Știri
Știri din categoria Energie verde
Primăria Timișoara a lansat licitația pentru un parc fotovoltaic de 20 de hectare, potrivit Economica.net, proiect care ar urma să acopere aproximativ două treimi din consumul necesar iluminatului public din oraș.
Procedura vizează servicii de proiectare tehnică și execuție, iar investiția este estimată la peste 32 de milioane de lei (TVA inclus). Finanțarea este asigurată din Fondul pentru Modernizare, administrat de Ministerul Energiei, iar producția anuală este estimată la aproape 8 GWh de energie regenerabilă.
Conform informațiilor transmise, noul parc va avea o capacitate instalată de 5,6 MW și o producție medie anuală de aproape 7.800 MWh. Panourile vor fi amplasate pe un teren de circa 20 de hectare, în apropierea stației de epurare din Freidorf.
Primarul Dominic Fritz a declarat, într-o informare de presă, că este primul parc fotovoltaic al municipiului și că acesta va ajuta la acoperirea unei părți importante din energia electrică folosită pentru iluminatul public. Municipalitatea estimează că acoperirea a circa două treimi din consum ar reduce costurile lunare, care sunt în prezent evaluate la peste 1,2 milioane de lei.
Pe lângă componenta financiară, proiectul este prezentat și ca o măsură de reducere a emisiilor, cu un impact estimat la aproximativ 4.800 de tone echivalent dioxid de carbon pe an. Companiile interesate se pot înscrie la licitație prin platforma electronică de achiziții, conform anunțului municipalității.
Recomandate
Moldova a atins o capacitate instalată de peste 1 GW de energie regenerabilă, cu o creștere semnificativă în ultimul an , informează PiataAuto.md . Această realizare marchează o etapă importantă pentru sectorul energetic al țării, având în vedere că, în 2025, capacitatea totală instalată era de aproximativ 580 MW. În contextul crizei energetice din 2025 și al implementării primelor licitații mari cu contracte de achiziție la preț garantat, Moldova a reușit să crească rapid capacitatea sa de energie regenerabilă. La sfârșitul anului 2025, capacitatea instalată ajunsese la 981 MW, iar în primele trei luni ale anului 2026, s-au adăugat încă 42,44 MW, depășind astfel pragul de 1 GW. Dominanța fotovoltaicelor și alte surse regenerabile Panourile fotovoltaice reprezintă cea mai mare parte a capacității de energie regenerabilă din Moldova, însumând 747 MW, adică 73% din total. Turbinele eoliene contribuie cu 252,52 MW, reprezentând 25% din capacitate. Alte surse, precum hidrocentralele și producția de biogaz, au o contribuție mai mică. Într-o zi însorită, cum a fost sâmbăta menționată în raport, panourile fotovoltaice au generat 124,1 MW, aproape jumătate din consumul intern al țării la acea oră. Turbinele eoliene și hidrocentralele au adăugat 32,6 MW și, respectiv, 23,2 MW, iar biogazul a contribuit cu 1,6 MW. Astfel, energia regenerabilă a acoperit 70,7% din consumul total de 256,7 MW la ora 12:00. Impactul asupra pieței energetice și exporturile Datorită supraproducției de energie regenerabilă, Moldova a exportat aproximativ 130 MW către Ucraina. De asemenea, România a contribuit cu 405 MW, care au fost, de asemenea, exportați către Ucraina, totalizând peste 500 MW de exporturi. Un aspect important al pieței energetice din Moldova este că o mare parte a capacității regenerabile, 570,5 MW, provine din investiții private fără prețuri minime garantate, ceea ce demonstrează viabilitatea economică a sectorului. Viitorul energiei regenerabile în Moldova În ultimul an, Moldova a început să activeze și primele centrale de stocare a energiei pe bază de baterii, un pas esențial pentru integrarea și mai multor capacități regenerabile în sistemul energetic. Aceste soluții vor permite utilizarea energiei regenerabile stocate în perioadele de supraproducție, contribuind la stabilitatea rețelei în orele de consum maxim. Această evoluție semnificativă subliniază angajamentul Moldovei de a-și dezvolta sectorul de energie regenerabilă și de a contribui la tranziția energetică globală. [...]
