Știri
Știri din categoria Energie verde
UE a amânat cu un an extinderea pieței carbonului la transportul rutier și încălzirea clădirilor, din 2027 în 2028, sub presiunea Poloniei și Ungariei, potrivit Economica.net. Decizia apare în pachetul mai larg prin care Parlamentul European a adoptat definitiv obiectivul climatic al UE pentru 2040, votat în plen la Strasbourg cu 413 voturi pentru și 226 împotrivă.
Amânarea vizează lărgirea sistemului european de tranzacționare a certificatelor de emisii (piața carbonului) către sectoare cu impact direct asupra populației: combustibilii pentru transportul rutier și energia folosită la încălzirea clădirilor. Mutarea termenului cu un an nu închide însă disputa: mai multe state membre cer în continuare o amânare și după 2028, ceea ce menține incertitudinea asupra calendarului și asupra modului în care costurile tranziției vor fi distribuite între consumatori, companii și bugete publice.
Contextul politic al acestei concesii este adoptarea țintei pentru 2040, în condițiile în care UE își redusese deja emisiile cu 37% până în 2023 față de 1990, în principal prin scăderea utilizării cărbunelui și creșterea producției din surse regenerabile. În negocieri au fost introduse „clauze de flexibilitate” pentru a obține sprijinul unor țări reticente, iar una dintre mize a fost tocmai ritmul extinderii instrumentelor de preț al carbonului către zone sensibile social.
În paralel, compromisul prevede că UE ar urma să își reducă emisiile interne cu 85% și să acopere restul de 5% prin achiziționarea de credite internaționale de carbon, care finanțează proiecte de decarbonizare în afara Europei, mecanism criticat de organizațiile de mediu ca o „externalizare” a acțiunii climatice. Chiar și cu aceste concesii și cu amânarea extinderii pieței carbonului, UE își menține obiectivul de neutralitate climatică până în 2050, însă dezbaterea despre calendarul ETS pentru transport și clădiri rămâne deschisă și poate reveni pe agenda politică înainte de 2028.
Recomandate
Europa ar trebui să rămână fără importuri de energie din Rusia , iar răspunsul la noile șocuri geopolitice trebuie să fie accelerarea investițiilor în energie curată și în infrastructură, nu relaxarea interdicțiilor, potrivit Economica , care relatează declarațiile comisarului european Dan Jorgensen la conferința WindEurope de la Madrid. Mesajul comisarului vine pe fondul discuțiilor din Europa despre o posibilă revizuire a restricțiilor privind energia din Rusia, în contextul crizei din Orientul Mijlociu. Jorgensen a spus că o astfel de răzgândire ar fi „o greșeală uriașă”, făcând trimitere la lecțiile crizei energetice declanșate după invazia Rusiei în Ucraina, în 2022, când UE a constatat costurile dependenței de un furnizor devenit „inamicul”. Costul dependenței de combustibili fosili, în centrul argumentului În intervenția sa, comisarul a legat direct vulnerabilitatea economică de dependența de combustibili fosili, afirmând că, în actualul conflict, aceasta generează Europei costuri suplimentare de 500 de milioane de euro (aprox. 2,5 miliarde lei) „nu în fiecare lună sau săptămână, ci în fiecare zi”. În acest cadru, el a susținut că există „o singură modalitate” de a rupe dependența: investiții masive în surse proprii de energie, „mult mai ieftine”. De ce contează pentru companii și politici publice: direcția de investiții Jorgensen a indicat energia eoliană drept un pilon cu potențial „enorm” de extindere în Europa, dar a avertizat că beneficiile regenerabilelor nu vor fi valorificate fără un sistem energetic „mai flexibil și mai integrat” — o trimitere la nevoia de adaptare a rețelelor și a funcționării pieței pentru a integra producția variabilă din surse regenerabile. În același timp, comisarul a descris contextul actual drept un nou „șoc” cu repercusiuni economice, legat de războiul din Iran, însă a susținut că Europa se află într-o poziție mai bună decât în 2022: are mai multă energie curată în sistem și surse de aprovizionare mai diversificate. În această logică, presiunea nu ar fi pentru revenirea la importuri din Rusia, ci pentru accelerarea tranziției și a investițiilor în infrastructura necesară. Ce urmează la nivelul Bruxelles-ului Comisarul a mai spus că Bruxelles-ul va publica miercuri o comunicare cu propuneri privind conflictul din Orientul Mijlociu. Economica notează că informațiile sunt atribuite agenției EFE. [...]
