Știri
Știri din categoria Energie
România riscă să piardă 20% din producția de energie dacă și al doilea reactor de la Cernavodă va fi oprit, în contextul scăderii debitului Dunării, iar autoritățile au reluat operațiunile de deviere a apei prin scufundarea unor barje, potrivit HotNews.
Specialiștii lucrează la scufundarea a patru barje încărcate, cu scopul de a crește debitul apei spre centrala nucleară, a declarat purtătorul de cuvânt al Administrației Naționale Apele Române pentru news.ro. Operațiunile erau programate inițial miercuri, dar au fost amânate din cauza curenților.
Miza este una operațională, cu efect direct în sistemul energetic: Reactorul 1 este deja oprit din cauza debitului scăzut al Dunării, iar directorul centralei a avertizat, într-o intervenție la Digi24, că Reactorul 2 ar putea fi oprit în următoarele cinci-șase zile dacă nivelul continuă să scadă.
„În următoarele cinci-şase zile vom opri Reactorul 2 de la Cernavodă, dacă nu luăm în considerare operaţiunile care se desfăşoară astăzi cu instalarea barjelor”, a explicat Romeo Urjan, la Digi24.
Potrivit Apele Române, operațiunile de scufundare a barjelor ar urma să dureze aproximativ șase ore, iar după finalizare este așteptată o creștere a nivelului apei la Cernavodă, chiar și cu câțiva centimetri.
„Chiar şi cu câţiva centimetri este foarte important. Orice centimetru în plus câştigat este benefic pentru funcţionarea centralei”, a spus Ana-Maria Agiu, purtător de cuvânt al Administrației Naționale Apele Române.
Scufundarea barjelor este prezentată ca parte dintr-o serie mai amplă de acțiuni, după ce un pas anterior a fost dinamitarea stâncii Pârjoaia de pe brațul Bala, pentru a crește debitul Dunării spre centrală.
Directorul centralei a spus că intervențiile anterioare de la Bala au adus „cam trei-patru zile” de funcționare suplimentară pentru Reactorul 2. În ceea ce privește operațiunea cu barjele, acesta estimează un câștig de „încă două-trei zile”, iar în scenariul în care barjele aduc suficient surplus de apă, perioada de funcționare s-ar putea extinde de la cinci-șase zile la nouă-zece zile, calculate „de azi înainte”.
În același timp, directorul a indicat că, dacă scufundarea celor patru barje nu reușește, autoritățile nu au în vedere alte măsuri.
Recomandate
Amânarea repetată a scufundării barjelor prelungește riscul de reducere a producției la Cernavodă , într-un moment în care Dunărea a ajuns la un minim istoric de debit, iar autoritățile încearcă să câștige „câțiva centimetri” de nivel pentru alimentarea cu apă a centralei, potrivit HotNews . Administrația Națională „Apele Române” (ANAR) a anunțat că operațiunile programate pentru joi au fost amânate pentru vineri „din condiții de siguranță”, după ce și tentativa inițială, planificată pentru miercuri, fusese amânată din cauza curenților. Instituția spune că echipele și barjele sunt pregătite, însă manevrele rămân sensibile. De ce contează: presiune pe Sistemul Energetic Național Miza este menținerea în funcțiune a Unității 2 de la Cernavodă , în condițiile în care Reactorul 1 a fost deja oprit din cauza debitului scăzut al Dunării. Directorul centralei a avertizat că există riscul opririi în următoarele cinci-șase zile; dacă ar fi oprit și al doilea reactor, România ar pierde 20% din producția de energie, conform informațiilor din articol. Pe fondul nivelului foarte scăzut al Dunării, Unitatea 1 a fost oprită controlat și deconectată de la Sistemul Energetic Național (SEN) la 28 iulie 2026, decizia fiind luată preventiv, fără impact asupra populației, personalului sau mediului, potrivit datelor prezentate. Cum se schimbă intervenția: amplasare diferită și scufundare prin pompare Planul de intervenție a fost ajustat după discuții cu experți, „ținând cont de siguranța amplasamentului și de efectele potențiale”, a explicat directorul general adjunct al ANAR, Sorin Rîndașu (citat de News.ro). Autoritățile au combinat două propuneri de soluții: două barje ar urma să fie scufundate la circa 500 de metri de intrarea în brațul Bala; celelalte două ar urma