Știri
Știri din categoria Energie verde
Europa a redus factura la importurile de combustibili fosili cu 136 milioane euro pe zi de la începutul războiului din Iran, pe fondul creșterii producției din surse regenerabile, potrivit Antena 3. Miza economică este directă: mai multă energie solară și eoliană înseamnă o expunere mai mică la șocurile de preț ale petrolului și gazelor, într-un moment în care conflictul menține cotațiile ridicate.
Analiza citată de publicație, realizată de organizația SolarPower Europe, estimează că utilizarea energiei solare a adus economii cumulate de 12,8 miliarde de euro până la 2 iunie, echivalentul unei medii de 136 milioane de euro pe zi.
Contextul este o piață energetică tensionată. Țițeiul Brent, reper global pentru prețul petrolului, a rămas volatil pe fondul controlului exercitat de Iran asupra Strâmtorii Ormuz, rută prin care tranzitează, în mod normal, aproximativ o cincime din aprovizionarea mondială cu petrol. La 4 iunie, Brent se tranzacționa la 95 de dolari (aprox. 437 lei) pe baril, cu 20 de euro peste nivelul din ziua de dinaintea începerii războiului (27 februarie), potrivit datelor prezentate în articol.
Și gazele s-au scumpit: prețul de referință pe piața olandeză TTF a crescut puternic după izbucnirea conflictului, cu episoade în martie în care saltul a fost de aproape 50%, mai arată materialul.
Pe piețele europene de energie electrică, prețul angro orar este stabilit, de regulă, de cel mai scump producător necesar pentru acoperirea cererii, de obicei pe bază de combustibili fosili. Pe măsură ce crește producția din tehnologii mai ieftine, precum eolianul și solarul, acestea înlocuiesc gazul și cărbunele, iar combustibilii fosili ajung mai rar să stabilească prețul, explică articolul.
Un exemplu este Spania: din 2019, și-a dublat capacitatea instalată eoliană și solară, adăugând peste 40 GW. Un raport al Ember citat de Antena 3 arată că această creștere a redus cu 75% influența producătorilor scumpi pe bază de combustibili fosili asupra prețului energiei electrice din 2019 încoace.
În 2025, energia eoliană și solară au generat mai multă electricitate în UE decât combustibilii fosili pentru prima dată, iar un raport Ember indică un record: 30% din electricitatea UE a venit din eolian și solar, cu un punct procentual peste combustibilii fosili.
În 2024, potrivit datelor prezentate în articol, cele mai mari ponderi de electricitate din surse regenerabile au fost în:
Directoarea generală a SolarPower Europe, Walburga Hemetsberger, susține că lecțiile ultimelor 100 de zile de război ar trebui să ducă la accelerarea soluțiilor de „flexibilitate” fără combustibili fosili, precum stocarea energiei în baterii, pentru a amplifica beneficiile producției europene de energie regenerabilă.
„Cetățenii Europei se îndreaptă către energia solară în acest moment de criză. Lecțiile ultimelor 100 de zile (de război) ar trebui să ne determine să accelerăm implementarea soluțiilor de flexibilitate fără combustibili fosili, precum stocarea energiei în baterii, care pot amplifica beneficiile producției europene de energie regenerabilă”
În același timp, ea avertizează că sunt necesare măsuri concrete și instrumente de finanțare din partea Uniunii Europene pentru a menține ritmul investițiilor.
