Știri
Știri din categoria Energie
Hidroelectrica își finanțează extinderea în stocare cu 43,37 milioane lei nerambursabili, bani care reduc presiunea pe bugetul investițional al companiei și accelerează un proiect-cheie pentru flexibilitatea Sistemului Electroenergetic Național, potrivit Antena 3.
Contractul de finanțare nerambursabilă, în valoare de 43,37 milioane de lei, a fost obținut prin Fondul pentru Modernizare și vizează proiectul de stocare cu baterii de la Porțile de Fier II, descris drept cel mai amplu proiect de acest tip dezvoltat până acum de companie. Informația este atribuită de Antena 3 agenției Agerpres.
Conform comunicatului companiei citat în material, investiția are o valoare totală estimată de aproximativ 310 milioane lei și prevede instalarea unei capacități de:
Hidroelectrica susține că proiectul va furniza servicii de echilibrare și reglaj, cu efect direct asupra integrării mai eficiente a surselor regenerabile în sistem.
Un element operațional important este că implementarea „valorifică infrastructura hidroenergetică existentă” și capacitățile de racordare disponibile, ceea ce ar permite optimizarea costurilor și accelerarea termenelor de realizare, potrivit aceleiași surse.
În declarația citată, CEO-ul Hidroelectrica, Bogdan Badea, leagă investiția de creșterea producției din regenerabile și de nevoia mai mare de servicii de echilibrare:
„Stocarea energiei nu mai este o opțiune, ci o necesitate, mai ales într-un context în care producția din surse regenerabile este tot mai mare, crescând totodată necesarul de servicii de echilibrare.”
Hidroelectrica este prezentată ca cel mai mare producător de energie electrică din surse regenerabile din România, cu un portofoliu de peste 6,3 GW capacitate instalată în hidrocentrale, la care se adaugă parcul eolian de la Crucea. Materialul mai notează că societatea a depășit recent o valoare de piață de 70 de miliarde, record pentru Bursa de Valori București.
Recomandate
Comisia Europeană pregătește un pachet de urgență care relaxează temporar regulile de ajutor de stat și deschide calea pentru subvenționarea facturilor la energie , într-o încercare de a limita șocurile din piață generate de războiul cu Iranul, potrivit Politico . Miza pentru economiile europene este dublă: amortizarea costurilor pentru companii și consumatori, fără a distorsiona piața unică prin scheme naționale inegale. Pachetul urmează să fie prezentat miercuri și încearcă să răspundă simultan unor riscuri care s-au schimbat rapid de la izbucnirea conflictului, pe 28 februarie: de la scumpiri, la temeri privind aprovizionarea cu gaze, apoi la presiuni legate de stocurile de combustibil pentru aviație și de capacitatea de rafinare. Ce conține pachetul: subvenții mai ușor de acordat și reduceri de taxe Din documente de lucru consultate de publicație reiese că Bruxelles-ul mizează în principal pe folosirea legislației existente și pe ajustări „subtile” și temporare pentru a o face mai eficientă. Printre măsurile descrise: modificări propuse ale regulilor privind subvențiile, care ar permite statelor să acopere până la 70% din costul facturilor angro la electricitate până în decembrie; posibilitatea de a acoperi până la 50% din costurile suplimentare cu combustibilii generate de criză pentru anumite sectoare; lucrul cu statele membre la reduceri țintite de taxe pentru scăderea facturilor la energie. O parte importantă a răspunsului rămâne însă fie pe termen lung, fie improvizată, pe fondul dificultății de a schimba rapid dependența de combustibili fosili. De ce riscul de fragmentare a pieței unice crește Extinderea subvențiilor este controversată, mai ales în statele mai bogate din nordul UE, care se tem că ajutoarele naționale pot distorsiona concurența în piața unică și pot deraia planificarea investițiilor „verzi”. În același timp, alte capitale consideră că măsurile nu merg suficient de departe și lasă grosul efortului financiar la nivel național. Un oficial național citat de Politico avertizează că subvențiile extinse „pot oferi un oarecare confort”, dar este puțin probabil „să schimbe semnificativ” situația, în condițiile în care o reacție cu adevărat eficientă cere timp și bani pe care nu toate statele îi au. Cum s-a schimbat criza: de la gaze la combustibili rafinați și aviație La începutul războiului, oficialii europeni au transmis că aprovizionarea este sigură, iar riscul principal este creșterea