Știri
Știri din categoria Energie verde
UE a amânat cu un an extinderea pieței carbonului la transportul rutier și încălzirea clădirilor, din 2027 în 2028, sub presiunea Poloniei și Ungariei, potrivit Economica.net. Decizia apare în pachetul mai larg prin care Parlamentul European a adoptat definitiv obiectivul climatic al UE pentru 2040, votat în plen la Strasbourg cu 413 voturi pentru și 226 împotrivă.
Amânarea vizează lărgirea sistemului european de tranzacționare a certificatelor de emisii (piața carbonului) către sectoare cu impact direct asupra populației: combustibilii pentru transportul rutier și energia folosită la încălzirea clădirilor. Mutarea termenului cu un an nu închide însă disputa: mai multe state membre cer în continuare o amânare și după 2028, ceea ce menține incertitudinea asupra calendarului și asupra modului în care costurile tranziției vor fi distribuite între consumatori, companii și bugete publice.
Contextul politic al acestei concesii este adoptarea țintei pentru 2040, în condițiile în care UE își redusese deja emisiile cu 37% până în 2023 față de 1990, în principal prin scăderea utilizării cărbunelui și creșterea producției din surse regenerabile. În negocieri au fost introduse „clauze de flexibilitate” pentru a obține sprijinul unor țări reticente, iar una dintre mize a fost tocmai ritmul extinderii instrumentelor de preț al carbonului către zone sensibile social.
În paralel, compromisul prevede că UE ar urma să își reducă emisiile interne cu 85% și să acopere restul de 5% prin achiziționarea de credite internaționale de carbon, care finanțează proiecte de decarbonizare în afara Europei, mecanism criticat de organizațiile de mediu ca o „externalizare” a acțiunii climatice. Chiar și cu aceste concesii și cu amânarea extinderii pieței carbonului, UE își menține obiectivul de neutralitate climatică până în 2050, însă dezbaterea despre calendarul ETS pentru transport și clădiri rămâne deschisă și poate reveni pe agenda politică înainte de 2028.
Recomandate
Europa a redus factura la importurile de combustibili fosili cu 136 milioane euro pe zi de la începutul războiului din Iran, pe fondul creșterii producției din surse regenerabile, potrivit Antena 3 . Miza economică este directă: mai multă energie solară și eoliană înseamnă o expunere mai mică la șocurile de preț ale petrolului și gazelor, într-un moment în care conflictul menține cotațiile ridicate. Analiza citată de publicație, realizată de organizația SolarPower Europe , estimează că utilizarea energiei solare a adus economii cumulate de 12,8 miliarde de euro până la 2 iunie, echivalentul unei medii de 136 milioane de euro pe zi. De ce contează: regenerabilele reduc dependența de prețurile petrolului și gazelor Contextul este o piață energetică tensionată. Țițeiul Brent, reper global pentru prețul petrolului, a rămas volatil pe fondul controlului exercitat de Iran asupra Strâmtorii Ormuz, rută prin care tranzitează, în mod normal, aproximativ o cincime din aprovizionarea mondială cu petrol. La 4 iunie, Brent se tranzacționa la 95 de dolari (aprox. 437 lei) pe baril, cu 20 de euro peste nivelul din ziua de dinaintea începerii războiului (27 februarie), potrivit datelor prezentate în articol. Și gazele s-au scumpit: prețul de referință pe piața olandeză TTF a crescut puternic după izbucnirea conflictului, cu episoade în martie în care saltul a fost de aproape 50%, mai arată materialul. Ce mecanism apasă prețul: mai puține ore în care gazul „face” prețul Pe piețele europene de energie electrică, prețul angro orar este stabilit, de regulă, de cel mai scump producător necesar pentru acoperirea cererii, de obicei pe bază de combustibili fosili. Pe măsură ce crește producția din tehnologii mai ieftine, precum eolianul și solarul, acestea înlocuiesc gazul și cărbunele, iar combustibilii fosili ajung mai rar să stabilească prețul, explică articolul. Un exemplu este Spania: din 2019, și-a dublat capacitatea instalată eoliană și solară, adăugând peste 40 GW. Un raport al Ember citat de Antena 3 arată că această creștere a redus cu 75% influența producătorilor scumpi pe bază de combustibili fosili asupra prețului energiei electrice din 2019 încoace. Unde este UE în tranziția energetică În 2025, energia eoliană și solară au generat mai multă electricitate în UE decât combustibilii fosili pentru prima