Știri
Știri din categoria Energie
Transgaz a trecut pe pierdere o creanță de circa 170 milioane lei (aprox. 34 milioane euro) față de Gazprom, ceea ce reduce direct rezultatul contabil al companiei și, implicit, afectează un emitent controlat de stat, cu relevanță pentru buget. Informațiile apar în Fanatik, pe baza raportării Transgaz pentru 2025.
Creanța provine dintr-un contract de tranzit al gazului rusesc pe firul 3 al conductei Isaccea–Negru Vodă, încheiat în 1999 și reziliat în 2020. Potrivit datelor citate, Gazprom Export LLC a rămas cu facturi neachitate de 23 milioane euro (114,8 milioane lei), iar valoarea datoriei a urcat la 155 milioane lei la final de 2024 și la 170 milioane lei la final de 2025.
Transgaz a inițiat demersuri juridice pentru recuperarea debitului și s-a adresat Curții de Arbitraj de la Geneva la finalul lui 2023, conform informațiilor preluate de publicație din raportările companiei. În raportul anual, Transgaz descrie facturile emise în baza acordului de încetare a contractului istoric și neplătite de Gazprom, pentru care au fost pornite proceduri de recuperare.
„În categoria creanțe tranzit sunt prezentate facturile emise (...) facturi care nu au fost achitate de Gazprom Export LLC și pentru care Transgaz a inițiat proceduri juridice necesare recuperării debitului restant înregistrat”, se arată în raportul financiar al Transgaz pentru anul 2025.
În paralel cu litigiul, compania a tratat contabil suma ca fiind „incertă”, aplicând o depreciere de 100% (adică a recunoscut integral riscul de neîncasare).
Raportul pe 2025 indică datorii totale de recuperat de peste 1 miliard de lei, peste profitul net raportat de Transgaz (788,5 milioane lei). Din totalul creanțelor de 1,04 miliarde lei, compania estimează că mai poate recupera doar 386 milioane lei, restul fiind considerat pierdut sau foarte greu de încasat.
În detaliu, materialul menționează următoarele categorii și tratamentul contabil asociat:
Gazprom este indicat drept cel mai mare datornic. Pe locul al doilea apare Electrocentrale Constanța, cu un sold de 104 milioane lei la finalul anului, iar ajustarea (provizionarea) a scăzut în 2025 la 79,2 milioane lei, de la provizionarea integrală menționată pentru 2024.
În schimb, pentru OMV Petrom, E.ON și ENGIE, deși sunt menționate solduri între 61 și 102 milioane lei, ajustarea este zero, ceea ce sugerează că Transgaz le consideră creanțe recuperabile.
Din perspectiva impactului economic, deprecierea de 100% pe creanța față de Gazprom înseamnă că Transgaz a recunoscut deja pierderea în contabilitate, chiar dacă procesul continuă. Întrucât statul român este acționar majoritar, neîncasarea unor astfel de sume se traduce într-o deteriorare a poziției financiare a unei companii de interes strategic și într-o presiune indirectă asupra veniturilor publice (prin dividende potențial mai mici sau prin resurse interne mai reduse pentru investiții).
Materialul notează totuși că Transgaz speră să câștige în instanță, în contextul unui val de litigii la adresa Gazprom, inclusiv o decizie finală din martie 2026 a unei instanțe elvețiene, într-un caz separat, privind datorii de tranzit către Ucraina.