să fie amplasate mai în amonte, oblic față de direcția curentului. Barjele vor fi amplasate controlat și inundate prin pompare de apă, nu prin umplere cu draga, variantă exclusă de autorități; această alegere „va dura mai mult”, dar este considerată mai potrivită pentru condițiile de siguranță. Rîndașu a vorbit și despre „incertitudini” legate de manevrarea simultană a două barje, mizând pe experiența căpitanilor celor trei împingătoare implicate. Calendar și parametri: 3–4 ore pe barjă, dar efecte estimate mai mici ANAR a precizat că scufundarea se face „una câte una”, iar durata unei scufundări este de „trei-patru ore”, prin „inundare controlată”. Scopul este „de a câștiga câțiva centimetri în plus” pentru menținerea nivelurilor minime în dreptul CNE Cernavodă. Totuși, instituția avertizează că, pe fondul scăderii nivelurilor, „efectele vor fi puțin mai mici, dar vor fi”, în funcție de modalitatea de amplasare urmând să se decidă și dacă barjele vor fi ancorate la mal. Dunărea la minim istoric și măsuri de sistem La intrarea în țară, în secțiunea Baziaș, debitul Dunării a ajuns la 1.400 m³/s, valoare similară minimului istoric din 1985 și mult sub media multianuală a lunii august (aprox. 3.900 m³/s). ANAR arată că debitul se va menține la acest nivel pe durata săptămânii, într-o perioadă de staționare. La Cernavodă, nivelul Dunării a scăzut de miercuri până joi cu 2 cm, iar prognoza reactualizată indică -216 cm la 6 august și -230 cm la 13 august ( Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor ). Pentru gestionarea efectelor scăderii producției, Comitetul Național pentru Situații de Urgență a declarat stare de alertă la nivel național pentru 30 de zile (din 31 iulie 2026). Guvernul a alocat fonduri pentru intervențiile de la Dunăre, iar Transelectrica aplică măsuri operative pentru funcționarea SEN, inclusiv mobilizarea producției disponibile, maximizarea capacităților transfrontaliere pentru import și, dacă este necesar, reducerea consumului. [...]
Autoritățile încearcă să evite oprirea completă a Centralei Nucleare Cernavodă prin devierea debitului Dunării , iar marți, 5 august, vor scufunda patru barje încărcate cu piatră în Brațul Bala, într-o operațiune menită să dirijeze o parte din apă spre Dunărea Veche, potrivit HotNews . Intervenția, anunțată de Apele Române , este a doua măsură „fără precedent” luată în contextul nivelului extrem de scăzut al fluviului, după dislocarea stâncii Pârjoaia. Scopul este creșterea nivelului Dunării în zona Cernavodă cu până la 10–12 cm, astfel încât alimentarea cu apă necesară funcționării centralei să nu fie afectată. Ce presupune operațiunea cu barje Apele Române au precizat că scufundarea celor patru barje este așteptată să aibă loc după ora 14.00. Două barje sunt încărcate la locul dislocării stâncii Pârjoaia, pe Dunărea Veche, iar alte două au fost aduse de la Galați. Instituția a descris intervenția drept una cu „complexitate deosebită”, obiectivul fiind redirecționarea unei părți din debit de pe brațul Bala către Dunărea Veche. De ce contează: impact direct în producția de energie Guvernul a mobilizat Armata pentru menținerea în funcțiune a reactorului 2 al centralei, după ce Unitatea 1 a fost oprită săptămâna trecută, ceea ce a redus producția internă de energie cu 10%, conform informațiilor din articol. Împreună, cele două unități asigură 20% din producția de energie a României. Potrivit Apelor Române, după dislocarea stâncii Pârjoaia, nivelul Dunării în zona Cernavodă era marți staționar: inițial s-a obținut stabilizarea nivelurilor (oprirea scăderii cu 2 cm/zi), urmată de o ușoară creștere cu 2 cm. Context: intervenția anterioară cu explozibil Prima măsură pentru devierea unei părți din debit spre Dunărea Veche a fost dislocarea unei stânci de pe malul Brațului Bala. Luni, militarii au aruncat în aer, cu peste 100 kg de explozibil, stânca Pârjoaia, în zona localității Izvoarele (județul Constanța), după o primă tentativă duminică, la care au participat peste 100 de militari, dar care nu a reușit, potrivit HotNews . [...]