dată, iar un raport Ember indică un record: 30% din electricitatea UE a venit din eolian și solar, cu un punct procentual peste combustibilii fosili. În 2024, potrivit datelor prezentate în articol, cele mai mari ponderi de electricitate din surse regenerabile au fost în: Austria: 90% (susținută de 16 hidrocentrale); Suedia: 88% (în principal eolian și hidro); Danemarca: 80% (din surse regenerabile). Ce urmează: investiții și „flexibilitate” fără combustibili fosili Directoarea generală a SolarPower Europe, Walburga Hemetsberger , susține că lecțiile ultimelor 100 de zile de război ar trebui să ducă la accelerarea soluțiilor de „flexibilitate” fără combustibili fosili, precum stocarea energiei în baterii, pentru a amplifica beneficiile producției europene de energie regenerabilă. „Cetățenii Europei se îndreaptă către energia solară în acest moment de criză. Lecțiile ultimelor 100 de zile (de război) ar trebui să ne determine să accelerăm implementarea soluțiilor de flexibilitate fără combustibili fosili, precum stocarea energiei în baterii, care pot amplifica beneficiile producției europene de energie regenerabilă” În același timp, ea avertizează că sunt necesare măsuri concrete și instrumente de finanțare din partea Uniunii Europene pentru a menține ritmul investițiilor. [...]
Capacitatea solară deja instalată în Europa a redus factura la importurile de combustibili fosili cu 12,8 miliarde de euro până la 2 iunie , într-un context de volatilitate accentuată a piețelor energetice, potrivit Economedia . Estimarea apare într-o analiză SolarPower Europe , citată de Euronews și preluată de Mediafax, și indică un efect economic direct al producției fotovoltaice: mai puține importuri de petrol și gaze, deci costuri mai mici. Calculul SolarPower Europe arată că energia produsă de panourile fotovoltaice a redus costurile cu importurile de combustibili fosili cu o medie de 136 de milioane de euro pe zi de la începutul conflictului dintre Iran și alianța SUA-Israel. Potrivit analizei, datele vin într-un moment în care piețele energetice rămân „extrem de volatile”. De ce contează: regenerabilele atenuează șocurile de preț Tensiunile din jurul Iranului au amplificat temerile privind aprovizionarea globală cu petrol și gaze, pe fondul importanței Strâmtorii Ormuz . În acest context, petrolul Brent se tranzacționa joi în jurul valorii de 95 de dolari pe baril (aprox. 437 lei), cu circa 20 de euro peste nivelul de dinaintea izbucnirii războiului, în timp ce prețul gazelor naturale în Europa a avut episoade de creștere de aproape 50%, potrivit informațiilor citate. Experții din sectorul energetic susțin că extinderea producției din surse regenerabile reduce influența gazului și cărbunelui asupra prețului final al electricității. În mod obișnuit, pe piețele europene prețul energiei este stabilit de cea mai scumpă sursă necesară pentru acoperirea consumului, adesea centralele pe gaz; pe măsură ce producția solară și eoliană crește, necesarul din combustibili fosili scade, iar efectul scumpirilor la gaze se diminuează. Exemple și context: Spania și schimbarea mixului energetic în UE În ultimii ani, Spania și-a dublat capacitatea instalată de energie eoliană și solară, iar think tank-ul Ember estimează că această strategie a redus cu aproximativ 75% influența centralelor pe combustibili fosili asupra prețului electricității față de nivelurile din 2019. În același timp, 2025 a adus o premieră la nivelul Uniunii Europene: pentru prima dată, energia produsă din surse eoliene și solare a depășit producția bazată pe combustibili fosili. Datele Ember indică faptul că eolianul și solarul au generat aproximativ 30% din electricitatea consumată în UE, ușor peste ponderea combustibililor fosili. La nivel de țări, Austria a avut anul trecut cea mai mare pondere a energiei regenerabile în consumul de electricitate (aprox. 90%), urmată de Suedia și Danemarca; Portugalia, Spania și Croația au depășit, de asemenea, pragul de 50%. La polul opus, Malta a rămas la puțin peste 10%, conform acelorași date. Reprezentanții industriei solare citați în material susțin că actuala criză reconfirmă rolul investițiilor în regenerabile nu doar în reducerea emisiilor, ci și ca „plasă de siguranță” economică, prin limitarea expunerii la șocuri geopolitice și la fluctuațiile de preț ale petrolului și gazelor. [...]
