Tag: nicolas maduro
Știri despre „nicolas maduro”
Președinta interimară a Venezuelei cere SUA să nu se amestece în politica internă - Declarația vine în contextul tensiunilor diplomatice cu Washingtonul
Delcy Rodriguez le-a cerut SUA să nu se amestece în politica Venezuelei , potrivit Digi24 , într-o declarație făcută duminică, pe fondul tensiunilor diplomatice cu Washingtonul și al mesajelor publice ale președintelui american Donald Trump privind intenția de a „dicta” deciziile de la Caracas. Rodriguez a formulat poziția ca un refuz explicit al influenței externe asupra deciziilor interne, într-un mesaj adresat lucrătorilor din industria petrolieră din statul Anzoategui. > „Gata cu ordinele Washingtonului către politicienii venezueleni! Politica venezueleană trebuie să rezolve divergenţele şi conflictele noastre interne. Gata cu puterile străine!”, a declarat Rodriguez, conform relatării citate de Digi24. Contextul imediat al acestei poziționări este instalarea ei ca șefă interimară a statului la 5 ianuarie, după capturarea președintelui socialist Nicolás Maduro de către Statele Unite, într-o operațiune militară la Caracas, relatează AFP, preluată de Digi24. În urma acelui episod, Trump a anunțat că Washingtonul intenționează să „dicteze” deciziile Venezuelei „până la noi ordine”, ceea ce a amplificat percepția de presiune directă asupra conducerii de la Caracas. În același timp, Digi24 notează că, „sub presiunea americană”, Rodriguez a semnat acorduri petroliere cu Statele Unite, a inițiat o reformă legislativă care include o lege privind hidrocarburile, a eliberat prizonieri politici și a făcut apel la acorduri cu opoziția. Săptămâna trecută, Casa Albă a anunțat, fără a indica o dată, că dorește să o invite pe Rodriguez în Statele Unite, după o convorbire telefonică între Trump și aceasta și după declarații elogioase ale președintelui american la adresa ei, mai consemnează Digi24. [...]
Trump dezvăluie utilizarea unei „arme secrete” în arestarea lui Maduro – o operațiune cu tehnologie necunoscută și efecte bizare în Venezuela
Donald Trump a confirmat utilizarea unei arme secrete în recenta operațiune americană desfășurată pe 3 ianuarie în Caracas, Venezuela, care a dus la capturarea fostului președinte Nicolas Maduro și a soției acestuia, Cilia Flores , transmite Știrile Pro TV , citând un interviu acordat de Trump publicației The New York Post . Fostul președinte american a denumit dispozitivul „ Discombobulatorul ” și a refuzat să ofere detalii tehnice, dar a afirmat că acesta a făcut ca sistemele de apărare ale forțelor lui Maduro să cedeze complet în momentul în care elicopterele americane au aterizat. Potrivit relatărilor, radarele s-au oprit brusc , iar rachetele de proveniență rusă și chineză nu au putut fi lansate . Martori din teren susțin că imediat după activarea dispozitivului, efectivele de securitate au suferit hemoragii nazale, vărsături cu sânge și pierderi temporare ale funcțiilor motorii , indicii care amintesc de așa-numitul „sindrom Havana” . Trump a oferit această declarație după ce au apărut informații că administrația Biden ar fi achiziționat recent o armă cu energie pulsată , similară cu cea suspectată că ar fi provocat incidente neurologice misterioase în rândul diplomaților americani în Cuba și alte locații. Această armă ar funcționa prin unde sonore sau electromagnetice direcționate , provocând dezorientare sau chiar leziuni fizice severe. În relatarea unui membru al gărzii personale a lui Maduro , momentul activării armei a fost urmat de apariția unei escadrile de drone , urmate de aproximativ opt elicoptere care au transportat un grup de 20 de soldați americani . Aparent, „Discombobulatorul” ar fi fost direcționat împotriva pozițiilor defensive, neutralizând complet capacitatea de reacție a acestora. Context politic și de securitate: Nicolas Maduro, în vârstă de 63 de ani, se află acum într-o închisoare federală din Brooklyn , în așteptarea procesului pentru narcoterorism . Funcția de lider interimar al Venezuelei a fost preluată de Delcy Rodriguez , fostă vicepreședintă, cu care Trump susține că SUA au „o relație excelentă”. Reacțiile oficiale privind natura exactă a tehnologiei folosite lipsesc, însă dezvăluirea lui Trump pune în lumină un posibil nou tip de armă non-letală de incapacitate totală , cu efecte fizice extreme. Până la apariția unor confirmări independente, declarațiile rămân controversate, dar ele întăresc speculațiile privind dezvoltarea accelerată a armelor energetice direcționate de către SUA. [...]