Șocul de ofertă din petrol provocat de războiul din Iran accelerează cumpărarea de energie curată, iar China își consolidează avantajul comercial în tehnologiile verzi, pe fondul cererii în creștere pentru panouri solare, baterii și vehicule electrice, potrivit CNN . Conflictul a amplificat volatilitatea prețului petrolului după ce, în urma loviturilor aeriene lansate de SUA și Israel la final de februarie, armata iraniană a blocat efectiv Strâmtoarea Hormuz , întrerupând aproximativ o cincime din oferta globală de petrol și gaze naturale. În acest context, țările dependente de importuri caută alternative, iar China – cel mai mare producător de vehicule electrice, turbine eoliene și panouri solare – este poziționată să câștige din această reorientare. Exporturi record pentru „noile trei” ale Chinei Un raport Ember (think tank în energie) citat de CNN arată că exporturile chineze de tehnologie solară au urcat în martie la 68 gigawați, cu 50% peste recordul anterior din august. Ember mai notează că 50 de țări au atins noi maxime la importurile de solar din China, creșterea cea mai vizibilă venind din piețe emergente din Asia și Africa, afectate mai puternic de criza energetică. În ansamblu, exporturile de solar, baterii și vehicule electrice (EV) au crescut cu 70% în martie față de aceeași lună a anului trecut, pe baza datelor vamale chineze, potrivit Ember. În China, aceste categorii sunt descrise drept „noile trei”, pe măsură ce contribuția lor la PIB ia locul unor exporturi tradiționale precum îmbrăcămintea, electrocasnicele și mobilierul. Pe segmentul bateriilor, Ember indică exporturi de 10 miliarde de dolari (aprox. 46 miliarde lei) în martie, cu ritmuri ridicate de creștere în Uniunea Europeană, Australia și India. De ce contează: energie „mai sigură” și influență economică pentru Beijing Pe termen scurt, statele asiatice dependente de importurile din Orientul Mijlociu încearcă să reducă presiunea prin măsuri de economisire și scurtarea programului de lucru, pe fondul riscului de penurie. Pe termen mai lung, investițiile în regenerabile sunt prezentate de analiști drept o formă de „asigurare” împotriva șocurilor din combustibili fosili, iar China își extinde influența economică și geopolitică prin exportul de tehnologie. În paralel, investițiile masive ale statului chinez în industriile verzi i-au crescut autosuficiența energetică, reducând expunerea la deficitul de petrol, în timp ce dominația în lanțurile de producție pentru tehnologii curate îi întărește poziția pe piețele externe. Cererea pentru vehicule electrice reduce consumul de petrol, dar ritmul exporturilor poate încetini Ember estimează că adoptarea globală a vehiculelor electrice a redus consumul de petrol cu circa 1,7 milioane de barili anul trecut. În martie, exporturile Chinei de vehicule electrice și hibride au atins un record, cu un avans de 140% față de aceeași perioadă a anului trecut, potrivit China Passenger Car Association, citată de CNN. Totuși, analiștii citați avertizează că o parte din saltul exporturilor de solar din martie ar putea fi legată de stocuri făcute înainte ca China să elimine în aprilie o facilitate fiscală (rabat de taxă). Lauri Myllyvirta, cofondator al Centre for Research on Energy and Clean Air, spune că este puțin probabil ca majorarea puternică din martie să fie sustenabilă, deși conflictul întărește argumentul pe termen lung pentru energie alternativă, pe fondul scăderii costurilor la solar și baterii și al prețurilor mai ridicate și mai volatile la combustibilii fosili. [...]
