Știri
Știri din categoria Energie
Compania VLA Energy pregătește o baterie uriașă de stocare a energiei în județul Arad, un proiect care ar putea deveni una dintre cele mai mari instalații de acest tip din vestul României. Potrivit Economica.net, compania și-a asigurat deja terenul pentru dezvoltarea unui sistem independent de stocare în baterii (BESS) cu o capacitate planificată de 300 MW și 1.200 MWh, amplasat în apropierea unui nod important al rețelei electrice de înaltă tensiune. Proiectul ar urma să fie construit pe un teren de aproximativ 20.000 de metri pătrați, iar dezvoltarea efectivă ar putea începe chiar în cursul lunii martie 2026.
Instalația este proiectată cu o durată de stocare de aproximativ patru ore, ceea ce înseamnă că energia produsă în perioadele de vârf – de exemplu la prânz, când producția solară este ridicată – poate fi reținută și livrată în rețea mai târziu, când cererea și prețurile cresc. Acest tip de infrastructură este considerat esențial pentru stabilizarea sistemelor energetice în care ponderea energiei regenerabile crește rapid.
Reprezentanții VLA Energy susțin că vestul României devine tot mai important pentru astfel de investiții. Zona funcționează ca un coridor energetic regional, caracterizat prin tranzacții transfrontaliere intense și diferențe structurale de preț pe piețele de electricitate. În acest context, sistemele de stocare devin o soluție pentru echilibrarea rețelei și optimizarea fluxurilor de energie.
Acesta este primul proiect dintr-o campanie mai amplă prin care VLA Energy intenționează să dezvolte platforme mari de stocare a energiei în regiune. Compania, fondată în 2020, dezvoltă proiecte de energie regenerabilă, sisteme de stocare în baterii și infrastructură digitală verde, de la faza inițială până la implementare.
În portofoliul companiei se află și proiectul Birda, din județul Timiș, care prevede construirea unui parc solar de 730 MW, combinat cu un sistem de stocare în baterii tot de 300 MW / 1.200 MWh. Potrivit informațiilor publice ale companiei, acest proiect se află în prezent în faza de pre-construcție.
Interesul pentru astfel de investiții crește accelerat. Vicepreședintele ANRE, Gabriel Andronache, a declarat recent că România ar putea ajunge la aproximativ 2.000 MW instalați în unități de stocare dispecerizabile până la finalul anului 2026.
Evoluția este rapidă:
| An | Capacitate instalată în baterii |
|---|---|
| 2025 | aproximativ 600 MW |
| 2026 (estimare) | peste 2.000 MW |
Explicația este simplă: în anumite momente ale zilei România produce mai multă energie decât consumă, mai ales din surse regenerabile. Fără stocare, surplusul este exportat la prețuri mici, iar ulterior energia este importată la prețuri mai mari. Bateriile permit decalarea în timp a producției, reducând aceste dezechilibre.
În paralel, crește și numărul prosumatorilor care își instalează baterii. La finalul anului 2025 erau aproximativ 294.000 de prosumatori, dintre care circa 66.000 aveau deja sisteme de stocare, cu o capacitate cumulată estimată la peste 600 MW.
Investițiile în baterii de mare capacitate, precum proiectul planificat la Arad, sunt considerate un element cheie pentru modernizarea sistemului energetic românesc și integrarea unor volume tot mai mari de energie regenerabilă în rețea.