Recomandate
Capacitatea solară deja instalată în Europa a redus factura la importurile de combustibili fosili cu 12,8 miliarde de euro până la 2 iunie , într-un context de volatilitate accentuată a piețelor energetice, potrivit Economedia . Estimarea apare într-o analiză SolarPower Europe , citată de Euronews și preluată de Mediafax, și indică un efect economic direct al producției fotovoltaice: mai puține importuri de petrol și gaze, deci costuri mai mici. Calculul SolarPower Europe arată că energia produsă de panourile fotovoltaice a redus costurile cu importurile de combustibili fosili cu o medie de 136 de milioane de euro pe zi de la începutul conflictului dintre Iran și alianța SUA-Israel. Potrivit analizei, datele vin într-un moment în care piețele energetice rămân „extrem de volatile”. De ce contează: regenerabilele atenuează șocurile de preț Tensiunile din jurul Iranului au amplificat temerile privind aprovizionarea globală cu petrol și gaze, pe fondul importanței Strâmtorii Ormuz . În acest context, petrolul Brent se tranzacționa joi în jurul valorii de 95 de dolari pe baril (aprox. 437 lei), cu circa 20 de euro peste nivelul de dinaintea izbucnirii războiului, în timp ce prețul gazelor naturale în Europa a avut episoade de creștere de aproape 50%, potrivit informațiilor citate. Experții din sectorul energetic susțin că extinderea producției din surse regenerabile reduce influența gazului și cărbunelui asupra prețului final al electricității. În mod obișnuit, pe piețele europene prețul energiei este stabilit de cea mai scumpă sursă necesară pentru acoperirea consumului, adesea centralele pe gaz; pe măsură ce producția solară și eoliană crește, necesarul din combustibili fosili scade, iar efectul scumpirilor la gaze se diminuează. Exemple și context: Spania și schimbarea mixului energetic în UE În ultimii ani, Spania și-a dublat capacitatea instalată de energie eoliană și solară, iar think tank-ul Ember estimează că această strategie a redus cu aproximativ 75% influența centralelor pe combustibili fosili asupra prețului electricității față de nivelurile din 2019. În același timp, 2025 a adus o premieră la nivelul Uniunii Europene: pentru prima dată, energia produsă din surse eoliene și solare a depășit producția bazată pe combustibili fosili. Datele Ember indică faptul că eolianul și solarul au generat aproximativ 30% din electricitatea consumată în UE, ușor peste ponderea combustibililor fosili. La nivel de țări, Austria a avut anul trecut cea mai mare pondere a energiei regenerabile în consumul de electricitate (aprox. 90%), urmată de Suedia și Danemarca; Portugalia, Spania și Croația au depășit, de asemenea, pragul de 50%. La polul opus, Malta a rămas la puțin peste 10%, conform acelorași date. Reprezentanții industriei solare citați în material susțin că actuala criză reconfirmă rolul investițiilor în regenerabile nu doar în reducerea emisiilor, ci și ca „plasă de siguranță” economică, prin limitarea expunerii la șocuri geopolitice și la fluctuațiile de preț ale petrolului și gazelor. [...]
Energia solară a redus factura Europei la importurile de combustibili fosili cu 12,8 miliarde de euro (aprox. 64,6 miliarde lei) până la 2 iunie , într-un context de volatilitate accentuată a piețelor energetice pe fondul războiului din jurul Iranului, potrivit Mediafax , care citează o analiză SolarPower Europe preluată de Euronews. Analiza estimează că energia produsă de panourile fotovoltaice deja instalate în Europa a diminuat costurile cu importurile de combustibili fosili cu o medie de 136 milioane de euro (aprox. 686 milioane lei) pe zi de la începutul conflictului dintre Iran și alianța SUA–Israel. Miza economică este directă: în perioade de șoc geopolitic, fiecare unitate de energie produsă local din surse regenerabile reduce expunerea la prețurile internaționale ale petrolului și gazelor. Războiul și scumpirea energiei: de ce contează economiile din solar Conflictul a amplificat temerile legate de aprovizionarea globală cu petrol și gaze, în special din cauza rolului strategic al Strâmtorii Ormuz . În acest context, petrolul Brent se tranzacționa joi în jurul valorii de 95 de dolari pe baril, cu aproximativ 20 de euro peste nivelul de dinaintea izbucnirii războiului, iar pe piața europeană a gazelor naturale au existat episoade în care cotațiile au urcat cu aproape 50%, potrivit datelor citate în material. Efectul în prețul electricității: mai puțin „gaz marginal”, mai puțină presiune Experții din sectorul energetic citați în articol arată că extinderea producției din surse regenerabile reduce influența gazului și cărbunelui asupra prețului final al electricității. Pe