire pe bază de plumb), despre care spune că va dura mulți ani până la aprobări. În esență, mesajul interviului este că riscul de întreruperi majore nu ține de un singur factor, ci de suprapunerea dintre vreme, indisponibilități mari în producție și o arhitectură a sistemului care nu a ținut pasul cu creșterea regenerabilelor fără stocare și fără întărirea surselor stabile. [...]
Scăderea accentuată a debitului Dunării reduce producția hidro și pune sub presiune funcționarea centralei de la Cernavodă , într-un moment în care vârful de consum din zilele caniculare poate împinge rapid prețurile în sus, potrivit Newsweek . Sâmbătă, debitul Dunării la intrarea în țară era de 1.550 metri cubi pe secundă, de circa trei ori sub media multianuală pentru iulie (4.700 mc/s) și sub media lunii august (3.900 mc/s). Comparativ cu aceeași perioadă din 2025, debitul este mai mic cu aproximativ 25%. Administrația Națională „Apele Române ” avertizează că următoarele două săptămâni sunt critice, iar prognoza Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor indică posibilitatea ca pe 6 august debitul să coboare sub 1.600 mc/s, sub minimul din august 2003. Efect direct în producția de energie: hidro mai puțin, nuclear la limită Pentru sistemul energetic, un debit mai mic înseamnă mai puțină apă disponibilă pentru hidrocentralele de pe Dunăre, inclusiv la Porțile de Fier, una dintre cele mai importante surse de producție hidro ale României. În paralel, nivelul scăzut al Dunării afectează centrala nuclearoelectrică de la Cernavodă, care folosește apa fluviului în sistemele de răcire. Pe 28 iulie, Unitatea 1 a fost oprită controlat din cauza debitului scăzut, pentru a permite menținerea în funcțiune a Unității 2. Fiecare reactor are o putere instalată de aproximativ 700 MW, iar oprirea unuia scoate temporar din sistem o capacitate semnificativă. Unitatea 2 a rămas conectată la Sistemul Energetic Național după verificări, însă nivelul Dunării la Cernavodă continuă să scadă cu aproximativ 2–3 centimetri pe zi. „Apele Române” estimează că, în condițiile actuale, centrala mai poate funcționa la limită încă aproximativ 4–5 zile. În mod normal, cele două reactoare însumează circa 1.400 MW și asigură aproximativ o cincime din producția de electricitate a României. Intervenție pe Dunăre, cu riscuri tehnice Autoritățile pregătesc o intervenție pentru a dirija mai multă apă către Dunărea Veche, dinspre Brațul Bala, prin realizarea unui dig de dirijare. Planul include scufundarea controlată, în amplasamente prestabilite, a unor barje încărcate cu aproximativ 500 de tone de piatră, după măsurători batimetrice realizate de Forțele Navale. În paralel, Administrația Fluvială a Dunării de Jos a început lucrări de dragaj pe sectorul Dunărea Veche – Brațul Bala. „Apele Române” avertizează că intervenția este complexă și implică riscuri tehnice semnificative: la niveluri extrem de scăzute, efectul hidraulic urmărit ar putea să nu fie atins integral, iar lucrările pot crește temporar turbiditatea (încărcarea cu particule) a apei. De ce contează: disponibilitate mai mică, risc de importuri și volatilitate de preț Problema vine într-o perioadă în care seceta afectează și producția hidro, iar consumul poate crește în episoadele de caniculă. Când o parte din producția internă devine indisponibilă, diferența trebuie acoperită din alte surse, inclusiv prin importuri. Publicația amintește și un episod de volatilitate extremă din această vară: pe 30 iunie, între 19:00 și 19:15, prețul energiei pe Piața pentru Ziua Următoare a urcat la 5.321 lei/MWh (record pe piața spot), iar media zilei a fost de aproximativ 1.537 lei/MWh. Newsweek precizează că recordul nu poate fi pus pe seama Dunării, ci a rezultat din mai mulți factori (consum ridicat, producție redusă din anumite surse și dezechilibre între cerere și ofertă), însă episodul arată cât de repede se poate scumpi energia când sistemul are mai puțină producție disponibilă. În același timp, seceta afectează și râurile interioare din vest, Oltenia, Muntenia și Moldova, cu debite sub valorile specifice perioadei, iar în unele sectoare din Crișana apar fenomene de secare. În principalele 40 de lacuri de acumulare, coeficientul de umplere este de aproximativ 70%, considerat rezerva strategică pentru alimentarea populației. Pe termen scurt, miza rămâne evoluția debitului în următoarele două săptămâni: dacă scăderea continuă, România riscă să gestioneze simultan mai puțină apă, mai puțină producție din unele surse și o presiune mai mare asupra sistemului energetic. [...]