Recomandate
Grupul PPC vrea să atragă circa 4 miliarde de euro (aprox. 20 mld. lei) prin emiterea de noi acțiuni , o mișcare care ar urma să susțină un program de investiții până în 2030 și să limiteze presiunea pe îndatorare, potrivit Agerpres . Majorarea de capital este propusă printr-o ofertă publică în Grecia și un plasament privat către investitori instituționali din afara Greciei (ofertă internațională). Compania indică faptul că operațiunea ar urma să fie făcută fără drept de preempțiune (dreptul acționarilor existenți de a cumpăra cu prioritate), dar cu posibilitatea unui mecanism de alocare prioritară pentru acționarii care participă la oferta combinată. Ce finanțează și de ce contează pentru regiune PPC leagă majorarea capitalului de Planul Strategic 2030 , care vizează accelerarea investițiilor în principalele piețe, extinderea internațională și intrarea în sectoare considerate complementare, inclusiv în zona tehnologică. Compania argumentează că o structură de capital „mai eficientă și sustenabilă” ar crește flexibilitatea strategică și operațională. În Europa Centrală și de Sud-Est (CSEE), PPC indică drept factori de investiții: dezechilibre cerere-ofertă pe energia electrică, închiderea unor capacități pe surse termice, interconectarea insuficientă a regiunii cu restul Europei, plus o cerere estimată în creștere în următorul deceniu (pe fondul electrificării, relocalizării producției și dezvoltării centrelor de date). Ținte de capacitate: România, între piețele vizate În comunicatul citat, PPC afirmă că urmărește dublarea capacității instalate a grupului la 24,3 GW în 2030, de la 12,4 GW în 2025, și creșterea ritmului anual de adăugare de capacități la 2,4 GW (față de 1,4 GW anterior), prin investiții în energie regenerabilă, producție flexibilă și stocare. Pe piețe, planurile menționate includ: Grecia : adăugarea a 5 GW până în 2030, pentru o capacitate instalată totală de 13,3 GW, în contextul eliminării complete a producției pe cărbune (finalizare în 2026) și al dezafectării a 40% din producția pe hidrocarburi din insule. România : triplarea capacității instalate între 2025 și 2030, până la 5,3 GW , prin investiții în energie regenerabilă, stocare, noi unități pe gaze naturale și unități pentru acoperirea vârfurilor de consum. Italia, Bulgaria și Croația : extindere a investițiilor, în principal în regenerabile și stocare, plus unități pe gaze naturale, cu ținta de 3,5 GW capacitate instalată până în 2030. Intrare în noi țări (CSEE extins) : Ungaria, Polonia și Slovacia, prin creștere organică și achiziții, cu o țintă de 2,2 GW în regenerabile și stocare până în 2030. Până în 2030, 45% din capacitatea instalată a grupului ar urma să fie în afara Greciei, iar mixul energetic vizat include solar, eolian, hidro, gaze naturale și stocare. Cheltuieli de capital și calendarul operațiunii Planul Strategic indică cheltuieli de capital estimate la 24,2 miliarde euro (aprox. 121 mld. lei) în perioada 2026–2030, cu 95% alocate proiectelor de creștere și 48% în afara Greciei. În structura de finanțare menționată, 54% ar urma să vină din fluxuri de numerar din operațiuni, 31% din creșterea datoriei nete, iar majorarea de capital ar acoperi 15% din cheltuielile de capital. Adunarea Generală Extraordinară este convocată pentru 14 mai 2026 pentru aprobarea majorării. Dacă acționarii aprobă, compania estimează că operațiunea va fi lansată și finalizată la finalul lunii mai. Citigroup Global Markets Europe AG și Goldman Sachs Bank Europe SE sunt menționate ca coordonatori globali comuni și bookrunneri comuni pentru oferta internațională. Planul include și dezvoltarea unui centru de date de 300 MW în Kozani (nordul Greciei), cu începerea construcției prognozată în 2026 și cheltuieli de capital relevante de 1,2 miliarde euro (aprox. 6 mld. lei), compania afirmând că este în negocieri cu „hyperscaleri” (operatori foarte mari de infrastructură de cloud și centre de date). [...]