multe piețe europene, prețul este stabilit de cea mai scumpă sursă necesară pentru acoperirea consumului (adesea centralele pe gaz); când producția solară și eoliană crește, necesarul de energie din combustibili fosili scade, iar efectul scumpirilor la gaze se atenuează. Un exemplu menționat este Spania, care și-a dublat în ultimii ani capacitatea instalată eoliană și solară. Potrivit think tank-ului Ember, această strategie a redus cu aproximativ 75% influența centralelor pe combustibili fosili asupra prețului electricității față de nivelurile din 2019. Context: 2025, primul an în care eolianul și solarul au depășit fosilele în UE Materialul notează că 2025 a adus o premieră în Uniunea Europeană: pentru prima dată, energia produsă din surse eoliene și solare a depășit producția bazată pe combustibili fosili. Conform datelor Ember citate, eolianul și solarul au generat aproximativ 30% din electricitatea consumată în UE, depășind ușor ponderea combustibililor fosili. La capitolul pondere a energiei regenerabile în consumul de electricitate, Austria a fost pe primul loc în Europa, cu aproximativ 90% din producție din surse verzi, urmată de Suedia și Danemarca. Portugalia, Spania și Croația au trecut de pragul de 50%, în timp ce Malta a rămas la puțin peste 10%, potrivit aceleiași surse. Reprezentanții industriei solare citați în articol susțin că actuala criză reconfirmă un beneficiu economic al investițiilor în regenerabile: pe lângă reducerea emisiilor, acestea oferă protecție față de șocurile geopolitice și fluctuațiile de preț de pe piețele internaționale ale petrolului și gazelor. [...]
Jeff Bezos direcționează 34 milioane de dolari spre fibre textile alternative, mizând pe o reducere a dependenței industriei modei de petrol și de bumbacul intensiv în apă , potrivit Focus . Finanțarea vine prin Bezos Earth Fund și vizează cercetare pentru materiale care să poată înlocui, pe termen lung, poliesterul, vâscoza și bumbacul, cu opțiuni biodegradabile și cu consum mai mic de resurse fosile. Investiția este de 34 milioane dolari (aprox. 156 milioane lei) și merge către proiecte care dezvoltă fibre din bacterii, deșeuri agricole și alte surse biologice. Ținta este obținerea unor materiale care să necesite mai puțin petrol, să fie biodegradabile și să reducă presiunea asupra resurselor, într-o industrie care folosește masiv materii prime legate de combustibili fosili și plastic. De ce contează: bariera nu e ideea, ci producția la scară Publicația notează că primele materiale ar putea ajunge „gata de piață” în trei până la cinci ani, însă drumul către producția de masă rămâne dificil. Miza economică este tocmai aici: multe soluții „sustenabile” eșuează când trebuie să livreze simultan durabilitate, confort, preț competitiv și volume constante pentru branduri mari. În text sunt menționate câteva obstacole recurente pentru materialele noi: costuri ridicate și dificultăți de scalare (creșterea producției fără explozie de costuri); atractivitate limitată pentru marile branduri fără garanții de calitate și cantitate; comportament de consum orientat frecvent spre produse mai ieftine; lipsă de capital, contacte industriale și capacități de producție la firmele tinere din zona materialelor. Cine primește finanțarea și ce tehnologii sunt vizate Sunt sprijinite echipe de la Columbia University , University of California (Berkeley), Clemson University și Cotton Foundation. Un exemplu evidențiat este cel de la Columbia, unde cercetătorii lucrează la fibre obținute cu ajutorul bacteriilor care „consumă” resturi agricole, transformând deșeuri în materie primă pentru îmbrăcăminte. Contextul tehnic invocat de Focus: poliesterul este derivat din petrol, vâscoza poate implica procese energofage și cu utilizare intensă de substanțe chimice, iar din materialele sintetice se pot desprinde microplastice care ajung în ape și în lanțurile trofice. Dimensiunea de imagine: finanțare climatică, dar criticile rămân Inițiativa are și o componentă politică și reputațională: Bezos finanțează inovații climatice, însă rămâne fondatorul Amazon, companie criticată periodic pentru amprenta de mediu asociată logisticii, ambalajelor și livrărilor rapide. Amazon indică, potrivit textului, scăderea emisiilor per livrare și obiectivul de a deveni neutră climatic până în 2040, în timp ce criticii susțin că modelul de business ar trebui pus mai direct sub semnul întrebării. Informațiile despre investiție sunt atribuite de Focus publicației Infobae, iar articolul subliniază că succesul va depinde de trecerea de la rezultate de laborator la lanțuri industriale capabile să livreze la cost și volum pentru piața de masă. [...]