Ungaria își oprește complet centrala nucleară de la Paks, care asigură circa 40% din electricitatea anuală a țării, din cauza nivelului prea scăzut al Dunării , potrivit Agerpres . Decizia ridică o problemă operațională majoră pentru sistemul energetic ungar, într-un moment în care valul de căldură și lipsa precipitațiilor pun presiune pe infrastructura dependentă de apă. Oprirea este anunțată de prim-ministrul ungar Peter Magyar ca fiind o „premieră în 44 de ani”. Potrivit acestuia, una dintre ultimele două unități de producție urma să fie oprită duminică la 01:30, iar producția centralei să scadă la 240 MW, înainte de oprirea completă în aceeași zi. De ce contează: o vulnerabilitate directă în alimentarea cu energie Centrala de la Paks, situată la aproximativ 100 km sud de Budapesta, furnizează circa 40% din producția anuală de electricitate a Ungariei. O oprire completă, chiar și temporară, înseamnă o reducere abruptă a producției interne și o nevoie de compensare prin alte surse disponibile în sistem. Ce a declanșat oprirea: răcirea depinde de apa Dunării Exploatatorul centralei a avertizat vineri că scăderea nivelului Dunării ar putea duce la închiderea completă spre mijlocul săptămânii viitoare, însă guvernul a indicat că oprirea ar putea interveni încă din weekend. Cele patru reactoare ale centralei, construite cu tehnologie din era sovietică, sunt răcite cu apă pompată din Dunăre, ceea ce face funcționarea direct dependentă de debitul și nivelul fluviului. Context meteo: secetă prelungită și temperaturi de până la 42°C Nivelul Dunării a atins pe alocuri valori istoric scăzute, pe fondul deficitului prelungit de precipitații și al căldurii extreme care afectează Europa. Situația ar putea să se agraveze, în condițiile în care sunt anunțate temperaturi de 40–42°C în zilele următoare în Europa Centrală. [...]
Seceta împinge România spre importuri mai mari de energie în orele de vârf , după ce Nuclearelectrica a renunțat „pentru moment” la oprirea Unității 2 de la Cernavodă, dar avertizează că reactorul poate fi deconectat oricând dacă scăderea debitului Dunării afectează condițiile de funcționare în siguranță, potrivit Adevărul . Decizia a venit după o reevaluare tehnică făcută în noaptea de miercuri spre joi, la doar o zi după ce compania informase piața că Unitatea 2 urma să fie deconectată joi, la ora 10:00, din cauza scăderii continue a debitului Dunării, sursa principală de apă pentru răcirea instalațiilor. Nuclearelectrica spune că monitorizează permanent parametrii și că oprirea poate deveni necesară „în orice moment”, în funcție de evoluția hidrologică. „Având în vedere atât situația actuală, precum și prognozele hidrologice referitoare la nivelul Dunării, oprirea Unității 2 poate fi necesară în orice moment”, a transmis compania. De ce contează: producția nucleară e deja redusă, iar alternativa e mai scumpă Chiar și cu Unitatea 2 în funcțiune, centrala operează la jumătate din capacitate: Unitatea 1 este oprită încă de marți și ar urma să fie repusă în funcțiune doar după ce condițiile hidrologice vor permite reluarea activității „în deplină siguranță”. În mod normal, cele două reactoare asigură aproximativ o cincime din energia electrică a României, fiind o sursă stabilă în mixul național. Pe fondul secetei, nu doar nuclearul este sub presiune, ci și producția hidro, ceea ce obligă Sistemul Energetic Național să compenseze rapid lipsa de energie prin alte surse și prin importuri. Dunărea se apropie de minime istorice Potrivit Administrației Naționale „Apele Române”, debitul Dunării la intrarea în țară este estimat la aproximativ 1.500 metri cubi pe secundă la începutul lunii august, aproape de minimul istoric de 1.400 metri cubi pe secundă consemnat în 1985. Prin comparație, media multianuală este de aproximativ 4.700 metri cubi pe secundă în iulie și aproape 3.900 metri cubi pe secundă în august. Intervalul critic 20:00–23:00 și dependența de importuri Premierul interimar Ilie Bolojan a indicat drept interval critic orele 20:00–23:00, când consumul populației atinge maximele, iar producția din parcurile fotovoltaice scade aproape de zero. În acest interval, România ajunge să importe „cantități importante” pentru acoperirea consumului, iar reducerea producției nucleare accentuează dependența. Bolojan a spus la Digi24 că oprirea celui de-al doilea reactor ar forța compensarea prin creșterea producției pe gaze și prin importuri suplimentare, mai ales seara, menționând că România a importat deja aproximativ 1.700 MW în intervalul de seară. Tot el a făcut apel la populație și la marii consumatori industriali să reducă pe cât posibil consumul între 20:00 și 23:00. Ce riscuri vede piața: presiune pe prețuri dacă episodul se prelungește Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, avertizează că o oprire a Unității 2 ar însemna pierderea uneia dintre cele mai ieftine și previzibile surse de energie, cu efecte atât asupra siguranței sistemului, cât și asupra mixului de producție. „Practic, dispar 20% din capacitatea de producție în bandă a României”, a spus Chisăliță. În scenariul unei opriri, înlocuirea energiei ar veni din: creșterea producției în centrale pe gaze și cărbune; cât permite hidroenergia, afectată la rândul ei de secetă; importuri, care devin esențiale pentru acoperirea diferenței. Fostul ministru al Energiei Răzvan Nicolescu a arătat că impactul asupra pieței depinde în primul rând de durata situației: dacă nivelul Dunării își revine în câteva zile, sistemul poate absorbi șocul mai ușor; dacă restricțiile se întind pe săptămâni, presiunea asupra pieței și asupra costurilor furnizorilor poate crește, inclusiv prin scumpirea energiei angro. Ce urmează Pe termen scurt, miza rămâne evoluția debitului Dunării și menținerea condițiilor de operare în siguranță. Deși Unitatea 2 a rămas conectată după reevaluarea tehnică, Nuclearelectrica indică explicit că oprirea poate fi decisă rapid, iar sistemul ar trebui să acopere deficitul prin producție pe gaze/cărbune și prin importuri, în special în orele de vârf de seară. [...]