Scăderea debitului Dunării riscă să prelungească presiunea asupra producției de energie la Cernavodă , în condițiile în care hidrologii estimează că fluviul ar putea ajunge la 1.350 mc/s până în 10 august, mult sub media multianuală a lunii august de 3.900 mc/s, potrivit Economica . Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA) arată că estimările pentru secțiunea Cernavodă au „caracter orientativ”, din cauza intervențiilor aflate în derulare în zona de confluență a Dunării cu brațul Bala, care ar putea influența nivelurile în această secțiune. În aval de Porțile de Fier, debitele sunt prognozate „în general, în scădere”. Intervenții pe Dunăre pentru a limita scăderea nivelului la Cernavodă Administrația Națională „Apele Române” (ANAR) a anunțat că operațiunile desfășurate luni pentru dislocarea stâncii Pârjoaia, din apropierea brațului Bala, au fost un succes, fiind dislocată „o cantitate de piatră importantă”. Scopul intervenției este prevenirea scăderii nivelului Dunării în zona Cernavodă, cu o țintă de creștere a nivelului apei cu 10–12 cm, potrivit reprezentanților Administrației Naționale. Efect direct în sistem: oprirea Unității 1 de la CNE Cernavodă Pe fondul debitului redus al Dunării, Unitatea 1 a Centralei Nucleare de la Cernavodă a fost oprită controlat în 28 iulie. Cele două unități ale centralei au o capacitate de 700 MWe fiecare și acoperă aproximativ 20% din totalul producției cu unități dispecerizabile din România, ceea ce face ca evoluția debitelor să aibă impact operațional imediat asupra echilibrului din sistem. La finalul săptămânii trecute, autoritățile au declarat stare de alertă la nivel național pentru luna august, ca efect al scăderii producției de energie electrică, pe fondul secetei și al debitelor scăzute pe râuri și pe fluviul Dunărea. În acest context, eficiența intervențiilor din zona brațului Bala și evoluția debitelor până la 10 august rămân elemente-cheie pentru nivelul apei la Cernavodă. [...]