prețurilor, invocând diversificarea surselor și avansul regenerabilelor. Deși UE are o expunere relativ limitată la Strâmtoarea Hormuz , dependența de gaz natural lichefiat (GNL) a creat o vulnerabilitate: spre deosebire de gazul prin conducte, transporturile maritime pot fi redirecționate către piețe mai profitabile, amplificând competiția globală pentru volume mai mici. Momentul care a accentuat temerile privind gazele a fost bombardarea a două mari zăcăminte din Qatar, pe 19 martie, care a eliminat 3% din oferta globală „în câteva secunde”, potrivit articolului. Șefa companiei energetice de stat din Qatar a invocat „forță majoră” în contractele cu Italia și Belgia și a avertizat că refacerea capacității ar putea dura până la cinci ani. Ulterior, discuția a fost dominată de combustibilii rafinați: Politico notează că aproximativ 40% din aprovizionarea UE cu combustibil de aviație și motorină tranzitează Strâmtoarea Hormuz. Chiar și după eliberarea a 400 de milioane de barili de petrol de către un grup de țări bogate sub egida Agenției Internaționale a Energiei, analiștii citați avertizează că Europa ar mai avea șase săptămâni de stocuri de combustibil de aviație . Ce urmează: coordonare mai strânsă, dar cu limite evidente Documentele de lucru indică și măsuri de coordonare între state, reducerea cererii și schimb de informații, inclusiv cartografierea dependențelor de combustibil de aviație și a capacității de rafinare din Europa. Politico descrie însă o coordonare încă fragmentată, în care multe discuții se poartă bilateral între Comisie și state, iar unele guverne acționează pe cont propriu — exemplul dat este Olanda, care a anunțat măsuri de urgență și o eliberare suplimentară de stocuri de petrol, înaintea unei coordonări la nivelul UE. În acest context, relaxarea regulilor de ajutor de stat poate deveni instrumentul central pe termen scurt, dar și sursa principală de tensiune: statele cu spațiu fiscal mai mare pot interveni mai agresiv, în timp ce economiile mai îndatorate riscă să rămână în urmă, ceea ce complică răspunsul comun la o criză pe care Bruxelles-ul însuși o descrie, implicit, ca fiind greu de anticipat și de „fixat” printr-un singur set de măsuri. [...]
Comisia Europeană pregătește un „Observator al combustibililor” pentru a depista rapid riscurile de deficit , parte din pachetul „AccelerateEU” care combină intervenții de urgență cu măsuri structurale pentru reducerea dependenței de combustibili fosili, potrivit Știrile ProTV . Inițiativa vine pe fondul scumpirii importurilor de energie după escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu, cost suplimentar estimat de Comisie la 24 de miliarde de euro. Noul instrument de monitorizare vizează în special sectorul aviației: Executivul comunitar spune că va urmări producția, importurile, exporturile și stocurile de combustibili, astfel încât potențialele lipsuri să fie identificate mai repede. În paralel, Comisia promite „claritate” privind flexibilitățile deja existente pentru aviație, fără a detalia în material calendarul sau forma exactă a acestor măsuri. Măsuri de urgență: coordonare pe stocuri și protecție pentru consumatori Pe termen scurt, Comisia mizează pe coordonarea deciziilor la nivelul statelor membre, inclusiv prin: reumplerea depozitelor subterane de gaze; folosirea flexibilităților din regulile privind constituirea stocurilor; eliberarea excepțională de stocuri petroliere, dacă situația o cere. Pentru limitarea impactului vârfurilor de preț asupra populației, sunt menționate opțiuni precum scheme de sprijin pentru venit, vouchere energetice, „leasing social” și reducerea accizelor la energia electrică pentru gospodăriile vulnerabile. În plus, Comisia anunță un cadru temporar pentru ajutoare de stat, care ar urma să ofere guvernelor naționale mai multă flexibilitate. Direcția structurală: electrificare și investiții, cu accent pe capital privat Pe termen mediu, Comisia plasează electrificarea în centrul răspunsului: până în vară ar urma să prezinte un plan de acțiune cu obiective și măsuri pentru eliminarea barierelor din calea electrificării în industrie, transporturi și construcții. Documentul menționează și nevoia unei rețele adecvate, prin aplicarea legislației existente și finalizarea negocierilor pentru „pachetul de rețele europene”. În zona de investiții, Comisia indică resurse disponibile la nivelul UE de 219 miliarde de euro din