România a depășit 10.000 MW instalați în fotovoltaic și eolian , însă acest prag nu se traduce automat într-o funcționare mai bună a Sistemului Energetic Național, potrivit Economedia . Datele citate indică faptul că, în aprilie 2026, România a trecut de 7.000 MW instalați în fotovoltaic (parcuri industriale și prosumatori, împărțiți aproximativ 50%-50%), iar împreună cu circa 3.200 MW în eolian, totalul din aceste două surse a sărit de 10.000 MW. La finalul lui 2025, prosumatorii depășiseră pragul de 3.500 MW, echivalentul a „cinci reactoare de la Cernavodă”, dispersate pe acoperișurile locuințelor și firmelor, în timp ce restul până la aproximativ 7.000 MW în fotovoltaic provine din parcuri industriale. În 2025 s-au adăugat peste 1.200 MW de capacitate nouă, aproape dublu față de anul anterior, conform informațiilor din articol. În eolian, capacitatea instalată este mai redusă, la circa 3.200 MW, pe fondul complexității proiectelor și a duratei mai mari de dezvoltare, ceea ce face ca totalul să rămână uneori neschimbat ani la rând. În plus, instalarea de turbine eoliene pentru autoconsum este rară în România, spre deosebire de fotovoltaic, unde prosumatorii au devenit o componentă importantă a creșterii. Un element esențial este că o parte semnificativă din energia solară nu „se vede” integral în producția raportată la nivel național: prosumatorii consumă local o mare parte din energia produsă, iar operatorul de transport vede în principal surplusul injectat în rețea . Astfel, în graficele de producție pot apărea 1.500–2.000 MW solar, deși producția totală a panourilor poate ajunge la 5.000 MW, restul fiind consumat la locul de producție. În plus, chiar și capacitatea instalată mare produce la putere maximă doar câteva ore pe zi, iar noaptea producția este zero , ceea ce accentuează dezechilibrele: România ajunge să exporte ziua la prețuri mai mici și să importe seara, la orele de vârf, la prețuri mai mari. În acest context, Economedia indică drept soluție un program susținut de investiții în baterii de stocare, pentru a muta surplusul din timpul zilei către intervalele de consum ridicat de seară. [...]
Auchan Renewable Energy a extins rețeaua la 40 de locații pentru care furnizează energie, iar aproximativ 60% din cantitatea livrată provine din surse regenerabile, potrivit Profit.ro . Extinderea vizează alimentarea cu energie a unui număr mai mare de puncte de consum din rețeaua companiei, în contextul în care ponderea energiei din surse regenerabile în mixul furnizat ajunge la circa 60%, conform informațiilor publicate de sursa citată. Din perspectiva pieței de energie, evoluția este relevantă deoarece indică o creștere a utilizării energiei regenerabile în consumul unui jucător mare din retail, cu potențial de impact asupra costurilor, a amprentei de carbon și a modului în care sunt gestionate contractele de furnizare. Profit.ro nu detaliază în fragmentul disponibil tipurile de surse regenerabile utilizate sau calendarul exact al extinderii, însă mesajul central este creșterea numărului de locații acoperite și nivelul de integrare a energiei verzi în energia furnizată. În perioada următoare, miza va fi menținerea sau creșterea ponderii energiei regenerabile în mixul livrat, pe măsură ce rețeaua de locații alimentate se extinde, în funcție de capacitățile de producție și de achiziție disponibile. [...]