Hidroelectrica își finanțează extinderea în stocare cu 43,37 milioane lei nerambursabili , bani care reduc presiunea pe bugetul investițional al companiei și accelerează un proiect-cheie pentru flexibilitatea Sistemului Electroenergetic Național, potrivit Antena 3 . Contractul de finanțare nerambursabilă, în valoare de 43,37 milioane de lei, a fost obținut prin Fondul pentru Modernizare și vizează proiectul de stocare cu baterii de la Porțile de Fier II , descris drept cel mai amplu proiect de acest tip dezvoltat până acum de companie. Informația este atribuită de Antena 3 agenției Agerpres. Ce include proiectul și cât costă Conform comunicatului companiei citat în material, investiția are o valoare totală estimată de aproximativ 310 milioane lei și prevede instalarea unei capacități de: 64 MW (putere instalată) 256 MWh (capacitate de stocare) Hidroelectrica susține că proiectul va furniza servicii de echilibrare și reglaj, cu efect direct asupra integrării mai eficiente a surselor regenerabile în sistem. De ce contează: infrastructură existentă, costuri și termene Un element operațional important este că implementarea „valorifică infrastructura hidroenergetică existentă” și capacitățile de racordare disponibile, ceea ce ar permite optimizarea costurilor și accelerarea termenelor de realizare , potrivit aceleiași surse. În declarația citată, CEO-ul Hidroelectrica, Bogdan Badea , leagă investiția de creșterea producției din regenerabile și de nevoia mai mare de servicii de echilibrare: „Stocarea energiei nu mai este o opțiune, ci o necesitate, mai ales într-un context în care producția din surse regenerabile este tot mai mare, crescând totodată necesarul de servicii de echilibrare.” Context: poziția Hidroelectrica în piață Hidroelectrica este prezentată ca cel mai mare producător de energie electrică din surse regenerabile din România, cu un portofoliu de peste 6,3 GW capacitate instalată în hidrocentrale, la care se adaugă parcul eolian de la Crucea. Materialul mai notează că societatea a depășit recent o valoare de piață de 70 de miliarde, record pentru Bursa de Valori București. [...]
Comisia Europeană pregătește un pachet de urgență care relaxează temporar regulile de ajutor de stat și deschide calea pentru subvenționarea facturilor la energie , într-o încercare de a limita șocurile din piață generate de războiul cu Iranul, potrivit Politico . Miza pentru economiile europene este dublă: amortizarea costurilor pentru companii și consumatori, fără a distorsiona piața unică prin scheme naționale inegale. Pachetul urmează să fie prezentat miercuri și încearcă să răspundă simultan unor riscuri care s-au schimbat rapid de la izbucnirea conflictului, pe 28 februarie: de la scumpiri, la temeri privind aprovizionarea cu gaze, apoi la presiuni legate de stocurile de combustibil pentru aviație și de capacitatea de rafinare. Ce conține pachetul: subvenții mai ușor de acordat și reduceri de taxe Din documente de lucru consultate de publicație reiese că Bruxelles-ul mizează în principal pe folosirea legislației existente și pe ajustări „subtile” și temporare pentru a o face mai eficientă. Printre măsurile descrise: modificări propuse ale regulilor privind subvențiile, care ar permite statelor să acopere până la 70% din costul facturilor angro la electricitate până în decembrie; posibilitatea de a acoperi până la 50% din costurile suplimentare cu combustibilii generate de criză pentru anumite sectoare; lucrul cu statele membre la reduceri țintite de taxe pentru scăderea facturilor la energie. O parte importantă a răspunsului rămâne însă fie pe termen lung, fie improvizată, pe fondul dificultății de a schimba rapid dependența de combustibili fosili. De ce riscul de fragmentare a pieței unice crește Extinderea subvențiilor este controversată, mai ales în statele mai bogate din nordul UE, care se tem că ajutoarele naționale pot distorsiona concurența în piața unică și pot deraia planificarea investițiilor „verzi”. În același