Un proiect fotovoltaic de 350,4 MW din Argeș are acces confirmat la rețeaua de transport , un avantaj tot mai rar pentru investițiile mari în regenerabile, potrivit Profit . Dezvoltarea, realizată de o companie olandeză, mizează pe racordare fără lucrări suplimentare de întărire a rețelei și pe posibilitatea adăugării unei componente de stocare în baterii, ceea ce poate crește atractivitatea pentru finanțare și contracte pe termen lung cu consumatori industriali. Proiectul este amplasat în comuna Rociu, județul Argeș, și este alcătuit din șapte centrale fotovoltaice independente, cu o capacitate instalată totală de 350,4 MW, interconectate prin infrastructură comună. Dezvoltarea folosește aproximativ 344 de hectare, teren securizat prin concesiuni pe 25 de ani. De ce contează: racordarea la 400 kV, fără întăriri de rețea Conform Avizului Tehnic de Racordare (ATR), proiectul poate fi conectat la Sistemul Energetic Național prin linia de transport de 400 kV Bradu–Brașov , unul dintre coridoarele energetice majore ale României. Publicația notează că soluția de racordare nu ar necesita lucrări suplimentare de întărire a rețelei — un element care, în contextul blocajelor și competiției pentru capacitate în rețelele de transport, poate face diferența între un proiect „pe hârtie” și unul bancabil (finanțabil). Componenta de stocare: până la 1.400 MWh, planificată Proiectul a fost conceput astfel încât să permită integrarea unui sistem de stocare a energiei în baterii (BESS), cu o capacitate de până la 1.400 MWh. Dezvoltatorul a securizat terenul necesar pentru această componentă, iar, dacă va fi implementată, stocarea ar urma să crească predictibilitatea livrărilor de energie, să ajute la echilibrarea sistemului și să faciliteze contracte pe termen lung de tip PPA (Power Purchase Agreement – acord bilateral de cumpărare a energiei) cu mari consumatori industriali. Stadiul proiectului și calendarul de autorizare Până în prezent, au fost finalizate certificatul de urbanism, studiile tehnice de racordare și aprobarea formală a soluției de conectare la rețea. ATR a fost emis la 19 decembrie 2025, iar finalizarea procesului de autorizare este estimată în cursul anului 2026, ceea ce ar deschide calea către statutul „Ready-to-Build” (pregătit pentru construcție). Cine dezvoltă investiția Proiectul este dezvoltat de GEM Europe B.V ., o platformă olandeză specializată în dezvoltarea de proiecte fotovoltaice și sisteme de stocare a energiei în România și în Europa Centrală și de Est, care operează sub brandul Green Energy Movement. Compania a fost fondată în 2023, cu activități de pregătire a pieței începute din 2021, și afirmă că acoperă întregul lanț de dezvoltare, de la identificarea și securizarea terenurilor până la autorizare, proiectare, racordare și structurare investițională. [...]