Creșterea prețurilor la energie determină europenii să investească masiv în panouri solare , pe fondul instabilității generate de conflictul din Orientul Mijlociu, potrivit G4Media , care citează date din piață și analize internaționale. Scumpirile accelerate la petrol și gaze au împins gospodăriile să caute alternative mai stabile și mai previzibile. Conflictul a dus la o creștere puternică a prețurilor globale la energie. Petrolul Brent s-a scumpit cu peste 50%, ajungând la circa 116 dolari pe baril, în timp ce gazul natural european (TTF) a înregistrat o creștere de aproximativ 70%, una dintre cele mai abrupte din ultimii ani. Blocarea Strâmtorii Ormuz, rută esențială pentru transportul petrolului, a amplificat tensiunile și incertitudinea din piețe. În acest context, consumatorii europeni își schimbă rapid comportamentul: cererea pentru panouri solare a crescut semnificativ vânzările de pompe de căldură sunt în creștere accelerată interesul pentru mașini electrice s-a intensificat În Marea Britanie, de exemplu, compania Octopus Energy a raportat: +51% vânzări de pompe de căldură +54% cerere pentru panouri solare sisteme mai mari instalate (12 panouri în loc de 10) Tendința este confirmată și în alte state. Compania germană Enpal indică o creștere de aproximativ 30% a cererii pentru soluții energetice verzi, în timp ce 1KOMMA5° vorbește despre o dublare a interesului. În paralel, E.ON a observat salturi rapide ale cererii într-un interval foarte scurt. Pe segmentul transportului, scumpirea carburanților (benzina a ajuns la circa 1,84 euro/litru în UE) a accelerat tranziția către vehicule electrice. În Franța, vânzările aproape s-au dublat într-un interval de câteva săptămâni, iar în Norvegia mașinile electrice au devenit deja dominante. Un studiu al Universității Oxford indică și un avantaj economic clar: o gospodărie alimentată integral din surse regenerabile ar putea economisi până la 441 de lire anual, comparativ cu doar 16–82 de lire în cazul extinderii producției de petrol și gaze. Concluzia experților este că dependența de piețele globale face ca soluțiile bazate pe combustibili fosili să rămână imprevizibile. În acest context, tranziția către energie verde nu mai este doar o opțiune ecologică, ci devine o decizie economică și strategică pentru tot mai multe familii europene. [...]
ANRE urmează să decidă pe 31 martie autorizarea unui parc fotovoltaic de 48 MW la Lazuri , potrivit Economica.net , care citează proiectul de decizie aflat pe agenda Comitetului de Reglementare. Pe ordinea de zi se află „Proiect de decizie și raport privind acordarea Autorizaţiei de înfiinţare solicitată de societatea SC ATLANTIS R.PW S.R.L. pentru realizarea noii capacităţi de producere a energiei electrice Centrala Electrică Fotovoltaică CEF Lazuri”. Ședința este programată pentru 31 martie, iar autorizația de înființare, odată emisă, are o valabilitate de 24 de luni. Conform articolului, dezvoltatorul trebuie să facă dovada finanțării în momentul emiterii autorizației, ceea ce, în interpretarea sursei, crește probabilitatea ca proiectul să ajungă la finalizare și să intre în producție. Investiția vizează un parc fotovoltaic cu puterea electrică maximal debitată de 48 MW, amplasat în localitatea Lazuri, județul Satu Mare. Economica.net mai notează că, potrivit datelor de pe platforma Termene.ro, societatea solicitantă este controlată de R.Power, companie din Polonia activă și pe piața din România. Pentru proiectul Lazuri, R.Power a obținut un contract pentru diferență (CfD) pe 15 ani, mecanism prin care veniturile sunt stabilizate în jurul unui preț de referință, reducând riscul de piață pentru producător. În comunicarea companiei citată de sursă, centrala ar urma să fie conectată la rețeaua națională printr-o stație de transformare de 110 kV, integrată în linia de transport Vetiș–Abator, iar producția estimată este de aproximativ 70 GWh anual. „Începerea construcției fermei fotovoltaice Lazuri subliniază angajamentul nostru față de dezvoltarea operațiunilor în România, una dintre cele mai importante piețe pentru noi. Alături de Lazuri, dezvoltăm aici și alte proiecte fotovoltaice și de stocare a energiei (BESS), consolidând poziția R.Power ca unul dintre principalii producători de energie din Europa”, a declarat Przemek Pięta, CEO și cofondator al R.Power. [...]