Mecanismul de redresare și reziliență și fondurile politicii de coeziune, dar avertizează că finanțarea publică nu acoperă necesarul: nevoile sunt estimate la 660 de miliarde de euro pe an până în 2030. Pentru a atrage capital privat, Executivul comunitar menționează o strategie de investiții în energia curată adoptată în martie 2026 și organizarea unui summit cu actori din sectorul financiar și industrial. Într-o declarație citată în material, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , leagă pachetul de accelerarea tranziției către energie curată produsă intern, ca răspuns la riscurile geopolitice: „Trebuie să accelerăm trecerea la energii curate, cultivate acasă. Acest lucru ne va oferi independență și securitate energetică și înseamnă că suntem mai în măsură să facem față furtunilor geopolitice.” [...]
Lufthansa taie 20.000 de zboruri pe distanțe scurte până în octombrie pentru a reduce consumul de combustibil , într-un semnal că scumpirea kerosenului începe să se traducă direct în capacitate mai mică și, implicit, presiune pe prețuri și pe conectivitatea aeriană din Europa, potrivit Ziarul Financiar . Transportatorul german a anulat aproximativ 120 de zboruri pe zi începând de luni și spune că va elimina rutele neprofitabile din hub-urile München și Frankfurt până la finalul sezonului de vară, care se încheie la mijlocul lunii octombrie. Măsura vine pe fondul dublării prețurilor la combustibilul pentru avioane după războiul din Iran, notează Financial Times, citat de ZF. Într-o declarație citată de ZF, Lufthansa precizează că cele 20.000 de zboruri eliminate echivalează cu aproximativ 40.000 de tone metrice de combustibil pentru avioane economisite. Compania afirmă că planul exact pentru lunile de vară va fi publicat „la sfârșitul lunii aprilie sau începutul lunii mai” și va include „optimizări” ale ofertei pe distanțe scurte, cu obiectivul de a asigura stabilitatea programului în sezon. Riscul de penurie în Europa intră pe agenda UE Reducerea de capacitate este confirmată în contextul în care miniștrii transporturilor din Europa s-au întâlnit marți pentru a discuta măsuri de prevenire a unei posibile penurii de combustibil pentru avioane, după ce Agenția Internațională pentru Energie a avertizat că Europa mai are mai puțin de șase săptămâni de rezerve. Uniunea Europeană analizează, potrivit comisarului european pentru transporturi Apostolos Tzitzikostas, două direcții de intervenție: accesarea unui tip alternativ de combustibil pentru avioane din SUA (care nu este utilizat în mod obișnuit în Europa) și posibilitatea ca operatorii să încarce cantități mai mari de combustibil din afara regiunii. Totodată, UE ar putea relaxa unele cerințe legate de utilizarea sloturilor de decolare (intervale orare alocate pentru decolare/aterizare), concepute pentru a preveni blocarea capacității de către companii. Comisia Europeană urmează să anunțe miercuri planuri pentru o monitorizare mai bună a stocurilor de combustibil pentru avioane și, posibil, pentru distribuirea acestora între statele membre. „În cazul în care această criză continuă, suntem pregătiți să intervenim și să oferim mai multă flexibilitate companiilor aeriene”, a declarat Tzitzikostas marți. Efecte în lanț: tăieri de rute și scumpiri la nivel global ZF arată că operatori din întreaga lume au redus zborurile sau au crescut prețurile pentru a absorbi creșterea costurilor cu combustibilul, care s-au amplificat după închiderea Strâmtorii Hormuz . Printre exemplele menționate: Delta Air Lines vrea să recupereze costuri de 1 miliard de dolari (aprox. 4,3 mld. lei) prin eliminarea rutelor neprofitabile, adică aproximativ 3,5% din rețeaua totală; compania nu își acoperă riscul de preț la combustibil și a fost mai expusă scumpirilor decât rivalii europeni. Transportatori asiatici precum Cathay Pacific, AirAsia X și Air New Zealand au redus rute pentru a economisi combustibil. Zeci de companii aeriene au introdus suprataxe de combustibil sau au crescut prețurile biletelor. Chiar și în Europa, unde unele companii își acoperă (prin instrumente financiare) o parte din riscul de preț la combustibil, efectele se văd în rezultate: EasyJet a avertizat că va înregistra pierderi mai mari decât anticipa în lunile de iarnă din cauza costurilor cu combustibilul, iar Virgin Atlantic spune că va avea dificultăți să revină pe profit anul acesta, în pofida majorărilor de prețuri. [...]