Energia solară a redus factura Europei la importurile de combustibili fosili cu 12,8 miliarde de euro (aprox. 64,6 miliarde lei) până la 2 iunie , într-un context de volatilitate accentuată a piețelor energetice pe fondul războiului din jurul Iranului, potrivit Mediafax , care citează o analiză SolarPower Europe preluată de Euronews. Analiza estimează că energia produsă de panourile fotovoltaice deja instalate în Europa a diminuat costurile cu importurile de combustibili fosili cu o medie de 136 milioane de euro (aprox. 686 milioane lei) pe zi de la începutul conflictului dintre Iran și alianța SUA–Israel. Miza economică este directă: în perioade de șoc geopolitic, fiecare unitate de energie produsă local din surse regenerabile reduce expunerea la prețurile internaționale ale petrolului și gazelor. Războiul și scumpirea energiei: de ce contează economiile din solar Conflictul a amplificat temerile legate de aprovizionarea globală cu petrol și gaze, în special din cauza rolului strategic al Strâmtorii Ormuz . În acest context, petrolul Brent se tranzacționa joi în jurul valorii de 95 de dolari pe baril, cu aproximativ 20 de euro peste nivelul de dinaintea izbucnirii războiului, iar pe piața europeană a gazelor naturale au existat episoade în care cotațiile au urcat cu aproape 50%, potrivit datelor citate în material. Efectul în prețul electricității: mai puțin „gaz marginal”, mai puțină presiune Experții din sectorul energetic citați în articol arată că extinderea producției din surse regenerabile reduce influența gazului și cărbunelui asupra prețului final al electricității. Pe multe piețe europene, prețul este stabilit de cea mai scumpă sursă necesară pentru acoperirea consumului (adesea centralele pe gaz); când producția solară și eoliană crește, necesarul de energie din combustibili fosili scade, iar efectul scumpirilor la gaze se atenuează. Un exemplu menționat este Spania, care și-a dublat în ultimii ani capacitatea instalată eoliană și solară. Potrivit think tank-ului Ember, această strategie a redus cu aproximativ 75% influența centralelor pe combustibili fosili asupra prețului electricității față de nivelurile din 2019. Context: 2025, primul an în care eolianul și solarul au depășit fosilele în UE Materialul notează că 2025 a adus o premieră în Uniunea Europeană: pentru prima dată, energia produsă din surse eoliene și solare a depășit producția bazată pe combustibili fosili. Conform datelor Ember citate, eolianul și solarul au generat aproximativ 30% din electricitatea consumată în UE, depășind ușor ponderea combustibililor fosili. La capitolul pondere a energiei regenerabile în consumul de electricitate, Austria a fost pe primul loc în Europa, cu aproximativ 90% din producție din surse verzi, urmată de Suedia și Danemarca. Portugalia, Spania și Croația au trecut de pragul de 50%, în timp ce Malta a rămas la puțin peste 10%, potrivit aceleiași surse. Reprezentanții industriei solare citați în articol susțin că actuala criză reconfirmă un beneficiu economic al investițiilor în regenerabile: pe lângă reducerea emisiilor, acestea oferă protecție față de șocurile geopolitice și fluctuațiile de preț de pe piețele internaționale ale petrolului și gazelor. [...]