Recomandate
China pregătește lansarea primului reactor nuclear subcritic cu accelerator la scară megawatt , o tehnologie experimentală care ar putea folosi uraniul de până la 100 de ori mai eficient și ar reduce drastic durata de periculozitate a deșeurilor nucleare. Potrivit South China Morning Post , instalația ar urma să fie pusă în funcțiune în 2027 și este construită în orașul Huizhou , provincia Guangdong . Proiectul se numește China Initiative Accelerator Driven System (CiADS) și este dezvoltat de cercetători ai Academiei Chineze de Științe , împreună cu companii de stat din domeniul nuclear. Dacă planul va fi realizat, reactorul ar deveni prima instalație de acest tip din lume care funcționează la nivel de megawați , depășind faza experimentală în care se află proiecte similare din alte țări. Cum funcționează noua tehnologie Spre deosebire de reactoarele nucleare clasice, sistemele accelerator-driven subcritical (ADS) folosesc un accelerator de particule pentru a genera neutroni. Aceștia sunt produși atunci când protoni de mare energie lovesc o țintă din metal greu, declanșând reacțiile nucleare într-un reactor care operează sub pragul critic al reacției în lanț. Potrivit informațiilor publicate de Institute of Modern Physics , acest design oferă două avantaje majore: reactorul nu poate intra într-o reacție nucleară necontrolată, fiind considerat mai sigur deșeurile nucleare de lungă durată pot fi transformate în izotopi mult mai puțin periculoși În teorie, tehnologia ar putea reduce volumul deșeurilor nucleare cu până la 96% și ar scurta perioada în care acestea rămân radioactive de la sute de mii de ani la aproximativ 500 de ani , potrivit planului programului ADS citat în literatura științifică. De la proiect experimental la prototip Construcția instalației CiADS a început în iulie 2021, cu o durată estimată de șase ani. Cercetătorul He Yuan , director adjunct al Institutului de Fizică Modernă din cadrul Academiei Chineze de Științe, a declarat că echipa urmărește finalizarea instalării acceleratorului superconductiv – componenta centrală a sistemului – în cursul acestui an. Reactorul va utiliza un design de neutroni rapizi răciți cu plumb-bismut , tehnologie studiată pentru capacitatea sa de a produce energie și de a recicla combustibil nuclear. Ambițiile nucleare ale Chinei Proiectul face parte dintr-o strategie mai amplă a Beijingului de a-și extinde capacitățile nucleare și de a reduce dependența de combustibili fosili. În ultimii ani, China a pus în funcțiune mai multe reactoare de nouă generație, inclusiv modelul Hualong One , și dezvoltă reactoare modulare mici precum Linglong One . Autoritățile chineze consideră că sistemele ADS ar putea transforma energia nucleară într-o sursă stabilă și relativ curată pentru secole , un obiectiv legat de planul național de atingere a neutralității carbonului în următoarele decenii. Cu toate acestea, experții subliniază că tehnologia rămâne experimentală. În prezent nu există reactoare comerciale de tip accelerator-driven în lume , iar proiectul chinez va reprezenta primul test la scară mare al acestei idei. [...]
Comisia Europeană a aprobat o schemă de 150 milioane euro pentru stocarea energiei în România, potrivit Mediafax . Măsura vizează dezvoltarea capacităților de stocare a energiei electrice și este încadrată în eforturile de susținere a tranziției energetice. Schema notificată de România are o valoare de 150 de milioane de euro , echivalentul a aproximativ 764 milioane de lei, și urmărește instalarea de noi sisteme de stocare a energiei electrice. Ce finanțează schema și care este ținta de capacitate Obiectivul programului este instalarea unor sisteme de stocare cu o capacitate totală de cel puțin 2.174 MWh . În practică, astfel de investiții sunt folosite pentru a echilibra producția și consumul din rețea, mai ales în condițiile creșterii ponderii energiei din surse regenerabile, care este variabilă. Comisia Europeană arată că schema este gândită pentru a facilita integrarea energiei regenerabile în sistemul energetic național, prin creșterea flexibilității și reducerea constrângerilor din funcționarea rețelei. Cum se acordă sprijinul și de unde vin banii Sprijinul va fi acordat sub formă de granturi pentru investiții în sisteme autonome de stocare a energiei în baterii, precizează Comisia Europeană în comunicatul citat de Mediafax. Finanțarea va proveni din Fondul pentru modernizare al Uniunii Europene, iar beneficiarii vor fi selectați printr-o procedură competitivă, ceea ce presupune, în mod obișnuit, depunerea de proiecte și departajarea lor pe criterii stabilite în ghidul schemei. Calendar și condiții de aplicare Schema poate fi aplicată până la 31 decembrie 2030, ceea ce oferă un orizont de implementare de câțiva ani pentru pregătirea și execuția proiectelor. Comisia consideră măsura „necesară și proporțională” pentru accelerarea tranziției către o economie neutră din punct de vedere climatic și pentru sprijinirea dezvoltării unor activități economice relevante pentru politicile climatice ale Uniunii Europene . Încadrarea în regulile UE privind ajutoarele de stat Programul a fost aprobat în cadrul Cadrului privind ajutoarele de stat în contextul Pactului pentru o industrie curată (CISAF), adoptat la 25 iunie 2025, notează Comisia Europeană. Acest cadru permite statelor membre să sprijine investiții în energie regenerabilă, stocarea energiei, decarbonizarea industriei și dezvoltarea tehnologiilor curate, oferind baza legală pentru astfel de scheme, cu condiția respectării criteriilor de compatibilitate cu piața internă. [...]