timp, alte capitale consideră că măsurile nu merg suficient de departe și lasă grosul efortului financiar la nivel național. Un oficial național citat de Politico avertizează că subvențiile extinse „pot oferi un oarecare confort”, dar este puțin probabil „să schimbe semnificativ” situația, în condițiile în care o reacție cu adevărat eficientă cere timp și bani pe care nu toate statele îi au. Cum s-a schimbat criza: de la gaze la combustibili rafinați și aviație La începutul războiului, oficialii europeni au transmis că aprovizionarea este sigură, iar riscul principal este creșterea prețurilor, invocând diversificarea surselor și avansul regenerabilelor. Deși UE are o expunere relativ limitată la Strâmtoarea Hormuz , dependența de gaz natural lichefiat (GNL) a creat o vulnerabilitate: spre deosebire de gazul prin conducte, transporturile maritime pot fi redirecționate către piețe mai profitabile, amplificând competiția globală pentru volume mai mici. Momentul care a accentuat temerile privind gazele a fost bombardarea a două mari zăcăminte din Qatar, pe 19 martie, care a eliminat 3% din oferta globală „în câteva secunde”, potrivit articolului. Șefa companiei energetice de stat din Qatar a invocat „forță majoră” în contractele cu Italia și Belgia și a avertizat că refacerea capacității ar putea dura până la cinci ani. Ulterior, discuția a fost dominată de combustibilii rafinați: Politico notează că aproximativ 40% din aprovizionarea UE cu combustibil de aviație și motorină tranzitează Strâmtoarea Hormuz. Chiar și după eliberarea a 400 de milioane de barili de petrol de către un grup de țări bogate sub egida Agenției Internaționale a Energiei, analiștii citați avertizează că Europa ar mai avea șase săptămâni de stocuri de combustibil de aviație . Ce urmează: coordonare mai strânsă, dar cu limite evidente Documentele de lucru indică și măsuri de coordonare între state, reducerea cererii și schimb de informații, inclusiv cartografierea dependențelor de combustibil de aviație și a capacității de rafinare din Europa. Politico descrie însă o coordonare încă fragmentată, în care multe discuții se poartă bilateral între Comisie și state, iar unele guverne acționează pe cont propriu — exemplul dat este Olanda, care a anunțat măsuri de urgență și o eliberare suplimentară de stocuri de petrol, înaintea unei coordonări la nivelul UE. În acest context, relaxarea regulilor de ajutor de stat poate deveni instrumentul central pe termen scurt, dar și sursa principală de tensiune: statele cu spațiu fiscal mai mare pot interveni mai agresiv, în timp ce economiile mai îndatorate riscă să rămână în urmă, ceea ce complică răspunsul comun la o criză pe care Bruxelles-ul însuși o descrie, implicit, ca fiind greu de anticipat și de „fixat” printr-un singur set de măsuri. [...]
Comisia Europeană pregătește un „Observator al combustibililor” pentru a depista rapid riscurile de deficit , parte din pachetul „AccelerateEU” care combină intervenții de urgență cu măsuri structurale pentru reducerea dependenței de combustibili fosili, potrivit Știrile ProTV . Inițiativa vine pe fondul scumpirii importurilor de energie după escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu, cost suplimentar estimat de Comisie la 24 de miliarde de euro. Noul instrument de monitorizare vizează în special sectorul aviației: Executivul comunitar spune că va urmări producția, importurile, exporturile și stocurile de combustibili, astfel încât potențialele lipsuri să fie identificate mai repede. În paralel, Comisia promite „claritate” privind flexibilitățile deja existente pentru aviație, fără a detalia în material calendarul sau forma exactă a acestor măsuri. Măsuri de urgență: coordonare pe stocuri și protecție pentru consumatori Pe termen scurt, Comisia mizează pe coordonarea deciziilor la nivelul statelor membre, inclusiv prin: reumplerea depozitelor subterane de gaze; folosirea flexibilităților din regulile privind constituirea stocurilor; eliberarea