Un motor gigant pe hidrogen a livrat energie în rețeaua națională a Spaniei , un test pe care producătorul îl prezintă drept premieră mondială și care mizează pe un avantaj operațional esențial: acoperirea perioadelor în care eolianul și solarul nu produc suficient, potrivit Economedia . Tehnologia a fost dezvoltată de compania finlandeză Wärtsilä și a fost testată la instalația sa din nordul Spaniei. Motorul funcționează exclusiv pe bază de hidrogen și este gândit ca soluție pentru una dintre problemele structurale ale energiei regenerabile: asigurarea energiei „la nevoie” atunci când producția din surse variabile scade. De ce contează: o opțiune de „echilibrare” fără emisii de carbon Potrivit companiei, motoarele alimentate cu hidrogen ar putea ajuta la echilibrarea viitoarelor rețele electrice fără emisii de carbon. În locul pilelor de combustie (tehnologie care produce electricitate prin reacții electrochimice), soluția folosește un motor cu ardere internă de mare capacitate, adaptat să funcționeze cu hidrogen pur. Wärtsilä susține că mai multe unități ar putea fi combinate în centrale electrice la scară industrială, capabile să producă „sute de megawați” de energie electrică. Obstacole: infrastructură și sprijin politic Chiar dacă testul este prezentat ca un pas important, experții citați în material indică obstacole majore pentru utilizarea pe scară largă: ar fi necesare investiții semnificative în infrastructura de producție, stocare și transport a hidrogenului, precum și un sprijin politic mai puternic. Testul are loc pe fondul extinderii accelerate a regenerabilelor în Spania, unde energia eoliană și solară au o pondere tot mai mare în producția de electricitate — context în care soluțiile de echilibrare a sistemului devin tot mai relevante. [...]
Hidroelectrica intră în linie dreaptă cu avizarea ANRE pentru parcul solar din Țara Hațegului , un proiect de 8,9 MWp contractat „la cheie”, într-un moment în care compania și-a recalibrat semnificativ bugetul de investiții pe 2025, potrivit Profit . Comitetul de reglementare al ANRE urmează să discute „în câteva zile” proiectul de decizie și raportul privind acordarea Autorizației de înființare solicitată de Hidroelectrica pentru Centrala Electrică Fotovoltaică (CEF) Țara Hațegului. Autorizația este un pas de reglementare necesar pentru realizarea noii capacități. Ce presupune proiectul și contractul Investiția vizează dezvoltarea unui parc fotovoltaic cu: putere instalată: 8,9 MWp producție medie estimată: aproximativ 11 GWh/an Contractul pentru realizarea „la cheie” are o valoare de 24.412.390 lei fără TVA și a fost atribuit în urma unei licitații deschise, la care au fost depuse patru oferte. Câștigătoare a fost asocierea Electro-Alfa International și General M.El Electric , cu Electro-Alfa lider de asociere. Proiectul „la cheie” include proiectare, furnizare de echipamente, execuție, testare, punere în funcțiune și asistență tehnică pe perioada de garanție. Durata contractului este de 12 luni , din care 2 luni proiectare și 10 luni execuție . De ce contează: investiție nouă, pe fondul reducerii bugetului de capex pe 2025 Avansarea proiectului către autorizația ANRE vine pe fondul unei ajustări ample a planurilor de investiții pentru 2025. Conform aceleiași surse, proiectul de rectificare a bugetului Hidroelectrica pentru 2025 prevede: reducerea cheltuielilor de investiții cu 49% , de la 1.790.063.000 lei la 915.842.000 lei , descrisă ca „o calibrare a așteptărilor” în funcție de stadiul proiectelor, procedurile de achiziție și constrângerile de avizare; eliminarea din bugetul pe 2025 a sumei destinate achiziției de dețineri la alte companii din energie, inițial 660 milioane lei , redusă la zero . În același timp, compania anticipează pentru 2026 și 2027 cumulat achiziții de participațiuni în sumă totală de 1,95 miliarde lei . Context: Hidroelectrica își extinde portofoliul solar Profit amintește că inițiativa din Țara Hațegului este mai veche de peste trei ani și că, în toamnă, compania a inițiat proiectul cu amplasament în județul Hunedoara, pe două parcele: 5 MW în apropierea hidrocentralei Subcetate și 3,9 MW între hidrocentralele Plopi și Bretea. În paralel, Hidroelectrica a derulat și alte demersuri în zona fotovoltaică, inclusiv o licitație pentru o centrală de 45 MW în județul Brăila și proiectul-pilot „Nufărul”, un sistem fotovoltaic flotant de 10 MW în județul Olt, pe lacul de acumulare care deservește hidrocentrala Ipotești. „Semnarea acestui contract marchează un nou moment important în strategia noastră de dezvoltare. Proiectul “Parc fotovoltaic Țara Hațegului” confirmă angajamentul Hidroelectrica de a investi în capacități moderne și eficiente de producere a energiei verzi, diversificând mixul energetic al companiei”, a declarat Bogdan Badea, CEO Hidroelectrica. Următorul reper imediat este decizia ANRE privind autorizația de înființare; fără acest pas, proiectul nu poate avansa în parametrii planificați către execuție și punere în funcțiune. [...]
