CNE Cernavodă avertizează că Unitatea 2 mai poate funcționa doar câteva zile - debitul scăzut al Dunării forțează măsuri temporare și menține riscul de oprire

Unitatea 2 de la Cernavodă riscă oprirea în circa cinci zile fără intervenții pe Dunăre , iar măsurile de urgență luate pe brațul Bala pot doar să mai câștige „câteva zile”, fără să rezolve problema pe termen lung, potrivit Antena 3 . Situația contează direct pentru funcționarea Sistemului Energetic Național, în condițiile în care la Cernavodă mai este în operare doar un reactor. Directorul sucursalei CNE Cernavodă, Romeo Urjan, a spus că detonarea stâncii Pârjoala și amplasarea a patru barje pentru a crește debitul în zona centralei sunt măsuri care pot amâna oprirea Unității 2, însă doar temporar. „Prognoza noastră ne spune că în următoarele cinci zile oprim fără măsurile de la Bala și cu măsurile de la Bala mai putem funcționa câteva zile. Nu pot să spun exact câte, două, trei, patru zile, deocamdată e o aproximație, nu vă pot spune. Vedem mâine dimineață efectele. Ar putea fi mai mult.” De ce e critică situația: doar Unitatea 2 mai produce În prezent, la Centrala Nucleară de la Cernavodă funcționează doar Unitatea 2, „la putere nominală”, în timp ce Unitatea 1 a fost oprită „în mod controlat” din cauza nivelului scăzut al Dunării. Conducerea centralei spune că nu face compromisuri și că operarea se face în limitele de securitate nucleară și siguranță prevăzute de proceduri. Potrivit prognozei invocate de director, nivelul ar urma să scadă cu 2–3 cm pe zi, ceea ce ar duce la oprirea Unității 2 în aproximativ cinci zile, dacă nu apar efecte suplimentare din intervențiile de pe brațul Bala. Ce pot aduce intervențiile pe brațul Bala și când se văd efectele Efectele detonării stâncii Pârjoala ar urma să fie vizibile abia a doua zi dimineață, pe baza estimării de timp de propagare a apei (20–24 de ore). În paralel, amplasarea barjelor urmărește să reducă debitul spre brațul Bala și să direcționeze mai multă apă spre Dunărea Veche, adică spre zona centralei. Urjan a spus că se așteaptă la o creștere de nivel de 7–8 cm, care „ar mai aduce câteva zile de funcționare” peste prognoza actuală, dar a subliniat că este vorba de o aproximație. Indicatorii monitorizați și precedentul din 2003 Centrala monitorizează constant doi indicatori operaționali: nivelul Dunării la aspirația pompelor și vibrațiile la pompe, care pot semnala scăderea prea mare a nivelului. Directorul a afirmat că, în acest moment, „nu sunt motive de îngrijorare”. El a amintit și un precedent: în 2003, centrala a funcționat cu o singură unitate, care a fost oprită timp de o lună. Context hidrologic: debit mult sub medie și țintă de creștere a nivelului În material sunt citate date potrivit cărora Dunărea are la intrarea în țară un debit de 1.500 mc/s, de aproximativ trei ori mai mic decât media multianuală a lunii iulie (4.700 mc/s) și a lunii august (3.900 mc/s). Față de aceeași perioadă din 2025, debitul este cu aproximativ 25% mai mic (1.500 mc/s în 2026, față de 2.000 mc/s în 2025). Nivelul Dunării în zona Cernavodă este indicat la -218 cm, cu o prognoză de -233 cm la 9 august (o scădere de 15 cm fără intervenție). Apele Române au anunțat că intervențiile de pe brațul Bala urmăresc să prevină această scădere, cu o țintă de creștere a nivelului apei cu 10–12 cm. În același context, premierul Ilie Bolojan a anunțat vineri instituirea stării de alertă la nivel național pe perioada lunii august, ca efect al scăderii producției de energie electrică. [...]