Reluarea fluxului de petrol prin Drujba devine o monedă de schimb în negocierile UE–Ucraina , după ce segmentul avariat al conductei a fost reparat și poate fi repornit, însă Kievul condiționează redeschiderea de deblocarea sprijinului financiar european, potrivit Digi24 . Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a transmis marți, pe rețeaua X, că Ucraina a finalizat reparațiile la segmentul conductei petroliere „Drujba ” afectat de un atac rusesc și că „specialiștii noștri au asigurat condițiile de bază pentru repornirea sistemului de conducte și a echipamentelor”. În același mesaj, Zelenski a avertizat că nimeni nu poate garanta că atacurile asupra infrastructurii nu se vor repeta. Condiția pusă de Kiev: împrumutul UE de 90 de miliarde de euro Deși conducta „își poate relua funcționarea”, Zelenski a legat explicit redeschiderea de deciziile europene privind sprijinul financiar pentru Ucraina. „Noi legăm acest lucru de deblocarea pachetului european de asistenţă pentru Ucraina, care a fost deja aprobat de Consiliul European.” Digi24 notează, citând EFE preluată de Agerpres, că este vorba despre un împrumut european de 90 de miliarde de euro (aprox. 450 de miliarde de lei), pe care Ucraina îl va rambursa doar dacă Rusia va plăti „reparații de război”; în caz contrar, costurile ar urma să fie acoperite de statele UE, cu excepția Ungariei, Cehiei și Slovaciei. Miza operațională: Ungaria și Slovacia sunt fără petrol pe conductă din 27 ianuarie Ungaria și Slovacia nu mai primesc petrol prin Drujba din 27 ianuarie, după un atac cu drone atribuit Rusiei de către Kiev. Budapesta și Bratislava acuză însă Ucraina că ar fi întârziat intenționat reparațiile, iar premierii Viktor Orban și Robert Fico susțin că situația ar fi fost folosită ca presiune politică, în contextul opoziției Ungariei față de aderarea Ucrainei la UE. Context politic în UE: schimbare la Budapesta, posibilă deblocare După oprirea livrărilor, Viktor Orban a blocat atât pachetul de sprijin financiar pentru Ucraina, cât și noi sancțiuni europene împotriva Rusiei. Între timp, Orban a pierdut alegerile din 12 aprilie în fața conservatorului pro-european Peter Magyar, care ar urma să preia funcția în jurul datei de 10 mai. În acest context, Zelenski a cerut accelerarea procesului de aderare a Ucrainei la UE și adoptarea unui nou pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, sugerând că Budapesta ar putea debloca în curând ajutorul financiar, pe fondul schimbării politice și al progreselor privind conducta Drujba. [...]