Shell ia în calcul vânzarea activelor sale eoliene offshore într-o tranzacție de peste 1 miliard de dolari (aprox. 4,6 miliarde lei), un pas care ar accelera retragerea companiei dintr-un segment-cheie al tranziției energetice europene , potrivit Electrek . Informația pornește de la un raport Bloomberg, preluat ulterior de Reuters. Reuters notează că Shell ar fi angajat Rothschild & Co și PJT Partners ca consultanți, iar procesul de vânzare ar urma să aibă loc în jurul anului 2027. Shell a refuzat să comenteze pentru Reuters, care mai spune că nu a putut verifica independent raportarea Bloomberg. Ce se știe și ce lipsește deocamdată Datele disponibile sunt încă preliminare și nu indică: ce active eoliene offshore ar fi scoase la vânzare; unde sunt localizate; dacă sunt proiecte operaționale sau în dezvoltare; cine ar putea fi cumpărătorii. Cu alte cuvinte, miza financiară este mare, dar detaliile tranzacției nu sunt încă publice. Context: Shell își mută capitalul spre petrol, gaze și mai ales LNG Electrek plasează potențiala vânzare în strategia din ultimii ani a grupului, după preluarea mandatului de CEO de către Wael Sawan în 2023: mai mult capital pentru petrol și gaze, în special pentru LNG (gaz natural lichefiat), și o selecție mai strictă a investițiilor în regenerabile. Publicația enumeră o serie de pași anteriori de retragere din eolian offshore: vânzarea participației de 50% din SouthCoast Wind Energy (în largul Massachusetts) în martie 2024; un write-off (ajustare contabilă) de 1 miliard de dolari (aprox. 4,6 miliarde lei) pe Atlantic Shores (New Jersey) și încercarea de monetizare a participației, în octombrie 2025; ieșirea din proiectul MunmuBaram (eolian plutitor) din Coreea de Sud, în noiembrie 2025; retrageri din proiectele CampionWind și MarramWind (în largul Scoției), tot în noiembrie 2025. Separat, Reuters a relatat în februarie că Shell analizează opțiuni strategice pentru Sprng Energy din India, companie cumpărată în 2022 pentru 1,55 miliarde de dolari (aprox. 7,1 miliarde lei). De ce contează: Europa încă împinge eolianul offshore, în timp ce Shell pariază pe LNG Relevanța economică și de piață a mișcării, în lectura Electrek, este că vine într-un moment în care Europa are nevoie de mai mult eolian offshore, nu de mai puțin. La finalul lui 2025, instalările offshore din Europa au depășit 38 GW, reprezentând 42% din capacitatea globală offshore. În Marea Britanie, de exemplu, este planificată o nouă rundă de concesionare de 6 GW în 2027, după o licitație de subvenții care a asigurat 8,2 GW. Electrek mai notează că ieșirea Shell nu înseamnă automat oprirea proiectelor: Atlantic Shores și ScottishPower au spus că proiectele din care Shell s-a retras pot merge mai departe. Totuși, semnalul strategic este că Shell consideră LNG mai atractiv din perspectiva randamentelor decât eolianul offshore, chiar dacă politicile publice europene continuă să trateze energia eoliană ca tehnologie centrală pentru decarbonizare. [...]