România a notificat Comisia Europeană că seceta hidrologică pune în risc funcționarea Unității 2 de la Cernavodă , iar o eventuală oprire ar putea complica echilibrul dintre producție și consum în vârful de seară, potrivit Antena 3 . Ministerul Energiei spune că, deocamdată, „nu există un impact negativ asupra pieței interne de electricitate”, însă anticipează creșterea consumului pe fondul caniculei. Alerta timpurie a fost transmisă pe 7 august, în baza art. 14 alin. (1) din Regulamentul (UE) 2019/941 privind pregătirea pentru riscuri în sectorul energiei electrice. Conform ministerului, situația se menține până când nivelul Dunării va permite operarea în siguranță a Unității 2, „însă nu mai devreme de 15 august 2026”, pe baza prognozelor meteo. De ce contează pentru sistemul energetic Ministerul Energiei indică o combinație de factori care pune presiune pe Sistemul Energetic Național (SEN), cu un risc direct asupra producției nucleare de la Cernavodă: secetă hidrologică severă, care a redus debitul și nivelul Dunării, apropiindu-se de pragul critic pentru exploatarea în siguranță a pompelor de răcire; coduri succesive de caniculă emise de Administrația Națională de Meteorologie începând cu 30 iulie; riscul indisponibilizării Unității 2, cu „consecințe negative” asupra funcționării SEN; creșterea consumului de energie electrică pe fondul temperaturilor ridicate. În acest context, ministerul precizează că Unitățile de la Cernavodă sunt deja afectate: Unitatea 1 a fost deconectată la 28 iulie 2026 din cauza condițiilor hidrologice nefavorabile. Consumul urcă, iar Dunărea se apropie de pragul critic Pe partea de cerere, ministerul estimează că, la vârful de seară, consumul ar putea ajunge la circa 7.800–8.000 MW, față de aproximativ 7.000 MW înainte de valul de caniculă. Pe partea de condiții hidrologice, instituția avertizează că debitul extrem de redus al Dunării este aproape de pragul critic de exploatare în siguranță a pompelor de răcire ale centralei, respectiv de nivelul la care unitățile nucleare trebuie oprite conform procedurilor de siguranță nucleară. Prognozele Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor pentru august 2026 indică un debit minim de 1.400 m³/s și un debit mediu prognozat de 1.600 m³/s. Separat, Administrația Națională a Apelor Române (ANAR) a raportat un nou minim istoric în România, de 1.400 m³/s, cu menținerea acestui nivel cel puțin până pe 12 august. Ce măsuri invocă ministerul și ce urmează Ministerul Energiei spune că a elaborat „Planul de pregătire pentru riscuri în domeniul energiei electrice”, aprobat de Guvernul Bolojan pe 6 august prin Hotărârea nr. 582/2026, și că monitorizează situația în coordonare cu instituțiile responsabile. Pe termen scurt, miza rămâne evoluția nivelului Dunării: dacă acesta rămâne scăzut, ministerul anticipează că reactorul 2 ar putea fi oprit, în timp ce alerta către Comisia Europeană rămâne în vigoare cel puțin până la 15 august. [...]
Amânarea scufundării barjelor pentru Cernavodă prelungește riscul de pierderi de producție și importuri scumpe la vârf , în condițiile în care operațiunea de avarie menită să crească artificial nivelul apei pentru răcirea reactorului a fost oprită în ultimul moment, potrivit Newsweek . Manevra critică a fost amânată pentru joi, după ce specialiștii de la Apele Române și AFDJ au refuzat să își asume semnătura pe o procedură considerată vulnerabilă din punct de vedere structural. În același timp, Ministerul Transporturilor a comunicat că amânarea vine pe fondul solicitării de verificări suplimentare. De ce a fost oprită operațiunea în ultimul moment Conform articolului, studii de dinamică a fluidelor realizate în regim de urgență au indicat că o blocare bruscă a albiei ar putea genera fenomene de eroziune accelerată pe malul opus, cu potențial de a pune în pericol digurile de protecție existente. Din acest motiv, inginerii au cerut recalcularea unghiurilor de poziționare a barjelor înainte de inundarea compartimentelor etanșe, informație atribuită de Newsweek publicației Antena 3. Riscul invocat: dislocare structurală și anularea câștigului de nivel Ministerul Transporturilor a transmis că amânarea are la bază un risc operațional major: „Există un risc ca presiunea acumulată în spatele barajului de avarie să provoace o dislocare structurală și pare să fie substanțial, ceea ce ar fi anulat complet câștigul de nivel obținut anterior prin detonarea stâncilor”. Impactul asupra sistemului energetic Newsweek leagă întârzierea de efecte directe în Sistemul Energetic Național: fiecare oră în care „barajul improvizat” rămâne nefuncțional ar menține presiunea pe producția disponibilă la orele de vârf ale serii și ar prelungi dependența de importuri de urgență, mai scumpe, din rețeaua regională. Publicația mai notează că joi este văzută ca un termen-limită, dincolo de care „marja de manevră hidrologică” a centralei s-ar reduce semnificativ, fără a oferi însă detalii cantitative despre niveluri sau capacități afectate. [...]