SUA vizează schimbarea regimului în Cuba până la sfârșitul anului - decizie anunțată în contextul tensiunilor diplomatice prelungite
Administrația Trump ar urmări o schimbare de regim în Cuba până la finalul lui 2026 , potrivit Digi24 , care citează informații publicate de The Wall Street Journal și preluate de The Times. Oficiali americani au descris guvernul cubanez drept „fragil”, iar economia, „în pragul colapsului”, pe fondul schimbărilor recente din Venezuela. Ce spune WSJ despre planul SUA și instrumentele de presiune Oficiali americani au declarat pentru The Wall Street Journal că administrația Trump nu ar avea, în acest moment, un plan concret pentru Cuba. În schimb, „atacul chirurgical” din ianuarie asupra Caracasului ar putea funcționa ca model și avertisment pentru Havana, potrivit relatării preluate de Digi24. În paralel, Washingtonul s-ar concentra pe identificarea unor membri ai regimului cubanez care ar simpatiza cu interesele americane, inclusiv prin întâlniri cu exilați cubanezi și grupuri civice din Miami și Washington, a relatat WSJ. În plan economic, SUA ar intenționa să crească presiunea asupra guvernului comunist cubanez prin oprirea aprovizionării cu petrol de care depinde populația, au spus oficiali americani de rang înalt pentru WSJ. Miza economică: dependența de petrolul venezuelean și criza din Cuba Schimbarea de regim din Venezuela este prezentată ca având efecte directe asupra Cubei, inclusiv prin diminuarea sprijinului pe care Caracasul l-a oferit istoric. Insula s-a bazat mult timp pe importuri subvenționate de petrol din Venezuela, un aranjament care a susținut economia cubaneză încă din perioada în care Hugo Chavez a ajuns la putere, în 1999. Pe acest fond, Cuba se confruntă cu „cea mai gravă criză din ultimul deceniu”, iar sancțiunile americane menținute de-a lungul deceniilor au contribuit la stagnarea economiei, la accentuarea dificultăților și la un exod masiv, potrivit articolului citat. În această logică, o eventuală limitare a fluxurilor de petrol ar amplifica presiunea economică internă, cu potențiale efecte asupra stabilității politice. Reacții publice și semnale diplomatice în regiune Donald Trump a transmis anterior, potrivit sursei, că regimul comunist din Cuba „pare că este gata să se prăbușească”. Într-o postare din 11 ianuarie, el a îndemnat autoritățile cubaneze să ajungă la o înțelegere, avertizând asupra întreruperii sprijinului economic. „Sugerez cu tărie să încheie o înțelegere. ÎNAINTE SĂ FIE PREA TÂRZIU”, a scris el, înainte de a adăuga că „NU VOR MAI FI PETROL SAU BANI” spre Cuba. Secretarul de stat Marco Rubio, de origine cubaneză-americană, a sugerat la rândul său o abordare mai dură, afirmând: „Nu suntem mari fani ai regimului cubanez” și adăugând că, dacă ar fi în guvern la Havana, „ar fi îngrijorat”, conform textului citat. În același timp, articolul notează semnale de solidaritate din partea Rusiei: ministrul rus de interne s-a întâlnit marți la Havana cu președintele Miguel Diaz-Canel, iar vizita a fost descrisă de Vladimir Kolokolțev drept având o „semnificație enormă”, potrivit unui comunicat al guvernului cubanez. Ce urmează: presiune sporită și rolul Comandamentului Sudic În plan operațional, șeful misiunii americane în Cuba, Mike Hammer, s-a întâlnit marți la Miami cu șeful Comandamentului Sudic al SUA pentru a discuta „situația din Cuba și Caraibe”, a anunțat ambasada pe platforma X, potrivit Digi24. Comandamentul Sudic este responsabil pentru forțele americane care operează în America Centrală și de Sud. În contextul descris de sursă, această structură a fost implicată în confiscări de petroliere care transportau petrol venezuelean și în atacuri asupra unor ambarcațiuni suspectate de trafic de droguri. Dacă Washingtonul va urmări efectiv o strategie de „strângere a șurubului” pe linia energiei, consecințele economice pentru Cuba ar putea deveni rapide, însă oficialii citați de WSJ subliniază că nu există, deocamdată, un plan concret anunțat public. [...]