Photon Energy încearcă să-și refacă lichiditatea prin vânzări de active în România , în timp ce lucrează la deblocarea unor centrale fotovoltaice afectate de întârzieri de licențiere, potrivit Economedia . Mișcarea vine pe fondul unei scăderi abrupte a veniturilor și a profitabilității la nivel de grup și al unei restructurări financiare care include inclusiv obligațiuni verzi cu plăți amânate. Photon Energy operează în România un portofoliu de centrale fotovoltaice de 53,5 MW, însă managementul a indicat în repetate rânduri piața locală drept una dintre principalele surse ale dificultăților operaționale, după ce aproximativ 24 MW au fost nefuncționali în ultimul an din motive de reglementare. Vânzări în lucru: proiecte „ready-to-build” și centrale operaționale Compania a confirmat semnarea, la începutul lunii aprilie, a unui memorandum de înțelegere cu un cumpărător pentru: un portofoliu de proiecte fotovoltaice din România aflate în stadiul „ready-to-build” (gata de construit); două centrale operaționale, cu o capacitate totală de 4,9 MW. Tranzacția este în derulare și ar urma să fie finalizată în trimestrul al treilea. În paralel, Photon Energy poartă discuții cu potențiali cumpărători pentru proiectul Ciupăceni și, posibil, pentru alte centrale operaționale, decizia urmând să depindă de cerere și de evaluările primite. Strategia este parte dintr-un program mai amplu de vânzare a activelor considerate non-strategice și de reducere a îndatorării. Deblocări parțiale la licențe, dar riscul de întârziere rămâne Pe partea operațională, compania spune că unele blocaje încep să se rezolve. Pe 17 februarie, centralele din Aiud și Teiuș (9,5 MW cumulat) au primit licențele necesare pentru vânzarea energiei și generează venituri comerciale de la acel moment. Pentru Ciupăceni, conducerea estima la momentul conferinței cu investitorii că licența ar putea fi emisă în aproximativ două săptămâni, după finalizarea procedurilor de testare și conformitate. În schimb, cea mai mare centrală din România, „Project 3”, era încă în testare și fără licență de exploatare comercială, compania indicând ca posibil termen trimestrul al treilea. Reprezentanții grupului au admis că problemele de reglementare din România „nu sunt încă rezolvate definitiv”. Context financiar: venituri în scădere și presiune pe obligațiuni La nivel consolidat, Photon Energy a raportat în primul trimestru din 2026 venituri de 17 milioane de euro și un EBITDA de 200.000 de euro, pe fondul mai multor factori, inclusiv scăderea producției, reducerea prețurilor la electricitate, prăbușirea activității de inginerie și costurile de restructurare. Presiunile de lichiditate au dus și la amânarea plății a două cupoane aferente obligațiunilor verzi emise pe piața germană, scadente în februarie și mai 2026, compania pregătind o restructurare a obligațiunilor și convocarea unei adunări a deținătorilor pentru renegocierea unor condiții financiare. Pentru România, combinația dintre vânzarea de active și obținerea licențelor rămâne, în următoarele trimestre, una dintre pârghiile prin care grupul încearcă să stabilizeze fluxurile de numerar și să reducă riscul operațional generat de întârzierile administrative. [...]