Seceta de pe Dunăre a început să afecteze direct producția nucleară din regiune , după ce nivelul fluviului a coborât atât de mult încât a forțat opriri de reactoare și măsuri de urgență pentru asigurarea apei de răcire, potrivit HotNews . În paralel, scăderea istorică a apelor a scos la suprafață în Serbia epave ale unor nave de război germane scufundate în 1944. Impact operațional: opriri la Cernavodă și Paks În România, producătorul de stat Nuclearelectrica a oprit unul dintre cele două reactoare ale centralei de la Cernavodă „la începutul săptămânii trecute”, pe fondul scăderii nivelului Dunării. Compania generează în mod normal „o cincime” din necesarul de energie electrică al țării, conform articolului. În Ungaria, situația este și mai tensionată: trei dintre cele patru reactoare ale centralei nucleare de la Paks au fost oprite, iar unitatea a ajuns să funcționeze la „puțin peste 10% din capacitate”. Autoritățile ungare monitorizează nivelul Dunării pentru a evita oprirea ultimei unități rămase în funcțiune. Măsuri de urgență și presiune pe piața de energie Pe fondul reducerii producției, Budapesta și Bucureștiul „și-au intensificat importurile de energie electrică” și au cerut populației și companiilor să reducă consumul, în încercarea de a limita impactul asupra sistemelor energetice. În România, autoritățile au început construirea unui dig temporar pentru a devia apă către centrala de la Cernavodă. În plus, inginerii intenționează să scufunde patru barje încărcate cu pietre de-a lungul unui afluent al Dunării, pentru a direcționa mai multă apă spre centrală. Separat, Marina Română a aruncat în aer stânca Pârjoaia, iar agenția națională de gestionare a apelor a început lucrările la digul temporar, pe care autoritățile speră să îl finalizeze „până miercuri sau joi”. Guvernele din România și Ungaria au cerut limitarea consumului, iar articolul menționează că „peste 300 de întreprinderi” au făcut reduceri voluntare pentru a diminua presiunea asupra rețelei. Ungaria: la câțiva milimetri de oprirea totală Premierul ungar Peter Magyar a spus că centrala de la Paks a fost aproape de oprire completă, înainte ca nivelul apei să se stabilizeze și să crească ușor. „În jurul orei 01:30, eram la doar câțiva milimetri de oprirea completă a centralei nucleare de la Paks, dar apoi scăderea nivelului apei s-a oprit, iar până dimineața acesta a crescut cu 1,5 cm.” Magyar a avertizat ulterior că săptămâna în curs este „critică”, în condițiile menținerii caniculei, și a indicat că eventuale precipitații în bazinele hidrografice austriece ar putea ajuta, dar nu este sigur că vor ajunge până la Dunăre. Context regional: semnale de stres și în rețelele electrice Mai la nord, operatorul polonez de transport și sistem, PSE, a cerut companiilor de energie să-și îndeplinească obligațiile privind îmbunătățirea producției de rezervă, un indiciu al tensiunilor pe care vremea extremă le poate amplifica în funcționarea sistemelor energetice. În Serbia, scăderea apelor a scos la suprafață epave ale unor nave de război germane scufundate intenționat în septembrie 1944, lângă Prahovo, în defileul Dunării, pe măsură ce forțele sovietice avansau; istoricii citați spun că ar fi fost scufundate „până la 200” de nave. Deși elementul vizual a atras atenția, miza imediată pentru regiune rămâne continuitatea producției de energie și gestionarea riscului de opriri suplimentare, dacă nivelul Dunării continuă să scadă. [...]
