Știri
Știri din categoria Energie verde
BIG MEGA Renewable Energy, consorțiul care deține mall-urile AFI din România, obține un credit de 100 de milioane de euro pentru dezvoltarea celui de-al doilea parc eolian de mari dimensiuni în țară și accelerează extinderea în domeniul energiei verzi. Conform Economica.net, finanțarea va susține construcția și operarea parcului eolian Văcăreni, cu o capacitate de 102 MW, amplasat în județul Tulcea.
Proiectul este dezvoltat de BIG MEGA Renewable Energy, un joint venture între grupurile israeliene BIG Shopping Centers și MEGA OR Holdings, și este într-un stadiu avansat, având deja statutul de „ready-to-build”. Finanțarea a fost obținută cu sprijinul unui sindicat bancar format din Erste Group Bank, Banca Comercială Română, Intesa Sanpaolo România și Vseobecna uverova banka, cu Erste acționând ca agent al facilității și BCR ca agent de garanții.
Date-cheie despre proiectul Văcăreni:
Acesta este al doilea parc eolian de mari dimensiuni din portofoliul grupului în România, după Urleasca (județul Brăila), cu aceeași capacitate, finalizat în octombrie 2025. Finanțarea actuală reflectă o strategie consecventă de investiții în energie regenerabilă, după cum a declarat Tomer Nir, vicepreședinte al BIG MEGA Renewable Energy pentru operațiunile din Europa.
Compania-mamă, BIG Shopping Centers, a fost fondată în Israel în 1994 de Yehuda Naftali și deține, la nivel global, 26 de centre comerciale în Israel, 25 în SUA, 11 în Serbia și 3 centre logistice în Franța. În România, portofoliul include AFI Cotroceni (București), AFI Ploiești, AFI Brașov, precum și mai multe clădiri de birouri.
Prin aceste investiții, grupul își diversifică activitatea și intră tot mai ferm în zona infrastructurii energetice, într-un moment în care cererea pentru surse regenerabile este în creștere, iar tranziția energetică devine prioritară la nivel european.
Recomandate
Electrica Furnizare își diferențiază oferta pentru casnici printr-un pachet care include automat o asigurare a bunurilor din locuință , pe lângă energia livrată exclusiv din surse regenerabile, potrivit Economica . Noutatea are miză comercială într-o piață în care furnizorii concurează tot mai mult prin servicii adiacente, nu doar prin prețul pe kWh. Oferta se numește „ Energie Verde Protect ” și a fost lansată în această lună pentru clienții casnici. Prețul energiei active este de 0,557 lei/kWh, la care se adaugă un abonament de 0,73 lei/zi, ambele fără TVA. Cât ajunge să coste energia în factură Electrica Furnizare indică un preț final, cu tarife de rețea și taxe incluse, între 1,24 și 1,33 lei/kWh, în funcție de zona de distribuție a locului de consum, la care se adaugă abonamentul zilnic. Compania estimează pentru un consum lunar de 100 kWh o factură de 150–159 lei. De ce este „unicat”: asigurare inclusă și asistență tehnică Elementul distinctiv nu este abonamentul (există și la alți furnizori), ci faptul că oferta vine „la pachet” cu o asigurare pentru bunurile din locuință, inclusă în contract, în limita a 10.000 lei până la finalul anului, plus asistență tehnică gratuită la locul de consum. În plus, intervențiile tehnice la locul de consum sunt menționate ca nelimitate într-un an, în limita a 1.000 lei pentru fiecare situație. Publicația notează însă că nu este clar din prezentarea ofertei dacă intervențiile vizează doar instalația electrică sau și alte tipuri de reparații (de exemplu, sanitare, feronerie). Condiții de preț și context Prețul din ofertă este valabil până la 31 decembrie și este „fix și garantat” până atunci, conform companiei. Electrica Furnizare face parte din Grupul Electrica și are un portofoliu de peste 3 milioane de clienți. Electrica este listată la Bursa de Valori București , cu capital majoritar privat, statul român fiind cel mai mare acționar. [...]