Un studiu Anker arată că sistemele solare de balcon se amortizează aproape întotdeauna , însă calculele devin mai greu de susținut economic atunci când sunt adăugate baterii de stocare, din cauza costurilor inițiale mai mari și a garanțiilor mai scurte. Analiza companiei se bazează pe date reale de utilizare din Germania, dintr-un eșantion aleator de circa 230.000 de gospodării în 2025, provenite de la utilizatori care și-au dat acordul pentru prelucrarea datelor. Documentul complet („From Balcony Power Plant to Energy System”) nu este disponibil gratuit și poate fi obținut doar la cerere. Ce arată datele pentru un sistem standard, fără baterie Concluzia principală pentru un sistem solar de balcon „standard” este că, în majoritatea cazurilor, aduce un beneficiu economic. Conform informațiilor , un sistem limitat la 800 W putere de ieșire a invertorului poate produce, în medie, aproape 900 kWh pe an. Pentru o configurație uzuală cu până la 2.000 W putere totală a panourilor (patru panouri), producția ar depăși 1.200 kWh. În medie, aproximativ 40% din energia generată ar fi consumată direct în gospodărie, ceea ce contează pentru economii, deoarece energia autoconsumata reduce direct energia cumpărată din rețea. În termeni de calcul economic, Notebookcheck indică un exemplu la un preț al energiei de 0,30 euro/kWh: un sistem de 500 euro s-ar amortiza în aproximativ trei ani și ar putea genera ulterior economii nete teoretice de circa 150 euro pe an. Publicația notează însă că rezultatul depinde puternic de prețul energiei, orientarea sistemului, umbrire și consumul de bază al locuinței. Riscuri și costuri care pot schimba amortizarea Pe lângă variabilele tehnice, există și riscuri care pot influența rentabilitatea: pagube provocate de furtuni, vandalism sau erori de instalare. Deși nu sunt prezentate ca fiind frecvente, sunt posibile, iar sursa noastră menționează că merită verificat înainte de achiziție dacă asigurarea locuinței acoperă astfel de situații sau dacă sistemul trebuie adăugat explicit în poliță, cu un cost suplimentar care intră în calculul final. Elementele care pot influența decisiv amortizarea, așa cum reies din material, includ: prețul efectiv al energiei electrice (euro/kWh); orientarea și umbrirea (care reduc producția); consumul de bază și ponderea autoconsumului; costuri de asigurare și riscuri de avarie (furtună, vandalism, instalare). De ce stocarea „complică” ecuația Partea de stocare este prezentată de Anker într-o lumină favorabilă, dar cu informații incomplete privind dimensionarea necesară pentru a atinge anumite economii. Potrivit comunicatului companiei , sistemele evaluate ar fi generat în total 206 milioane kWh de electricitate solară în 2025, iar 83% ar fi fost folosită direct în gospodărie; economiile totale la costurile cu energia ar fi ajuns la 65 milioane euro, cu economii medii anuale de 270–360 euro per gospodărie. „Anker vorbește despre aproximativ cinci ani, dar își bazează calculul pe un preț al energiei electrice de 0,40 euro per kWh.” Sistemele mai mari, precum Anker SOLIX Solarbank 3 E2700 Pr o, pot ajunge la 5.376 Wh capacitate de stocare cu o baterie suplimentară și ar costa în jur de 1.500 euro atunci când sunt asociate cu 2.000 W putere a panourilor. Costul inițial mai ridicat prelungește perioada de amortizare, iar la prețuri mai mici ale energiei decât cele folosite în exemplul Anker (0,40 euro/kWh), recuperarea investiției poate dura considerabil mai mult. Un alt element important este diferența de garanție: panourile solare au, de regulă, garanții în jur de 25 de ani, în timp ce bateriile au adesea garanții de aproximativ 10 ani. În această logică, un sistem de balcon cu stocare devine o investiție mai „speculativă”, care se justifică pe termen lung și doar în condiții favorabile, potrivit concluziilor prezentate în material. [...]