Cuba a înregistrat un deficit record de energie, cu pene de curent care au afectat 64% din teritoriu , într-una dintre cele mai grave crize electrice din istoria recentă a insulei, potrivit datelor companiei de stat Unión Eléctrica, citate de CiberCuba . Luni, 2 martie 2026, cererea a atins 3.180 MW, însă sistemul a putut genera doar 1.185 MW, ceea ce a dus la un deficit de 2.025 MW. În Havana, întreruperile depășesc 13 ore pe zi , iar în unele provincii ajung la 20 de ore. Lipsa combustibilului afectează inclusiv pompele de apă, agravând criza accesului la apă potabilă pentru milioane de locuitori. Embargoul petrolier și prăbușirea livrărilor Criza energetică s-a adâncit după blocarea livrărilor de petrol venezuelean către Cuba, în contextul sancțiunilor impuse de Washington. Venezuela acoperea aproximativ jumătate din necesarul de petrol al insulei, cu livrări medii de 27.000 de barili pe zi. În paralel, Mexicul și-a redus drastic exporturile, care au scăzut cu 73% în primele zece luni din 2025 față de anul anterior, potrivit datelor citate de Reuters . Compania de analiză Kpler estima la finalul lunii ianuarie că rezervele de petrol ale Cubei ar fi suficiente doar pentru 15-20 de zile. Impact umanitar tot mai sever Potrivit UN News , coordonatorul ONU în Cuba, Francisco Pichón, a avertizat asupra riscurilor crescute pentru sistemul medical, distribuția alimentelor și accesul la apă. Spitalele amână intervenții chirurgicale, școlile sunt închise temporar, iar autoritățile au introdus săptămâna de lucru de patru zile și au redus transportul public. Analizele imaginilor satelitare citate de Bloomberg arată că iluminarea nocturnă în orașele din estul Cubei a scăzut cu până la 50%, un indicator clar al amplorii întreruperilor. Posibile soluții și ajutor extern La finalul lunii februarie, administrația americană a autorizat sectorul privat cubanez să cumpere petrol de pe piața internațională, măsură considerată de The New York Times drept un prim pas pentru atenuarea crizei. Între timp, Mexicul a trimis nave cu ajutoare umanitare, iar Canada analizează un pachet de sprijin. Deocamdată, însă, sistemul energetic cubanez rămâne sub presiune extremă, iar amploarea deficitului ridică temeri privind o deteriorare suplimentară a situației economice și sociale pe insulă. [...]
Ministrul Energiei dă asigurări că România nu riscă o criză a carburanților , deși 20% din importurile de motorină provin din Arabia Saudită, potrivit Biziday , care îl citează pe Bogdan Ivan . Oficialul a precizat că livrările pentru România nu vin de la rafinăria Ras Tanura a companiei Aramco, vizată de un atac cu drone iraniene, astfel că aprovizionarea nu este afectată. Bogdan Ivan a explicat că România produce aproximativ 50% din motorina pe care o consumă, restul fiind acoperit prin importuri din India, Turcia, Oman și Arabia Saudită. În ultimii ani, sursele au fost diversificate, inclusiv prin achiziții din Norvegia, pentru a reduce dependența de un singur furnizor. În ceea ce privește benzina, producția internă este aproape dublă față de consum, iar surplusul merge la export. Ministrul a subliniat că stocurile operaționale și rezervele sunt suficiente pentru cel puțin cinci-șase luni, iar depozitele sunt ocupate în proporție de 102%, incluzând capacități suplimentare pe zona de transport. În aceste condiții, nu există riscul unei penurii pe piață. Referitor la creșterea cotațiilor internaționale ale petrolului, pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu, Ivan a estimat că impactul asupra prețurilor la pompă nu va duce la carburanți de zece lei pe litru, ci ar putea însemna o majorare de aproximativ 10–12 bani. Declarațiile vin după ce autoritățile saudite au anunțat că rafinăria Ras Tanura a fost vizată de drone, incidentele fiind legate de escaladarea conflictului cu Iranul. Guvernul de la București susține însă că, în acest moment, piața internă a carburanților rămâne stabilă. [...]