Autoritățile britanice pregătesc pentru vară un mecanism prin care gospodăriile să fie încurajate să consume mai mult curent în anumite intervale, pentru a stabiliza rețeaua în perioadele cu surplus de energie eoliană și solară , potrivit Antena 3 . Miza este reducerea costurilor care ajung în facturi atunci când sistemul trebuie să „taie” producția regenerabilă. Planul pornește de la o situație aparent paradoxală: producția de energie regenerabilă a atins niveluri record, iar în unele momente oferta depășește cererea. În loc să limiteze producția, autoritățile vor să mute consumul către orele în care există „prea mult” curent în rețea. Cum ar urma să funcționeze: consum mutat în orele cu surplus Strategia descrisă în material presupune stimularea consumului casnic exact în intervalele în care producția din surse eoliene și solare depășește cererea. Exemplele de utilizări vizate includ: pornirea electrocasnicelor mari (mașini de spălat rufe sau vase); încărcarea mașinilor electrice în ferestrele orare cu excedent de producție. În aceste intervale, furnizorii ar putea ajunge să ofere energie la prețuri foarte mici sau chiar gratuit, dacă operatorul sistemului anticipează un surplus. Antena 3 notează că există deja peste 2 milioane de gospodării cu tarife reduse în afara orelor de vârf, însă ar fi pentru prima dată când un astfel de mecanism este folosit activ cu scopul explicit de a stabiliza rețeaua. De ce contează economic: costul opririi regenerabilelor ajunge în facturi Operatorul National Energy System Operator urmărește să evite situațiile în care trebuie să plătească producătorii de energie regenerabilă pentru a opri turbinele eoliene sau panourile solare atunci când cererea este prea mică. Aceste costuri sunt transferate, în final, către consumatori, prin facturi. În plus, vara aceasta ar putea aduce perioade în care rețeaua să funcționeze exclusiv cu energie fără emisii de carbon, potrivit materialului. Riscul operațional: surplusul poate destabiliza rețeaua Creșterea rapidă a producției solare și eoliene a redus utilizarea centralelor pe gaz, ajungând la cel mai scăzut nivel din ultimii doi ani. Totuși, abundența de energie „curată” poate crea probleme tehnice: în zilele însorite și cu vânt puternic, rețeaua se poate supraîncărca, iar blocajele din infrastructură pot duce la dezechilibre și chiar pene de curent, dacă excesul nu este gestionat. Pe termen mai lung, modernizarea rețelelor ar trebui să permită transportul mai eficient al energiei din zonele unde este produsă către cele unde este consumată. În paralel, creșterea numărului de mașini electrice, pompe de căldură și producători de hidrogen verde ar urma să ridice consumul și să reducă nevoia de limitare a producției regenerabile, mai arată sursa. Context: gaze „stabile”, dar dependență de Marea Nordului și Norvegia În ciuda tensiunilor internaționale și a creșterii prețurilor la energie, Marea Britanie nu se așteaptă la probleme majore cu aprovizionarea cu gaze în această vară. Țara va depinde în principal de producția din Marea Nordului și de importurile din Norvegia, chiar dacă producția internă este estimată să scadă ușor. [...]
Escaladarea tensiunilor din Orientul Mijlociu împinge tranziția energetică spre un nou „gât de sticlă” al materiilor prime, cu risc de scumpiri la cupru și argint , metale esențiale pentru tehnologiile verzi, potrivit Economedia . Analiza pornește de la efectele blocării Strâmtorii Ormuz și ale conflictului din regiune, care au alimentat volatilitatea pe piața petrolului și au accelerat interesul pentru surse alternative. În acest context, creșterea cererii de energie regenerabilă ar urma să se traducă într-o presiune suplimentară pe prețurile cuprului și argintului, folosite pe scară largă în sector. De ce contează pentru piață: energia verde mută presiunea dinspre petrol spre metale Incertitudinea privind securitatea aprovizionării cu energie afectează prețurile pe termen scurt și determină economiile să caute soluții pentru reducerea dependenței de petrol, prin accelerarea investițiilor în energie regenerabilă. Această reorientare, susține expertul citat, poate amplifica cererea pentru metale industriale și prețioase utilizate în infrastructura energetică. Zafer Ergezen , expert în contracte futures și mărfuri, a declarat pentru Anadolu (citat de Mediafax) că exista deja o cerere puternică pentru energia regenerabilă înainte de război, dar că aceasta a crescut semnificativ ulterior, mai ales în Asia-Pacific și în China. China și noile surse de consum: investiții energetice și cerere suplimentară din IA Ergezen indică eforturile Beijingului de diversificare a surselor de energie, inclusiv prin investiții în capacități nucleare și în sectorul regenerabilelor, pe fondul unei tendințe globale de orientare către sustenabilitate. În opinia sa, creșterea cererii de cupru și argint este deja vizibilă și ar putea să se intensifice după război. Pe lângă tranziția energetică, expertul adaugă și un alt factor de presiune: domeniul inteligenței artificiale (IA), care ar avea „o cerere masivă de energie”, ceea ce ar putea atrage investiții suplimentare în regenerabile pentru a reduce presiunile asupra ofertei. Ce urmează: extinderea cererii și în economiile emergente Potrivit aceleiași surse, cererea de energie regenerabilă ar urma să se extindă și în țările în curs de dezvoltare, inclusiv printr-o posibilă creștere a cererii de panouri solare, turbine și centrale eoliene în Orientul Mijlociu. În ansamblu, argumentul central este că șocurile geopolitice repetate asociate energiei bazate pe petrol determină statele să accelereze diversificarea energetică, iar această schimbare poate avea ca efect secundar scumpirea materiilor prime critice pentru infrastructura verde, în special cuprul și argintul. [...]