Cererea de panouri fotovoltaice pentru acoperișuri s-a dublat în Europa după izbucnirea războiului din Iran , pe fondul scumpirii energiei și al încercării gospodăriilor de a-și reduce expunerea la prețuri volatile, potrivit G4Media , care citează o analiză Reuters. Creșterea tensiunilor din Orientul Mijlociu a împins în sus prețurile petrolului, gazelor și electricității, cu efecte atât asupra companiilor, cât și asupra consumatorilor casnici. În acest context, energia solară a redevenit o opțiune de reducere a costurilor și a dependenței de piețele energetice, arată Reuters. Ce se vede în piață: cerere accelerată, după un an de încetinire Proprietarii de locuințe au dublat cererea pentru panouri fotovoltaice „de la sfârșitul lunii februarie”, conform Reuters, pe baza interviurilor cu peste șase comercianți de echipamente energetice și companii de utilități din zona regenerabilelor din Germania, Marea Britanie și Olanda. Mișcarea vine după ce ritmul noilor instalări solare în Europa a scăzut anul trecut, pentru prima dată în aproape un deceniu, deși panourile fotovoltaice reprezintă aproximativ o treime din capacitatea energetică a Europei, potrivit aceleiași surse. Miza economică: reducerea dependenței și „valoarea” regenerabilelor în șocuri geopolitice Susținătorii industriei argumentează că Europa trebuie să accelereze reducerea dependenței de petrolul și gazele importate. Reuters citează, în acest sens, poziții din industrie care leagă direct conflictul de vulnerabilitatea energetică: „Războiul nu a făcut decât să scoată la iveală problema care a existat de la bun început: dependența energetică”, a declarat Janik Nolden, cofondator al unei firme private de echipamente solare din Germania. „Așa cum Europa trebuie să se poată apăra, trebuie să fim capabili să ne furnizăm propria energie”, a declarat Mario Kohle, fondatorul unei alte firme germane de panouri solare. Reuters notează și că această creștere a interesului pentru solar arată cum șocurile geopolitice pot „reevalua rapid” rolul surselor regenerabile, în condițiile în care cererea din criza energetică din 2022 a fost și mai mare, potrivit unui alt antreprenor citat. Context de ofertă: supracapacitate în China Pe partea de producție, producătorii chinezi din sectorul solar indică în continuare problema supracapacității: China ar avea capacitate suficientă pentru a acoperi aproape de două ori cererea globală prognozată pentru acest an, potrivit Reuters. În materialul citat de G4Media nu sunt oferite valori absolute ale cererii sau ale prețurilor și nici estimări privind durata acestui val de comenzi; informațiile sunt prezentate la nivel de trend și declarații din piață. [...]
Peste 1.500 de participanți și expozanți internaționali sunt așteptați la Solar Energy Bucharest Summit , eveniment B2B care are loc în perioada 22–23 aprilie, la Palatul Parlamentului , potrivit Agerpres . Miza pentru piață este concentrarea, în același loc, a investitorilor, dezvoltatorilor și furnizorilor de tehnologii, într-un moment în care proiectele solare depind de acces la capital și de lanțuri de aprovizionare funcționale. Evenimentul ajunge la a cincea ediție și este organizat de Organizația Patronală a Producătorilor de Energie din Surse Regenerabile din România (PATRES) și Creative Communications. Cine participă și ce tip de public vizează Organizatorii îl descriu ca pe un eveniment dedicat energiei solare din România, care reunește: investitori, dezvoltatori de proiecte, furnizori de tehnologii. La dezbaterile programate sunt așteptați, între alții, Sebastian Burduja (consilier al premierului), Istvan-Lorant Antal (președintele Comisiei pentru energie din Senat), Bende Sándor (președintele Comisiei pentru industrii din Camera Deputaților), Cristina Prună (vicepreședinta Comisiei pentru industrii din Camera Deputaților), Martin Moise (prim vicepreședinte PATRES) și Daniela Dărăban (directoarea executivă a Federației Asociațiilor Companiilor de Utilități din Energie – ACUE). De ce contează pentru companii Prin numărul anunțat de participanți și prezența unor reprezentanți din zona deciziei publice și a industriei, summitul funcționează ca un punct de întâlnire pentru discuții comerciale și de investiții în solar, cu potențial de a influența ritmul proiectelor și parteneriatele din piață. În materialul citat nu sunt oferite detalii despre teme, contracte sau decizii care ar urma să fie anunțate în cadrul evenimentului. [...]