Tăcerea Kremlinului în cazul Maduro irită China - semnal de tensiuni în axa Moscova-Beijing, scrie The Times
Lipsa de reacție a Kremlinului la capturarea lui Nicolas Maduro a iritat Beijingul , potrivit Digi24 , care citează The Times. Publicația britanică scrie, pe baza unei surse chineze „bine informate”, că refuzul Moscovei de a-l susține pe președintele Venezuelei, cu care Vladimir Putin semnase un acord de cooperare strategică, a declanșat discuții la Beijing despre perspectivele parteneriatului cu Rusia. Conform relatării, autoritățile ruse nu ar fi împărtășit cu partea chineză propria evaluare a situației din Venezuela și nici decizia de a-și retrage diplomații și familiile acestora din Caracas la sfârșitul lunii decembrie. În acest context, China ar fi fost luată prin surprindere de operațiunea forțelor speciale americane în urma căreia Maduro a fost capturat și dus în SUA, unde riscă închisoare pe viață sub acuzația de organizare a traficului de droguri. Textul mai notează că, cu doar câteva ore înainte de arestare, Maduro s-a întâlnit la Caracas cu Qiu Xiaoci, trimisul special al SUA pentru America Latină, iar anterior ministrul de externe al Chinei a discutat telefonic cu omologul său venezuelean, promițând „sprijin ferm” pentru „suveranitatea” și „stabilitatea” țării. Potrivit The Times, iritarea de la Beijing a alimentat inclusiv speculații în unele cercuri că „tăcerea” sistemelor rusești de apărare aeriană din Venezuela în timpul raidului american ar putea indica o cooperare între Moscova și Washington. Într-un articol pentru The Times, profesorul Peter Frankopan (Universitatea Oxford) susține că operațiunea SUA a evidențiat limitele capacității reale a Beijingului de a influența situația, în pofida declarațiilor diplomatice. În China, arată el, se aud tot mai puternic voci care consideră că apropierea de Rusia aduce costuri, inclusiv prin deteriorarea relațiilor cu Europa, în condițiile în care Beijingul încearcă să-și mențină imaginea de actor „stabilizator” și susținător al normelor internaționale. Dimensiunea economică este prezentată ca un risc direct pentru China: Venezuela a primit credite de miliarde de dolari, rambursate parțial în petrol, însă după capturarea lui Maduro pe 3 ianuarie nu ar mai fi plecat petroliere către China, relatează The Wall Street Journal, citând date Kpler. Potrivit acelorași date, în a doua jumătate a lui 2025 China importa aproximativ 440.000 de barili pe zi din Venezuela (circa 4% din importuri) și investise aproximativ 9 miliarde de dolari într-un complex petrochimic din Jieyang, adaptat pentru petrolul greu venezuelean. În paralel, Frankopan notează că la Beijing cresc suspiciunile privind o posibilă înțelegere „pe la spate” între Moscova și Washington, iar The Times reamintește declarații din 2019 ale Fionei Hill, fost responsabil pentru Rusia la Casa Albă, despre sugestii repetate ale oficialilor ruși privind un „schimb” între sprijinul pentru Maduro și libertatea de acțiune a Rusiei în Ucraina. [...]
SUA a vândut primul lot de petrol venezuelean, de 500 de milioane de dolari; sunt așteptate noi tranzacții în următoarele săptămâni
Statele Unite au finalizat prima vânzare de petrol venezuelean, de 500 milioane de dolari potrivit CNN , care citează un oficial al administrației. Același oficial a precizat că sunt așteptate vânzări suplimentare în zilele și săptămânile următoare. Mișcarea vine la scurt timp după ce SUA au atacat Venezuela și l-au capturat pe președintele Nicolás Maduro , la începutul acestei luni, iar președintele Donald Trump a indicat că intenționează să valorifice rezervele mari de petrol ale țării. Trump a declarat vineri că industria petrolieră ar urma să investească cel puțin 100 de miliarde de dolari pentru a reconstrui sectorul energetic venezuelean, afectat sever, însă nu este clar pe ce se bazează această estimare. Planurile administrației au fost întâmpinate cu scepticism de executivi din energie prezenți la Casa Albă, inclusiv de directorul general al ExxonMobil, Darren Woods , care a spus că Venezuela este, în forma actuală, „neinvestibilă” din cauza lipsei unor cadre legale și comerciale care să permită evaluarea randamentelor. După întâlnirea de vineri, Trump și consilierii săi de rang înalt nu au obținut angajamente majore din partea companiilor pentru investiții de miliarde de dolari. Detaliile primei vânzări nu erau clare miercuri, însă purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Taylor Rogers, a transmis că echipa lui Trump „facilitează discuții pozitive, în desfășurare” cu firme dispuse să investească în refacerea infrastructurii petroliere. Tot miercuri, Reuters a relatat că țițeiul venezuelean era oferit traderilor la un preț redus față de petrolul din alte țări, precum Canada. [...]