România pregătește un sprijin public de 500 milioane euro (aprox. 2,5 miliarde lei) pentru noi fabrici de biocombustibili, cu accent pe combustibili pentru aviație , printr-o schemă de ajutor de stat pusă în consultare publică de Ministerul Energiei , potrivit Economedia . Miza economică este atragerea de investiții industriale noi, finanțate în mare parte din Fondul pentru modernizare , într-un segment unde cererea este împinsă de țintele europene de decarbonare a transporturilor. Cum este împărțit bugetul și ce capacități minime se cer Schema vizează investiții în capacități noi de producție pentru bioetanol și pentru combustibili alternativi utilizați inclusiv în aviație: SAF (Sustainable Aviation Fuel – combustibil sustenabil pentru aviație) și HVO (Renewable Diesel – motorină regenerabilă), din materii prime prevăzute în Anexa IX a Directivei (UE) 2018/2001. Bugetul estimat este structurat astfel: 100 milioane euro pentru bioetanol , cu capacitate minimă vizată de 50.000 tone/an ; 400 milioane euro pentru SAF + HVO , cu capacități minime vizate de 20.000 tone/an SAF și 90.000 tone/an HVO . Reguli de finanțare: intensitate, plafoane și selecție competitivă Ajutorul de stat ar urma să fie acordat ca finanțare nerambursabilă , prin rambursarea cheltuielilor eligibile , în limita a maximum 70% din costurile eligibile ale fiecărui proiect. Plafoanele maxime menționate: 50 milioane euro per întreprindere pentru o instalație de bioetanol ; 133,3 milioane euro per întreprindere pentru o instalație SAF + HVO . Selecția beneficiarilor este prevăzută prin procedură de ofertare concurențială , iar un criteriu central de evaluare va fi raportul dintre ajutorul solicitat și capacitatea nou instalată , pentru a favoriza proiecte eficiente și a reduce riscul de supracompensare. Condiții de eligibilitate și termene: DNSH, materie primă, punere în funcțiune Pentru eligibilitate, proiectele trebuie să fie: pentru capacități nou-instalate ; fezabile tehnic și economic ; cu materia primă asigurată ; conforme cu principiul DNSH („a nu prejudicia în mod semnificativ” mediul) și cu criteriile europene de durabilitate și reducere a emisiilor. Investițiile trebuie finalizate și puse în funcțiune în maximum 48 de luni de la acordarea ajutorului, dar nu mai târziu de 31 decembrie 2030 . Beneficiarii au și obligații de ramp-up (atingerea treptată a capacității asumate): minimum 50% în primul an de funcționare, minimum 75% (medie) în al doilea și 100% până la finalul celui de-al treilea an. Cheltuielile eligibile includ, între altele, investiția de bază, construcții și instalații, montaj, utilaje și echipamente, dotări și active necorporale; cheltuielile de operare nu sunt eligibile . Ce urmează: consultare publică și aprobări la nivel european Consultarea publică este de 15 zile lucrătoare de la publicarea documentelor pe site-ul Ministerului Energiei, în platforma Fondului pentru modernizare. Schema produce efecte juridice doar dacă sunt îndeplinite cumulativ două condiții: aprobarea Comisiei Europene și recomandarea la finanțare din partea Comitetului pentru Investiții al Fondului pentru modernizare. În context, la nivelul UE, în 2023, sursele regenerabile și biocombustibilii au avut o pondere de 6,7% în transportul rutier , potrivit datelor citate în material. [...]
