Știri
Știri din categoria Energie verde
Visual Fan S.A., compania listată la BVB sub simbolul ALW și cunoscută pentru brandul Allview, anunță finalizarea lucrărilor de construcție și montaj pentru centrala fotovoltaică de 46 MWp din Țăndărei, județul Ialomița, prin divizia sa Allview Energy. Proiectul a fost implementat în regim Full EPC (Engineering, Procurement & Construction), iar lucrările au fost consemnate prin proces-verbal semnat în 12 februarie 2026, potrivit informațiilor comunicate de companie .
Din perspectivă tehnică, vorbim despre un pachet integrat de infrastructură energetică, care include:
Implementarea a presupus coordonarea etapelor de proiectare, furnizare echipamente, execuție, integrare, testare și documentație tehnică, într-un model end-to-end. Compania a avut rol de lider al asocierii, lucrând alături de Veltol Trading și TQM Services. Practic, discutăm despre un proiect care combină producția propriu-zisă de energie cu infrastructura de evacuare și integrare în rețea, ceea ce ridică nivelul de complexitate operațională.
În declarația transmisă, CEO-ul Lucian Peticilă pune accent pe capacitatea de coordonare și pe disciplina financiară, inclusiv gestionarea fluxurilor de numerar, element relevant în contextul proiectelor EPC, unde cash-flow-ul și riscul de execuție pot afecta semnificativ marjele. Mesajul este unul clar orientat spre consolidarea poziției companiei pe segmentul infrastructurii regenerabile.
Pentru Visual Fan, proiectul marchează un pas suplimentar în direcția diviziei Renewable EPC, parte din strategia Green by Allview, lansată în 2022. Compania, cu sediul în Brașov și activă inițial în zona de electronice de consum, își diversifică astfel profilul către infrastructură energetică de mari dimensiuni, inclusiv proiecte cu potențial de integrare a capacităților de stocare. Centrala din Țăndărei urmează să intre în etapa de punere în funcțiune conform graficului contractual.
Recomandate
Electro-Alfa International a început lucrările la un parc fotovoltaic de 34,6 milioane lei (fără TVA) pe amplasamentul CET 2 Holboca din Iași, un proiect care mută o zonă cu istoric industrial spre producție de energie regenerabilă și care va injecta energie în Sistemul Energetic Național, potrivit Economedia . Investiția este derulată pentru Primăria Iași și este prezentată ca cel mai mare parc fotovoltaic construit de o administrație publică din România. Proiectul urmează să fie finalizat în următoarele 9 luni, Electro-Alfa International fiind liderul execuției prin Divizia de Business Energie Verde, în asociere cu CRC Energy, conform contractului semnat cu municipalitatea. Ce se construiește la Holboca și ce capacitate va avea Conform datelor tehnice din proiect, centrala fotovoltaică va avea o putere instalată de 9.801 kWp și va include peste 13.000 de panouri fotovoltaice de 750 Wp. Producția medie estimată este de 9.849 MWh/an, iar amplasamentul ocupă circa 75.000 mp din zona fostului depozit de cărbune al CET 2 Holboca. În configurația descrisă, proiectul include și infrastructura necesară racordării și operării: invertoare on-grid (echipamente care convertesc energia produsă de panouri pentru a putea fi livrată în rețea), echipamente de protecție și măsură, trei posturi de transformare, lucrări în stația de înaltă tensiune, precum și sistem de monitorizare și control (SCADA). Context: investiții mai largi în modernizarea sistemului energetic local Primarul Mihai Chirica a indicat că parcul va produce și injecta energie în sistemul energetic național pe tot parcursul anului. În paralel, Primăria Iași a lansat o licitație pentru modernizarea CET I Iași și CET II Holboca, o investiție cu fonduri europene de peste 200 de milioane de lei, iar edilul a mai menționat