Vârful de consum de electricitate urcă spre 7.800 MW săptămâna viitoare , pe fondul caniculei, într-un moment în care producția internă este deja tensionată de oprirea Unității 1 de la Cernavodă și de scăderea producției hidro din cauza secetei, potrivit Antena 3 . Transelectrica estimează pentru joi seară un vârf de circa 7.200 MW, iar săptămâna viitoare consumul de seară ar urma să crească treptat până la 7.800 MW. Cum spune Transelectrica că ține sistemul în echilibru Operatorul de transport arată că echilibrarea Sistemului Electroenergetic Național (SEN) se face prin „utilizarea tuturor resurselor disponibile”, inclusiv prin schimburi comerciale transfrontaliere, în limitele tehnice ale rețelei europene și ale pieței regionale. Capacitatea de schimb transfrontalier a rețelei naționale este, în prezent, de aproximativ 4.000 MW import/export. „În aceste condiţii de presiune, echilibrarea Sistemului Electroenergetic Naţional (SEN) este realizată prin utilizarea tuturor resurselor disponibile, inclusiv prin schimburile comerciale transfrontaliere de energie electrică, în limitele capacităţilor tehnice ale reţelei electrice europene şi ale pieţei regionale.” Transelectrica mai precizează că Dispecerul Energetic Național va adapta în timp real măsurile de operare pentru menținerea funcționării SEN „în parametri de siguranță”. Compania avertizează și că seceta și canicula afectează majoritatea statelor europene, ceea ce pune presiune suplimentară atât pe sistemele electroenergetice, cât și pe piața regională. Presiune dublă: caniculă și indisponibilități în producție Ministerul Energiei a convocat joi după-amiază, la sediul Dispecerului Energetic Național, a doua ședință din această săptămână a Comandamentului Energetic, în contextul: retragerii din exploatare a Unității 1 a Centralei Nuclearelectrice Cernavodă; posibilității opririi Unității 2, „în funcție de evoluția din următoarele zile a condițiilor tehnice”, pe fondul debitului redus al Dunării; valului de caniculă prognozat. La reuniune au participat, între alții, președintele ANRE, George Niculescu, vicepreședintele ANRE, Gabriel Andronache, și entități relevante din SEN. Ședința a fost condusă de secretarul de stat Cristian Bușoi, iar discuțiile au vizat prognozele de consum, disponibilitatea capacităților de producție și măsurile operative pentru funcționarea „fără întreruperi” a sistemului, în condițiile suprapunerii caniculei cu indisponibilitatea nucleară și cu producția hidro redusă. Totodată, începând cu 3 august, ar urma să intre în SEN, în regim de probe, noi capacități de producție fotovoltaice și de stocare, însumând aproape 300 MW. Cum arăta joi seară balanța producție–consum și mixul energetic Conform datelor Transelectrica afișate în timp real, joi seară România producea 5.272 MW și consuma 7.142 MW. Din producție, structura era: hidro: 1.647 MW (31,28%) hidrocarburi: 1.351 MW (25,6%) cărbune: 955 MW (18,04%) nuclear: 685 MW (12,94%) stocare: 326 MW (6,16%) eolian: 250 MW (4,72%) biomasă: 68 MW (1,29%) Contextul hidrologic: Dunărea, aproape de minime istorice Administrația Națională „Apele Române ” a indicat că România traversează una dintre cele mai dificile perioade hidrologice din ultimele decenii, iar în bazinul superior al Dunării nu sunt prognozate precipitații în perioada imediat următoare. Debitul Dunării la intrarea în țară, la Baziaș, era joi de 1.600 mc/s, iar prognoza Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor indică o scădere până la aproximativ 1.500 mc/s în jurul datei de 6 august, aproape de minimul istoric din 1985 (1.400 mc/s). În acest context, Unitatea 1 de la CNE Cernavodă a fost oprită controlat marți dimineață, din cauza debitului scăzut al Dunării. [...]