Germania plătește printre cele mai mari prețuri la electricitate din UE, deși produce masiv energie verde , iar diferența vine în principal din modul de formare a prețului pe piață, din limitele rețelei și din taxele de sistem, potrivit unei analize prezentate de Digi24 . În același clasament, România apare la nivelul mediei UE. În 2025, Germania a produs mai multă energie electrică din surse solare și eoliene decât orice alt stat membru, iar 59% din electricitatea sa a provenit din surse curate, conform grupului de reflecție Ember , citat în material. Cu toate acestea, gospodăriile germane plătesc cu aproximativ o treime peste media UE, în condițiile în care prețul final rămâne influențat de centrale pe combustibili fosili, ale căror costuri sunt volatile. Unde se poziționează România în UE Pe baza datelor Eurostat pentru a doua jumătate a lui 2025, firma 1KOMMA5° estimează o medie a UE de 0,29 euro/kWh (aprox. 1,45 lei/kWh), taxe și impozite incluse. Germania este la 0,39 euro/kWh (aprox. 1,95 lei/kWh), iar România este la 0,29 euro/kWh (aprox. 1,45 lei/kWh), adică la nivelul mediei. Topul menționat în articol indică următoarele poziții (prețuri pentru gospodării, cu taxe): Irlanda: 0,40 euro/kWh (aprox. 2,00 lei/kWh) Germania: 0,39 euro/kWh (aprox. 1,95 lei/kWh) Belgia: 0,35 euro/kWh (aprox. 1,75 lei/kWh) … România: 0,29 euro/kWh (aprox. 1,45 lei/kWh) … Ungaria: 0,11 euro/kWh (aprox. 0,55 lei/kWh) Materialul mai arată și impactul la nivel de factură: pentru o gospodărie cu o singură persoană care consumă 1.500 kWh, prețurile din Germania ar însemna aproximativ 150 de euro pe an (aprox. 750 lei) peste media UE; pentru o familie cu 5.000 kWh, aproximativ 500 de euro (aprox. 2.500 lei) în plus. De ce rămâne scump curentul în Germania, în ciuda regenerabilelor Explicația centrală ține de „principiul ordinii de merit” (merit order) – mecanism prin care prețul energiei pe piață ajunge să fie dat de cea mai scumpă centrală încă necesară pentru acoperirea cererii. Cu alte cuvinte, dacă producția din surse regenerabile nu acoperă integral consumul, intră în mix surse mai scumpe, precum gazul sau cărbunele, iar acestea pot împinge prețul în sus. Articolul oferă și un reper de comparație: în Spania, dezvoltarea eolianului și solarului a redus influența producătorilor pe combustibili fosili asupra prețului electricității cu 75% din 2019, iar energia curată a ajuns la 75% din producția de electricitate anul trecut, față de 59% în Germania. Diferența este pusă și pe rolul altor surse curate, precum hidro și nuclear, care reduc dependența de combustibili fosili. Blocajele de rețea și „risipa” de energie curată cresc costurile Un alt factor major este lipsa de flexibilitate a sistemului energetic, care duce la situații în care producția regenerabilă nu poate fi preluată de rețea și este redusă intenționat (curtailment). Cofondatorul 1KOMMA5°, Jannik Schall, este citat astfel: „Germania nu are prea multă energie eoliană și solară ieftină, ci prea puțină flexibilitate în sistem.” În acest context, articolul descrie mecanisme precum oprirea producției în zone cu surplus și compensarea furnizorilor care nu pot livra în rețea, respectiv plăți de echilibrare pentru acoperirea deficitului în alte zone. În perioadele în care oferta depășește cererea, pot apărea inclusiv prețuri negative. Soluțiile discutate includ stocarea în baterii (BESS – sisteme de stocare a energiei în baterii). Potrivit unui raport Solar Power Europe din 2026, citat în material, UE a ajuns la peste 77 GWh capacitate de stocare, după o creștere de zece ori din 2021, dar ar fi nevoie de extindere la 750 GWh în următorii cinci ani pentru țintele din 2030. Germania și Italia sunt menționate ca lideri la instalări noi în 2025. Taxele de rețea: diferența dintre un preț „competitiv” și unul de top în UE În final, analiza indică taxele și impozitele de rețea ca element cu impact direct în prețul plătit de gospodării. 1KOMMA5° estimează că, fără aceste taxe, gospodăriile din Germania ar plăti 0,26 euro/kWh (aprox. 1,30 lei/kWh), ceea ce ar coborî prețul sub nivelurile din Belgia, Luxemburg și Țările de Jos. Schall leagă reducerea taxelor de rețea de evitarea mai bună a măsurilor de redispecerizare (porniri/opririi pe termen scurt ale centralelor pentru echilibrarea rețelei) și de utilizarea unui control inteligent care să mute anticipat volume de energie între stocare și consumatori flexibili, cu efect de reducere a costurilor pe termen lung. [...]