și intenția de a construi o instalație de stocare a energiei electrice cu o capacitate de cel puțin 20 MW, în cadrul etapelor viitoare descrise. Miza pentru Electro-Alfa: extinderea segmentului EPC și portofoliul de parcuri în execuție Pentru Electro-Alfa International, proiectul se înscrie în dezvoltarea serviciilor EPC (inginerie, achiziții și execuție) prin diviziile operaționale dedicate. CEO-ul companiei, Ștefan Petrea, a legat explicit parcurile fotovoltaice de strategia de diversificare pentru stabilitatea pe termen lung. Compania este listată la Bursa de Valori București din 3 martie, sub simbolul EAI, după o ofertă publică inițială în februarie 2026, în valoare de 544,3 milioane lei. Potrivit informațiilor citate, capitalizarea bursieră este de peste 3 miliarde lei (aproape 580 milioane euro), cu 82% peste evaluarea din perioada IPO. În prezent, Electro-Alfa International are în execuție 5 parcuri fotovoltaice, în București și în județele Alba, Bihor, Hunedoara și Iași. Ce urmează În următoarele luni, principalul reper operațional este termenul de 9 luni pentru finalizarea parcului de la CET 2 Holboca. Separat, pentru componenta de modernizare a CET-urilor și pentru stocarea de energie, următorii pași depind de derularea licitațiilor și de implementarea etapelor anunțate de municipalitate. Pentru context suplimentar despre pachetul de modernizare CET I și CET II, Economedia a relatat anterior despre reluarea licitațiilor și evoluția costurilor, în materialul dedicat: Economedia . [...]
Electro-Alfa International demarează un parc fotovoltaic de 34,6 milioane lei pe amplasamentul CET 2 Holboca din Iași, un proiect de reconversie a unei zone cu istoric industrial care adaugă aproape 10 MW putere instalată și o producție anuală estimată la circa 9.849 MWh, potrivit Profit . Proiectul are o valoare de 34,6 milioane lei, fără TVA, și vizează transformarea unei suprafețe de aproximativ 75.000 mp din zona fostului depozit de cărbune al CET 2 Holboca într-o unitate de producție de energie din surse regenerabile. Parametrii tehnici și producția estimată Centrala fotovoltaică va avea o putere instalată de 9.801 kWp și va include montarea a peste 13.000 de panouri fotovoltaice de 750 Wp. Producția medie anuală estimată este de 9.849 MWh. Din punct de vedere al echipării, proiectul include: panouri fotovoltaice de înaltă eficiență; invertoare on-grid (conectate la rețea) pentru conversia energiei; echipamente de protecție, comandă și măsură; trei posturi de transformare; lucrări în stația de înaltă tensiune pentru racordarea la rețeaua electrică; sisteme de monitorizare și control (SCADA); infrastructura auxiliară necesară pentru funcționare în siguranță în rețeaua de distribuție. Execuție și calendar Parcul fotovoltaic urmează să fie finalizat în următoarele 9 luni. Lucrările sunt realizate de Electro-Alfa International, prin Divizia de Business Energie Verde, în calitate de lider, în asociere cu CRC Energy, pe baza contractului de execuție semnat cu Primăria Iași. Context: companie listată și extindere industrială Electro-Alfa International activează în echipamente electrice de medie și joasă tensiune, proiecte EPC (inginerie, achiziții și execuție) și soluții de eficiență energetică. Compania s-a listat la Bursa de Valori București pe 3 martie, sub simbolul EAI, după o ofertă publică inițială derulată în februarie 2026, în valoare de 544,3 milioane lei. În prezent, capitalizarea bursieră este de peste 3 miliarde lei (aproape 580 milioane euro), cu 82% peste evaluarea din perioada IPO, conform informațiilor din articol. Tot recent, compania a inaugurat, împreună cu SGB-SMIT Group, o fabrică de transformatoare la Botoșani, investiție evaluată la aproximativ 20 milioane euro. [...]