Comisia Europeană pregătește recomandări pentru menținerea în funcțiune a centralelor nucleare existente , ca parte a unui pachet de măsuri menit să atenueze șocul prețurilor la energie și să întărească securitatea aprovizionării, potrivit Agerpres , care citează un proiect de document consultat de Reuters. Executivul comunitar ar urma să publice miercuri un set de măsuri de răspuns la explozia prețurilor la energie. Într-o versiune revizuită a documentului, consultată marți de Reuters, Bruxelles-ul include măsuri prin care guvernele să poată oferi „ajutor imediat”. Mesajul-cheie: nu închideți „activele de generare” care pot livra energie ieftină și stabilă În proiect, statele membre sunt îndemnate „să evite închiderea prematură a activelor de generare”, fiind menționate explicit instalațiile nucleare existente care pot continua să furnizeze electricitate „fiabilă, cu costuri reduse și cu emisii reduse”. Documentul argumentează că o astfel de abordare poate reduce necesarul de combustibili fosili în încălzire și industrie. Tot acolo, energia nucleară este descrisă ca „energie curată”, utilă pentru integrarea sistemelor și pentru a oferi flexibilitate, ceea ce ar facilita implementarea altor tehnologii cu emisii reduse. Context: presiunea pe prețuri și repoziționarea unor state membre Potrivit materialului, demersul vine în condițiile în care Europa încearcă să își consolideze aprovizionarea cu energie, pe fondul impactului războiului din Iran asupra piețelor energetice. Luna trecută, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , a spus că închiderea centralelor nucleare europene a fost o „greșeală strategică”, întrucât conflictul din Iran a evidențiat expunerea Europei la scumpirea importurilor de petrol și gaze. În același context, sunt menționate câteva decizii naționale relevante: Germania a închis treptat centralele nucleare după dezastrul de la Fukushima (2011), ultimul reactor fiind oprit în 2023. Spania intenționează să înceapă închiderea reactoarelor în 2027, deși companiile energetice au cerut prelungirea duratei de viață a primului reactor vizat. Belgia și Țările de Jos și-au anulat planurile de renunțare la energia nucleară, pentru a asigura volume mari de electricitate stabilă, cu emisii reduse de carbon. Ce mai include pachetul și care este forța lui juridică Recomandările UE nu sunt obligatorii, potrivit sursei. Proiectul mai sugerează, între altele: vouchere energetice pentru cetățenii vulnerabili; sprijin financiar pentru instalarea de baterii și panouri fotovoltaice; reducerea prețului transportului public; apel către companii să evite călătoriile cu avionul acolo unde este posibil. Publicarea pachetului este așteptată miercuri, conform calendarului indicat în proiectul de document citat. [...]
Ieftinirea de 30 de bani/litru la motorină, aplicată simultan de mai multe lanțuri, reduce rapid costurile de alimentare și împinge piața spre alinierea prețurilor , potrivit HotNews , pe baza datelor afișate pe site-ul Monitorul Prețurilor. Petrom și OMV au redus semnificativ prețul motorinei standard: Petrom a coborât cu 30 de bani/litru la 8,33 lei/litru, iar OMV a aplicat aceeași scădere, până la 8,42 lei/litru. Mai multe rețele au ajuns la același preț la motorina standard MOL a redus și ea cu 30 de bani/litru, iar noul preț pentru motorina standard este 8,72 lei/litru. Acesta este același preț (în scădere) afișat și de Lukoil și Rompetrol. HotNews notează că este o situație mai puțin obișnuită ca mai multe rețele să afișeze același preț, observație făcută în mai multe rânduri de site-ul Economica. La SOCAR, motorina standard a rămas la 8,99 lei/litru, același nivel ca duminica trecută. Scăderi și la motorina premium Reducerile de 30 de bani/litru au fost aplicate și la motorina premium: Petrom: de la 9,40 lei/litru la 9,10 lei/litru OMV: de la 9,54 lei/litru la 9,24 lei/litru MOL: de la 9,89 lei/litru la 9,59 lei/litru Lukoil: până la 9,54 lei/litru (același preț practicat și de Rompetrol) În context, HotNews amintește că marți dimineață SOCAR scăzuse prețul benzinei standard sub 8 lei , fiind atunci cea mai ieftină de pe piață, conform unui articol anterior al publicației. [...]