Trump solicită un plan militar pentru invadarea Groenlandei - conducerea militară se opune vehement
Donald Trump ar fi cerut armatei americane un plan de invadare a Groenlandei, însă generalii se opun ferm acestei idei, considerând-o ilegală și riscantă pentru relațiile internaționale l . Conform surselor citate de The Mail on Sunday , Trump ar fi fost influențat de consilierul său politic Stephen Miller, care ar vedea în această acțiune o modalitate de a contracara influența Rusiei și Chinei în regiune. Totodată, se speculează că președintele american ar încerca să distragă atenția electoratului de la problemele economice interne înaintea alegerilor parlamentare de la mijloc de mandat. Un astfel de demers ar putea provoca tensiuni majore în relațiile transatlantice, punându-l pe Trump în opoziție cu lideri europeni precum premierul britanic Keir Starmer. De asemenea, ar putea duce la o criză în cadrul NATO, unii oficiali europeni temându-se că acesta ar putea fi un obiectiv al facțiunii radicale MAGA din jurul lui Trump. Generalii americani încearcă să-l orienteze pe Trump către opțiuni mai puțin controversate, cum ar fi acțiuni împotriva navelor rusești care ocolesc sancțiunile sau o eventuală lovitură militară împotriva Iranului. În același timp, se discută posibilitatea unui compromis în care Danemarca ar putea acorda Statelor Unite acces militar deplin la Groenlanda, blocând prezența rusă sau chineză. În concluzie, armata americană consideră planul lui Trump privind Groenlanda ca fiind „nebunesc și ilegal”, încercând să-i distragă atenția cu alte operațiuni. Această situație subliniază tensiunile și provocările din cadrul relațiilor internaționale actuale. [...]
Venezuela anunță deschidere spre SUA, la o săptămână după capturarea lui Maduro; negocieri în paralel cu represalii interne
Venezuela transmite că este pregătită să își restabilească relațiile diplomatice cu Statele Unite , la doar o săptămână după ce forțele speciale americane l-au capturat pe fostul președinte Nicolas Maduro. Potrivit HotNews.ro , guvernul de la Caracas a transmis că a început un proces diplomatic exploratoriu în vederea reluării legăturilor oficiale cu Washingtonul, într-o mișcare aparent contradictorie față de retorica ostilă din ultimele zile. În paralel, Departamentul de Stat al SUA a confirmat că ia în calcul o „reluare etapizată” a activităților ambasadei sale în Venezuela, în timp ce o delegație venezueleană urmează să fie trimisă în Statele Unite pentru a evalua contextul diplomatic și de securitate. Anunțul vine pe fondul unor evenimente tensionate care au marcat începutul anului 2026 în Venezuela: 3 ianuarie : A fost semnat un decret de instituire a stării de urgență în Venezuela. 4 ianuarie : Forțele speciale americane Delta Force l-au capturat pe Nicolas Maduro și pe soția acestuia. 5-6 ianuarie : Delcy Rodríguez , inițial vicepreședintă și aliată a lui Maduro, devine președintă interimară. 7 ianuarie : Rodriguez solicită public eliberarea lui Maduro, pe care îl numește „singurul președinte legitim”. 9 ianuarie : Se anunță redeschiderea potențială a misiunilor diplomatice bilaterale. Tot în această perioadă, forțele americane au confiscat un al cincilea tanc petrolier în Marea Caraibilor , amplificând presiunea asupra Caracasului. În plus, grupările paramilitare locale cunoscute sub numele de colectivos au fost mobilizate pe străzile capitalei venezuelene pentru a preveni manifestările pro-americane. Tensiunile au fost alimentate și de pozițiile contradictorii ale noii președinte interimare. Deși potrivit președintelui american, aceasta i-ar fi spus secretarului de stat Marco Rubio că va „face orice e nevoie”, Rodriguez a adoptat ulterior un ton vehement, acuzând SUA de „răpire” și „agresiune” și cerând revenirea lui Maduro la putere. Donald Trump a reacționat imediat , avertizând-o că, dacă nu respectă așteptările Washingtonului, va „plăti un preț mai mare decât Maduro”. Pe fondul acestui context tensionat, guvernul venezuelean a făcut joi un gest de deschidere, punând în libertate un număr semnificativ de deținuți politici, printre care și cetățeni străini, fără a oferi însă detalii privind identitatea sau naționalitatea acestora. Deși anunțul privind posibila reluare a relațiilor diplomatice pare a fi o mișcare spre normalizare, realitatea politică din Venezuela rămâne extrem de volatilă, iar evoluția relațiilor cu Statele Unite va depinde de modul în care noua conducere de la Caracas va naviga presiunile interne și externe. [...]