China a bifat un pas spre industrializarea eolianului de mare altitudine , după ce sistemul flotant de generare S4000 a trecut un test complet de operare, un prag care mută tehnologia din zona de prototipuri în cea de proiecte aplicabile. Potrivit IT之家 , validarea a fost realizată recent într-o bază de test din nord-vestul Chinei și este prezentată ca o „descoperire majoră” pentru eolianul de mare altitudine. Testul a acoperit întregul ciclu operațional: ridicare, menținere la altitudine, test de producere a energiei și recuperare controlată. Conform informațiilor citate de publicație dintr-un material CCTV News , toți indicatorii au îndeplinit cerințele, iar rezultatele ar confirma fiabilitatea sistemului în condiții „complexe și extreme” specifice zonelor de altitudine mare. Ce aduce S4000 față de generația anterioară S4000 este descris ca o iterație a modelului S2000, cu o configurație nouă și performanțe îmbunătățite. În datele prezentate: altitudine maximă de operare la ridicare: până la 4.000 de metri ; acoperire potențială: „majoritatea” zonelor din China, prin compatibilitate cu condițiile de amplasare; integrare: ar putea deservi direct cerințele rețelelor electrice principale (fără detalii tehnice suplimentare în material); durată de viață proiectată: 20 de ani . De ce contează: intrarea în planificarea națională și „veriga” de inginerie Materialul notează că eolianul de mare altitudine a fost inclus în planul național chinez „15-5” (al 15-lea ciclu de planificare) pentru dezvoltarea energiei regenerabile, ca tehnologie de energie curată „nouă” și prioritară. În acest context, reușita testului S4000 este prezentată ca acoperind o „verigă-cheie” pentru aplicarea la scară inginerească, cu potențial de a crește capacitatea de furnizare a energiei curate în zonele de altitudine mare. Publicația nu oferă un calendar de comercializare sau date despre capacități instalate ori costuri, astfel că impactul economic imediat nu poate fi cuantificat din informațiile disponibile. [...]
România își pregătește cadrul pentru concesionarea unor proiecte eoliene offshore de 11,5 GW , un pas care ar putea declanșa proceduri competitive și investiții majore în Marea Neagră, potrivit Economedia , care citează o analiză ENERGY MAG (Grecia), preluată de Rador și G4Media.ro. Ministerul Energiei a publicat un proiect de hotărâre de guvern care definește zonele concesionate pentru parcurile eoliene offshore din sectorul românesc al Mării Negre. Miza imediată este că aprobarea documentului „deschide calea” pentru proceduri competitive de atribuire a concesiunilor, adică pentru intrarea efectivă în faza de selecție a investitorilor. Cum sunt împărțite proiectele și ce capacitate vizează Proiectul de hotărâre identifică dezvoltarea în trei etape, cu o capacitate totală estimată de 11,5 GW, în șase „perimetre”. În prima etapă sunt prevăzute trei zone concesionate (1, 2 și 3), fiecare destinată unui proiect eolian offshore, cu o capacitate totală estimată de 3,1 GW. Conform informațiilor din material, aceste zone: sunt potrivite pentru fundații fixe (stabile) pe fundul mării; sunt compatibile cu tehnologiile actuale; evită zonele sensibile din punct de vedere ecologic. Această etapă este legată de obiectivul din Strategia Energetică a României 2025–2035: instalarea a 3 GW de eolian offshore până în 2035. De ce contează: investiții potențiale și interesul companiilor grecești Analiza citată indică faptul că proiectele ar putea atrage companii energetice grecești deja prezente în România, care „este posibil” să participe la formatele de afaceri ce își vor manifesta interesul pentru realizarea parcurilor offshore. În context, sunt menționate investiții și poziționări existente: Parcul eolian Fântânele–Cogealac (600 MW), aflat la 17 kilometri de coastă, este administrat de PPC Renewables, care l-a achiziționat de la CEZ Group în 2024. HELLENiQ Renewables lucrează la un parc eolian de 96 MW, cu termen de finalizare în trimestrul al doilea din 2027; prima dintre cele 15 turbine a fost instalată