Scumpirea petrolului cu peste 30% de la finalul lui februarie face biocombustibilii mai competitivi economic , iar unele state încep să accelereze utilizarea lor ca măsură de reducere a dependenței de importuri, potrivit Economedia . Mișcarea vine pe fondul conflictului dintre SUA și Israel cu Iranul și al temerilor privind perturbări în aprovizionarea cu combustibili fosili. Potrivit Reuters, conflictul a afectat aproximativ 20% din fluxurile globale de petrol și gaze care tranzitează Strâmtoarea Ormuz , una dintre rutele energetice cheie la nivel mondial. În acest context, pe lângă scumpirea țițeiului, prețurile porumbului – materie primă importantă pentru biocombustibili – au crescut cu aproximativ 5%, un avans mult mai redus decât cel al petrolului, ceea ce susține competitivitatea relativă a biocombustibililor. De ce contează: alternativă de cost și de securitate energetică Biocombustibilii (produși din materii prime organice) sunt folosiți fie în amestec cu carburanții convenționali, fie ca alternativă la motorină. În perioade de petrol scump, ei devin mai atractivi din perspectiva costurilor și pot reduce dependența de importurile de combustibili fosili, mai ales în economiile expuse la șocuri de aprovizionare. În Asia, mai multe state dependente de importurile de energie din Orientul Mijlociu au început să accelereze utilizarea biocombustibililor pentru a limita impactul scumpirii energiei asupra economiilor locale. În paralel, sunt menționate și măsuri de reducere a consumului, precum: raționalizarea consumului de combustibil; reducerea săptămânii de lucru; sisteme de circulație alternativă. Riscul colateral: presiune pe prețurile alimentelor Extinderea biocombustibililor rămâne controversată din cauza efectului potențial asupra prețurilor alimentelor, o dezbatere intensă mai ales în criza din 2007–2008, când subvențiile și mandatele de producție au fost criticate pentru presiunea asupra piețelor agricole. Critici din mediul politic și din organizații non-guvernamentale susțin că folosirea culturilor agricole pentru combustibili contribuie la scumpirea alimentelor. Economedia notează că, în prezent, aproximativ 40% din producția de porumb din SUA (cel mai mare producător mondial) este direcționată către etanol, iar în Brazilia circa 50% din trestia de zahăr este utilizată pentru biocombustibili. În același timp, creșterea costurilor la energie, transport și îngrășăminte, alimentată de conflict, a dus deja la majorarea prețurilor alimentelor la nivel global, care în martie au atins cel mai ridicat nivel din ultimele șase luni; o extindere a producției de biocombustibili ar putea amplifica tendința. Totuși, rezervele globale de cereale și uleiuri vegetale sunt descrise ca fiind relativ ridicate, ceea ce reduce intensitatea disputei „alimente versus combustibil” față de 2007–2008. Unde sunt limitele și ce se schimbă prin reglementare Biocombustibilii acoperă în prezent aproximativ 4% din cererea globală de combustibili pentru transport. În Uniunea Europeană , utilizarea lor este limitată prin reglementări menite să evite creșterea prețurilor alimentelor și accelerarea defrișărilor, în cadrul obiectivelor privind energia regenerabilă. În SUA, autoritățile au impus rafinăriilor să crească utilizarea biocombustibililor la un nivel record în acest an, semnalând o direcție de politică publică ce poate susține cererea chiar și în condiții de volatilitate pe piața petrolului. Sursa inițială a informațiilor preluate de Economedia este Mediafax , care citează, la rândul său, Reuters. [...]
China pregătește intervenții în industria solară pentru a opri războiul prețurilor , după ce supraproducția a dus la un exces de ofertă care apasă pe piața internă, potrivit Economedia . Autoritățile chineze au cerut „eforturi concertate” din partea industriei pentru a combate surplusul de producție, pe fondul unei capacități care depășește semnificativ cererea globală și a alimentat în ultimii ani un război al prețurilor, notează publicația, citând CNBC . Ce măsuri sunt avute în vedere În material sunt menționate trei direcții de acțiune discutate la nivelul industriei: impunerea unor plafoane de preț ; fuziuni și achiziții (consolidare în sector); coordonare mai strânsă la nivelul companiilor pentru reducerea efectelor supracapacității. De ce contează: supracapacitate și presiune externă China rămâne liderul mondial în energie solară, iar capacitatea sa de producție depășește cererea globală, ceea ce a intensificat concurența internă. Țara produce peste 80% din componentele panourilor solare la nivel mondial, potrivit Agenției Internaționale pentru Energie , însă industria se confruntă cu supracapacitate pe fondul competiției interne, pe care guvernul chinez a numit-o „involuție”. Problema este amplificată de tarife și alte măsuri adoptate pe piețe externe importante, inclusiv în SUA și Europa, care complică exporturile și pot accentua presiunea asupra producătorilor. [...]