excepțională de stocuri petroliere, dacă situația o cere. Pentru limitarea impactului vârfurilor de preț asupra populației, sunt menționate opțiuni precum scheme de sprijin pentru venit, vouchere energetice, „leasing social” și reducerea accizelor la energia electrică pentru gospodăriile vulnerabile. În plus, Comisia anunță un cadru temporar pentru ajutoare de stat, care ar urma să ofere guvernelor naționale mai multă flexibilitate. Direcția structurală: electrificare și investiții, cu accent pe capital privat Pe termen mediu, Comisia plasează electrificarea în centrul răspunsului: până în vară ar urma să prezinte un plan de acțiune cu obiective și măsuri pentru eliminarea barierelor din calea electrificării în industrie, transporturi și construcții. Documentul menționează și nevoia unei rețele adecvate, prin aplicarea legislației existente și finalizarea negocierilor pentru „pachetul de rețele europene”. În zona de investiții, Comisia indică resurse disponibile la nivelul UE de 219 miliarde de euro din Mecanismul de redresare și reziliență și fondurile politicii de coeziune, dar avertizează că finanțarea publică nu acoperă necesarul: nevoile sunt estimate la 660 de miliarde de euro pe an până în 2030. Pentru a atrage capital privat, Executivul comunitar menționează o strategie de investiții în energia curată adoptată în martie 2026 și organizarea unui summit cu actori din sectorul financiar și industrial. Într-o declarație citată în material, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , leagă pachetul de accelerarea tranziției către energie curată produsă intern, ca răspuns la riscurile geopolitice: „Trebuie să accelerăm trecerea la energii curate, cultivate acasă. Acest lucru ne va oferi independență și securitate energetică și înseamnă că suntem mai în măsură să facem față furtunilor geopolitice.” [...]
Lufthansa taie 20.000 de zboruri pe distanțe scurte până în octombrie pentru a reduce consumul de combustibil , într-un semnal că scumpirea kerosenului începe să se traducă direct în capacitate mai mică și, implicit, presiune pe prețuri și pe conectivitatea aeriană din Europa, potrivit Ziarul Financiar . Transportatorul german a anulat aproximativ 120 de zboruri pe zi începând de luni și spune că va elimina rutele neprofitabile din hub-urile München și Frankfurt până la finalul sezonului de vară, care se încheie la mijlocul lunii octombrie. Măsura vine pe fondul dublării prețurilor la combustibilul pentru avioane după războiul din Iran, notează Financial Times, citat de ZF. Într-o declarație citată de ZF, Lufthansa precizează că cele 20.000 de zboruri eliminate echivalează cu aproximativ 40.000 de tone metrice de combustibil pentru avioane economisite. Compania afirmă că planul exact pentru lunile de vară va fi publicat „la sfârșitul lunii aprilie sau începutul lunii mai” și va include „optimizări” ale ofertei pe distanțe scurte, cu obiectivul de a asigura stabilitatea programului în sezon. Riscul de penurie în Europa intră pe agenda UE Reducerea de capacitate este confirmată în contextul în care miniștrii transporturilor din Europa s-au întâlnit marți pentru a discuta măsuri de prevenire a unei posibile penurii de combustibil pentru avioane, după ce Agenția Internațională pentru Energie a avertizat că Europa mai are mai puțin de șase săptămâni de rezerve. Uniunea Europeană analizează, potrivit comisarului european pentru transporturi Apostolos Tzitzikostas, două direcții de intervenție: accesarea unui tip alternativ de combustibil pentru avioane din SUA (care nu este utilizat în mod obișnuit în Europa) și posibilitatea ca operatorii să încarce cantități mai mari de combustibil din afara regiunii. Totodată, UE ar putea relaxa unele cerințe legate de utilizarea sloturilor de decolare (intervale orare alocate pentru decolare/aterizare), concepute pentru a preveni blocarea capacității de către companii. Comisia Europeană urmează să anunțe miercuri planuri pentru o monitorizare mai bună a stocurilor de