pe 10 august. Materialul enumeră și alte companii grecești active pe piața locală: PPC, METLEN, AVAX, GEK-TERNA, HELLENiQ Renewables, MORE (Motor Oil Group), SUNEL-AMERESCO, precum și Navios Investment Srl (cu capital grecesc în proporție de 50%), cu expunere pe producție și stocare de energie. Context de resursă: potențialul eolian al Mării Negre Potrivit raportului „ Offshore Wind Roadmap in Romania” al Băncii Mondiale , regiunea Mării Negre, cu viteze medii ale vântului de aproximativ 7,5 m/s, ar avea un potențial eolian de circa 76 GW, din care 22 GW ar putea fi instalați pe fundații fixe și 54 GW pe platforme plutitoare. Separat, analiza citată de Economedia menționează o estimare a Ministerului Energiei privind „amprenta economică” a eolianului offshore, care ar putea ajunge până la 27 de miliarde de euro (aprox. 135 miliarde lei) în economia națională. Ce urmează În forma prezentată, proiectul de hotărâre de guvern este piesa de reglementare care delimitează zonele și, odată aprobat, ar permite lansarea procedurilor competitive pentru concesiuni. Calendarul concret al acestor proceduri și condițiile de participare nu sunt detaliate în informațiile citate. Sursa primară a informațiilor despre analiza externă: ENERGY MAG . [...]
Autorizația ANRE pentru ferma solară Dama deschide drumul unui proiect de 1,24 GW care ar putea dubla producția solară a României , dar efectul real în sistem depinde de ritmul de execuție până la ținta de punere în funcțiune comercială din 2030, potrivit Antena 3 . Proiectul, dezvoltat de Rezolv Energy , va fi amplasat în nord-vestul județului Arad, aproape de granița cu Ungaria. ANRE a emis autorizația de înființare – etapă care intervine după ce dezvoltatorii pot demonstra că au finanțarea necesară pentru proiecte mari de infrastructură. Ce înseamnă proiectul pentru producția de energie Rezolv Energy estimează o capacitate instalată de 1,24 GW, iar teoretic ferma ar putea produce maximum 10,86 TWh pe an. În practică, producția depinde de condițiile meteo și de gradul de utilizare; compania indică un scenariu conservator de funcționare la o capacitate medie de 15%, care ar însemna 1,63 TWh anual. Dezvoltatorii spun că producția anuală estimată ar putea acoperi consumul a peste 280.000 de gospodării, adică aproape un milion de oameni. În plus, proiectul ar urma să creeze peste 500 de locuri de muncă în următorii trei ani. Context: România sub media UE la solar și eolian Datele compilate de think-tank-ul energetic Ember arată că România a generat anul trecut 9,78% din electricitate din solar, sub media UE de 13,1%. Și la eolian România a fost sub media UE (12% față de 17%), la fel și la bioenergie și energie nucleară. În mixul de producție din 2025, hidroenergia a avut ponderea cea mai mare (24,3%), însă România a rămas dependentă de gaze (16,9%) și cărbune (15,2%). Ambele ponderi sunt peste mediile UE menționate în articol (16,8% și 9,18%). Ce urmează și ce riscuri rămân Ținta comunicată pentru intrarea în funcțiune comercială este 2030, iar proiectul ar urma să depășească parcul solar Witznitz de lângă Leipzig (Germania), în prezent cea mai mare fermă solară operațională din UE. Rezolv Energy afirmă că evaluează adăugarea ulterioară a unei „stocări substanțiale de energie” (capacități de baterii care pot muta energia produsă în orele cu consum redus către intervale cu cerere mai mare), pentru a limita risipa de energie solară atunci când consumul este scăzut. „O mare parte din terenurile agricole de calitate inferioară vor fi readuse la pășune, oile urmând să gestioneze vegetația prin pășunat. Proiectul va include, de asemenea, o rezervație naturală de 82 de hectare, una dintre cele mai mari inițiative private de restaurare a naturii, asociate cu un proiect solar din sud-estul Europei”, transmite compania. Separat, articolul notează că România deține și „recordul” celei mai mari centrale pe gaze din UE, la Mintia, iar premierul demis Ilie Bolojan a declarat pe 14 august că aceasta ar urma să intre în probe începând din septembrie. [...]