Huawei lansează în Europa FusionSolar 9.0 , o platformă inteligentă pentru optimizarea energiei solare , în cadrul unui eveniment dedicat industriei, unde compania a prezentat noua generație de soluții fotovoltaice menite să reducă costurile pe întreg ciclul de viață și să crească eficiența sistemelor energetice. Evenimentul, desfășurat în fața unei audiențe numeroase de specialiști și parteneri, marchează extinderea strategiei Huawei pe piața europeană a energiei verzi, într-un context în care cererea pentru soluții sustenabile este în creștere accelerată. Noua platformă FusionSolar 9.0 este concepută pentru a integra tehnologii avansate de management al energiei, având ca obiectiv principal optimizarea indicatorului LCOE (costul nivelat al energiei). Practic, soluția promite să reducă investițiile inițiale și costurile operaționale, menținând în același timp un nivel ridicat de performanță și siguranță. Elementele cheie ale platformei includ: optimizarea investițiilor prin configurarea inteligentă a sistemelor funcții de „grid forming”, care stabilizează rețelele electrice operare și mentenanță inteligente (Smart O&M) sisteme integrate de siguranță și control pentru centrale fotovoltaice În cadrul prezentării, oficialii companiei au subliniat că noua soluție este adaptată nevoilor pieței europene, unde integrarea energiei regenerabile în rețelele existente devine o provocare majoră. Prin aceste tehnologii, Huawei urmărește să ofere nu doar echipamente, ci un ecosistem complet pentru producția și gestionarea energiei solare. Pe scenă au fost prezentate și echipamentele incluse în această platformă, precum invertoare inteligente, sisteme de stocare a energiei și soluții de management digital, toate concepute pentru a funcționa integrat. Lansarea a fost însoțită de demonstrații și explicații tehnice, menite să evidențieze avantajele competitive ale noii generații FusionSolar. În ansamblu, debutul FusionSolar 9.0 în Europa indică o intensificare a competiției pe piața energiei regenerabile, unde inovația tehnologică și eficiența economică devin criterii decisive pentru dezvoltatori și investitori. [...]
Șocul de ofertă din petrol provocat de războiul din Iran accelerează cumpărarea de energie curată, iar China își consolidează avantajul comercial în tehnologiile verzi, pe fondul cererii în creștere pentru panouri solare, baterii și vehicule electrice, potrivit CNN . Conflictul a amplificat volatilitatea prețului petrolului după ce, în urma loviturilor aeriene lansate de SUA și Israel la final de februarie, armata iraniană a blocat efectiv Strâmtoarea Hormuz , întrerupând aproximativ o cincime din oferta globală de petrol și gaze naturale. În acest context, țările dependente de importuri caută alternative, iar China – cel mai mare producător de vehicule electrice, turbine eoliene și panouri solare – este poziționată să câștige din această reorientare. Exporturi record pentru „noile trei” ale Chinei Un raport Ember (think tank în energie) citat de CNN arată că exporturile chineze de tehnologie solară au urcat în martie la 68 gigawați, cu 50% peste recordul anterior din august. Ember mai notează că 50 de țări au atins noi maxime la importurile de solar din China, creșterea cea mai vizibilă venind din piețe emergente din Asia și Africa, afectate mai puternic de criza energetică. În ansamblu, exporturile de solar, baterii și vehicule electrice (EV) au crescut cu 70% în martie față de aceeași lună a anului trecut, pe baza datelor vamale chineze, potrivit Ember. În China, aceste categorii sunt descrise drept „noile trei”, pe măsură ce contribuția lor la PIB ia locul unor exporturi tradiționale precum îmbrăcămintea, electrocasnicele și mobilierul. Pe segmentul bateriilor, Ember indică exporturi de 10 miliarde de dolari (aprox. 46 miliarde lei) în martie, cu ritmuri ridicate de creștere în Uniunea Europeană, Australia și India. De ce contează: energie „mai sigură” și influență economică pentru Beijing Pe termen scurt, statele asiatice dependente de importurile din Orientul Mijlociu încearcă să reducă presiunea prin măsuri de economisire și scurtarea programului de lucru, pe fondul riscului de penurie. Pe termen mai lung, investițiile în regenerabile sunt prezentate de analiști drept o formă de „asigurare” împotriva șocurilor din combustibili fosili, iar China își extinde influența economică și geopolitică prin exportul de tehnologie. În paralel, investițiile masive ale statului chinez în industriile verzi i-au crescut autosuficiența energetică, reducând expunerea la deficitul de petrol, în timp ce dominația în lanțurile de producție pentru tehnologii curate îi întărește poziția pe piețele externe. Cererea pentru vehicule electrice reduce consumul de petrol, dar ritmul exporturilor poate încetini Ember estimează că adoptarea globală a vehiculelor electrice a redus consumul de petrol cu circa 1,7 milioane de barili anul trecut. În martie, exporturile Chinei de vehicule electrice și hibride au atins un record, cu un avans de 140% față de aceeași perioadă a anului trecut, potrivit China Passenger Car Association, citată de CNN. Totuși, analiștii citați avertizează că o parte din saltul exporturilor de solar din martie ar putea fi legată de stocuri făcute înainte ca China să elimine în aprilie o facilitate fiscală (rabat de taxă). Lauri Myllyvirta, cofondator al Centre for Research on Energy and Clean Air, spune că este puțin probabil ca majorarea puternică din martie să fie sustenabilă, deși conflictul întărește argumentul pe termen lung pentru energie alternativă, pe fondul scăderii costurilor la solar și baterii și al prețurilor mai ridicate și mai volatile la combustibilii fosili. [...]