combustibil pentru avioane și, posibil, pentru distribuirea acestora între statele membre. „În cazul în care această criză continuă, suntem pregătiți să intervenim și să oferim mai multă flexibilitate companiilor aeriene”, a declarat Tzitzikostas marți. Efecte în lanț: tăieri de rute și scumpiri la nivel global ZF arată că operatori din întreaga lume au redus zborurile sau au crescut prețurile pentru a absorbi creșterea costurilor cu combustibilul, care s-au amplificat după închiderea Strâmtorii Hormuz . Printre exemplele menționate: Delta Air Lines vrea să recupereze costuri de 1 miliard de dolari (aprox. 4,3 mld. lei) prin eliminarea rutelor neprofitabile, adică aproximativ 3,5% din rețeaua totală; compania nu își acoperă riscul de preț la combustibil și a fost mai expusă scumpirilor decât rivalii europeni. Transportatori asiatici precum Cathay Pacific, AirAsia X și Air New Zealand au redus rute pentru a economisi combustibil. Zeci de companii aeriene au introdus suprataxe de combustibil sau au crescut prețurile biletelor. Chiar și în Europa, unde unele companii își acoperă (prin instrumente financiare) o parte din riscul de preț la combustibil, efectele se văd în rezultate: EasyJet a avertizat că va înregistra pierderi mai mari decât anticipa în lunile de iarnă din cauza costurilor cu combustibilul, iar Virgin Atlantic spune că va avea dificultăți să revină pe profit anul acesta, în pofida majorărilor de prețuri. [...]
Reluarea fluxului de petrol prin Drujba devine o monedă de schimb în negocierile UE–Ucraina , după ce segmentul avariat al conductei a fost reparat și poate fi repornit, însă Kievul condiționează redeschiderea de deblocarea sprijinului financiar european, potrivit Digi24 . Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a transmis marți, pe rețeaua X, că Ucraina a finalizat reparațiile la segmentul conductei petroliere „Drujba ” afectat de un atac rusesc și că „specialiștii noștri au asigurat condițiile de bază pentru repornirea sistemului de conducte și a echipamentelor”. În același mesaj, Zelenski a avertizat că nimeni nu poate garanta că atacurile asupra infrastructurii nu se vor repeta. Condiția pusă de Kiev: împrumutul UE de 90 de miliarde de euro Deși conducta „își poate relua funcționarea”, Zelenski a legat explicit redeschiderea de deciziile europene privind sprijinul financiar pentru Ucraina. „Noi legăm acest lucru de deblocarea pachetului european de asistenţă pentru Ucraina, care a fost deja aprobat de Consiliul European.” Digi24 notează, citând EFE preluată de Agerpres, că este vorba despre un împrumut european de 90 de miliarde de euro (aprox. 450 de miliarde de lei), pe care Ucraina îl va rambursa doar dacă Rusia va plăti „reparații de război”; în caz contrar, costurile ar urma să fie acoperite de statele UE, cu excepția Ungariei, Cehiei și Slovaciei. Miza operațională: Ungaria și Slovacia sunt fără petrol pe conductă din 27 ianuarie Ungaria și Slovacia nu mai primesc petrol prin Drujba din 27 ianuarie, după un atac cu drone atribuit Rusiei de către Kiev. Budapesta și Bratislava acuză însă Ucraina că ar fi întârziat intenționat reparațiile, iar premierii Viktor Orban și Robert Fico susțin că situația ar fi fost folosită ca presiune politică, în contextul opoziției Ungariei față de aderarea Ucrainei la UE. Context politic în UE: schimbare la Budapesta, posibilă deblocare După oprirea livrărilor, Viktor Orban a blocat atât pachetul de sprijin financiar pentru Ucraina, cât și noi sancțiuni europene împotriva Rusiei. Între timp, Orban a pierdut alegerile din 12 aprilie în fața conservatorului pro-european Peter Magyar, care ar urma să preia funcția în jurul datei de 10 mai. În acest context, Zelenski a cerut accelerarea procesului de aderare a Ucrainei la UE și adoptarea unui nou pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, sugerând că Budapesta ar putea debloca în curând ajutorul financiar, pe fondul schimbării politice și al progreselor privind conducta Drujba. [...]