Un nou val de gadgeturi pentru energie „din mers” prinde tracțiune pe crowdfunding , iar exemplul cel mai recent este turbina eoliană portabilă Ventyra R1, care a depășit de 90 de ori ținta inițială de finanțare pe Kickstarter , potrivit TechRadar . Pentru piață, semnalul important nu este doar produsul în sine, ci apetitul pentru soluții „DIY” (făcute și instalate de utilizator) care ocolesc parțial rețeaua clasică de electricitate. Ce promite Ventyra R1 și cum ar fi folosită Ventyra R1 este prezentată ca o turbină eoliană pliabilă, suficient de compactă pentru a fi transportată într-un rucsac, cu scopul de a încărca dispozitive în deplasare, dacă există vânt suficient. TechRadar notează că produsul ar fi potrivit și pentru utilizare „off-grid” (în afara rețelei), inclusiv în zone precum trasee de deal sau drumuri de coastă. Specificațiile menționate în material includ: putere de ieșire de 50 W și sarcină maximă de 75 W; suport 12 V curent continuu; viteză minimă de pornire a vântului de 6,7 mph (aprox. 3 m/s); estimare de „circa 35 de minute” pentru încărcarea unui telefon, în condițiile în care turbina funcționează la viteză maximă (conform testelor Ventyra, citate de publicație); un „hub” de alimentare integrat pentru conectarea dispozitivelor. În practică, chiar sursa avertizează că la viteza minimă de pornire este puțin probabil să rezulte încărcări relevante, iar o utilizare mai realistă ar fi încărcarea treptată a unei baterii externe, apoi alimentarea gadgeturilor din aceasta. Pachet, extindere și limitări: unde se vede riscul operațional Pachetul ar include un trepied, o geantă de transport și patru țăruși pentru fixare în sol. Deși este promovată pentru aventuri în zone izolate, TechRadar menționează și scenariul montării pe balcon, ca sursă alternativă. Un element cu potențial comercial este extensibilitatea: mai multe unități R1 pot fi conectate la același hub, iar există și pachete care includ panouri solare, conectabile în același sistem. Mesajul de marketing citat din pagina de Kickstarter spune că produsul este „conceput să completeze energia solară”, nu să o înlocuiască, pentru un sistem mai flexibil în funcție de vreme și utilizare pe timp de noapte. Pe partea de limitări, publicația subliniază două necunoscute importante: nu este menționată o protecție la intemperii (de exemplu, rezistență la ploaie puternică); nu este clar cât de stabilă este în vânt puternic, existând riscul să se răstoarne. Finanțarea pe Kickstarter și prețurile „early bird” Campania de pe Kickstarter a avut o țintă inițială de 1.500 dolari (aprox. 6.900 lei), considerată „foarte mică” în material. La momentul redactării, erau promiși 140.020 dolari (aprox. 644.000 lei), de la 661 susținători, iar produsul avea „peste 600” de susținători, conform TechRadar (cu trimitere la New Atlas). Prețul „early bird” pentru Ventyra R1 pornește de la 179 dolari (aprox. 820 lei), iar livrarea este programată pentru decembrie, conform campaniei de pe Kickstarter: Kickstarter . Ca alternativă, TechRadar indică Shine Turbine (aflată la a doua versiune), disponibilă la precomandă pe Indiegogo la 399 dolari (aprox. 1.835 lei): Indiegogo . Ce urmează și de ce contează pentru „energia DIY” Dincolo de promisiunile tehnice, miza economică imediată este validarea cererii: un produs de nișă, mai rar decât încărcătoarele solare portabile, reușește să atragă rapid finanțare și sute de susținători. În același timp, TechRadar amintește riscul specific crowdfunding-ului: nu există garanția că produsul va ajunge pe piață în forma prezentată sau că va ajunge deloc, mai ales când compania este la primul produs. [...]