Ministrul Energiei estimează scumpiri de 3-5 bani la pompă , în perioada următoare, pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu, dar respinge scenariile vehiculate în spațiul public potrivit cărora benzina și motorina ar putea ajunge la 10 lei, relatează Biziday . Bogdan Ivan spune că nu există, „în momentul de față”, argumente comerciale sau economice care să susțină o astfel de creștere. Ministrul afirmă că autoritățile urmăresc să împiedice folosirea contextului internațional pentru scumpiri artificiale și susține că majorări mai mari decât intervalul de 3-5 bani nu ar fi justificate acum. În același timp, el a catalogat drept false informațiile privind un preț de 10 lei la pompă. „Ne-am asigurat că nu se foloseşte acest context internaţional pentru o eventuală speculă din partea unor actori economici pentru că o creştere mai mare de 3-5 bani la pompă nu este justificată în momentul de faţă, iar acele speculaţii care au apărut în spaţiul public cu motorina sau benzina 10 lei sunt nişte minciuni sfruntate.” Bogdan Ivan a făcut trimitere și la un episod din octombrie anul trecut, în contextul sancțiunilor împotriva Lukoil și al închiderii Rafinăriei Petrotel, când au existat, de asemenea, speculații privind o creștere a prețurilor până la 10 lei. Potrivit ministrului, conflictele internaționale pot influența piața, însă „într-o marjă destul de redusă”, iar statul ar urma să intervină cu instrumentele disponibile împotriva tentativelor de creștere artificială a prețurilor. Pe segmentul gazelor, ministrul a comentat creșterea bruscă a cotațiilor de referință ale gazelor naturale europene, cu 25% luni dimineață, pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu. El a susținut că România produce aproximativ 90% din gazele pe care le consumă și că depozitele interne sunt „undeva la 40%”, cu circa 10% peste media Uniunii Europene. Ivan a mai spus că, de la 1 aprilie 2026, ar urma să existe un mecanism cu preț reglementat pe lanțul de la producător la furnizor, iar pentru populație gazele se vând la un preț plafonat, ceea ce, în opinia sa, ar menține stabilitatea. În privința carburanților, ministrul a respins explicit un scenariu de scumpire cu 30%, despre care spune că a fost avansat de „unii specialiști”, și a invocat necesitatea evitării panicii. Totodată, el a declarat că România ar fi pregătită să gestioneze o eventuală penurie și să mențină „un preț stabil la motorină și la benzină”, prin stocurile existente la operatori și prin depozitele de urgență care pot fi eliberate „în situații excepționale”, prin ordin de ministru. Principalele elemente invocate de ministrul Energiei: scumpiri estimate la pompă de 3-5 bani, pe termen scurt; respingerea scenariului de 10 lei/litru și a unei scumpiri de 30%; producție internă de gaze de circa 90% din consum; depozite de gaze la aproximativ 40%, peste media UE; mecanism cu preț reglementat de la 1 aprilie 2026 și preț plafonat pentru populație; posibilitatea folosirii stocurilor de urgență pentru a preveni penuria. [...]
Rusia anunță un armistițiu local pentru reparații la centrala nucleară Zaporojie , potrivit Reuters , măsură intrată în vigoare vineri, 27 februarie 2026, în sud-estul Ucrainei, pentru a permite intervenții la o linie externă de alimentare cu energie. Centrala, cea mai mare din Europa, se află sub control rusesc din primele luni ale invaziei din 2022. În prezent nu produce energie electrică și depinde de alimentarea externă pentru a menține materialul nuclear la temperaturi sigure, evitând riscul unui accident major. Moscova și Kievul s-au acuzat frecvent reciproc că pun în pericol siguranța instalației prin atacuri în apropiere. Potrivit administrației ruse a centralei, armistițiul a fost stabilit cu sprijinul directorului general al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică, Rafael Grossi . Oficialii ruși au precizat că una dintre liniile externe funcționează, iar reparațiile la cea de-a doua ar putea dura cel puțin o săptămână. Nivelurile de radiație sunt în parametri normali, susțin aceștia. Un armistițiu similar a fost instituit și anul trecut, când liniile de alimentare au fost avariate timp de mai multe săptămâni, iar centrala a funcționat pe generatoare diesel de urgență. De această dată, autoritățile ucrainene nu au comentat imediat anunțul părții ruse. Controlul și operarea centralei Zaporojie rămân subiecte sensibile în cadrul negocierilor de pace mediate de Statele Unite, care urmează să fie reluate luna viitoare la Geneva. Situația instalației nucleare este considerată un punct critic pentru securitatea regională și pentru stabilitatea infrastructurii energetice din Ucraina. [...]
