Știri
Știri din categoria Energie verde
BIG MEGA Renewable Energy, consorțiul care deține mall-urile AFI din România, obține un credit de 100 de milioane de euro pentru dezvoltarea celui de-al doilea parc eolian de mari dimensiuni în țară și accelerează extinderea în domeniul energiei verzi. Conform Economica.net, finanțarea va susține construcția și operarea parcului eolian Văcăreni, cu o capacitate de 102 MW, amplasat în județul Tulcea.
Proiectul este dezvoltat de BIG MEGA Renewable Energy, un joint venture între grupurile israeliene BIG Shopping Centers și MEGA OR Holdings, și este într-un stadiu avansat, având deja statutul de „ready-to-build”. Finanțarea a fost obținută cu sprijinul unui sindicat bancar format din Erste Group Bank, Banca Comercială Română, Intesa Sanpaolo România și Vseobecna uverova banka, cu Erste acționând ca agent al facilității și BCR ca agent de garanții.
Date-cheie despre proiectul Văcăreni:
Acesta este al doilea parc eolian de mari dimensiuni din portofoliul grupului în România, după Urleasca (județul Brăila), cu aceeași capacitate, finalizat în octombrie 2025. Finanțarea actuală reflectă o strategie consecventă de investiții în energie regenerabilă, după cum a declarat Tomer Nir, vicepreședinte al BIG MEGA Renewable Energy pentru operațiunile din Europa.
Compania-mamă, BIG Shopping Centers, a fost fondată în Israel în 1994 de Yehuda Naftali și deține, la nivel global, 26 de centre comerciale în Israel, 25 în SUA, 11 în Serbia și 3 centre logistice în Franța. În România, portofoliul include AFI Cotroceni (București), AFI Ploiești, AFI Brașov, precum și mai multe clădiri de birouri.
Prin aceste investiții, grupul își diversifică activitatea și intră tot mai ferm în zona infrastructurii energetice, într-un moment în care cererea pentru surse regenerabile este în creștere, iar tranziția energetică devine prioritară la nivel european.
Recomandate
Electro-Alfa International a început lucrările la un parc fotovoltaic de 34,6 milioane lei (fără TVA) pe amplasamentul CET 2 Holboca din Iași, un proiect care mută o zonă cu istoric industrial spre producție de energie regenerabilă și care va injecta energie în Sistemul Energetic Național, potrivit Economedia . Investiția este derulată pentru Primăria Iași și este prezentată ca cel mai mare parc fotovoltaic construit de o administrație publică din România. Proiectul urmează să fie finalizat în următoarele 9 luni, Electro-Alfa International fiind liderul execuției prin Divizia de Business Energie Verde, în asociere cu CRC Energy, conform contractului semnat cu municipalitatea. Ce se construiește la Holboca și ce capacitate va avea Conform datelor tehnice din proiect, centrala fotovoltaică va avea o putere instalată de 9.801 kWp și va include peste 13.000 de panouri fotovoltaice de 750 Wp. Producția medie estimată este de 9.849 MWh/an, iar amplasamentul ocupă circa 75.000 mp din zona fostului depozit de cărbune al CET 2 Holboca. În configurația descrisă, proiectul include și infrastructura necesară racordării și operării: invertoare on-grid (echipamente care convertesc energia produsă de panouri pentru a putea fi livrată în rețea), echipamente de protecție și măsură, trei posturi de transformare, lucrări în stația de înaltă tensiune, precum și sistem de monitorizare și control (SCADA). Context: investiții mai largi în modernizarea sistemului energetic local Primarul Mihai Chirica a indicat că parcul va produce și injecta energie în sistemul energetic național pe tot parcursul anului. În paralel, Primăria Iași a lansat o licitație pentru modernizarea CET I Iași și CET II Holboca, o investiție cu fonduri europene de peste 200 de milioane de lei, iar edilul a mai menționat și intenția de a construi o instalație de stocare a energiei electrice cu o capacitate de cel puțin 20 MW, în cadrul etapelor viitoare descrise. Miza pentru Electro-Alfa: extinderea segmentului EPC și portofoliul de parcuri în execuție Pentru Electro-Alfa International, proiectul se înscrie în dezvoltarea serviciilor EPC (inginerie, achiziții și execuție) prin diviziile operaționale dedicate. CEO-ul companiei, Ștefan Petrea, a legat explicit parcurile fotovoltaice de strategia de diversificare pentru stabilitatea pe termen lung. Compania este listată la Bursa de Valori București din 3 martie, sub simbolul EAI, după o ofertă publică inițială în februarie 2026, în valoare de 544,3 milioane lei. Potrivit informațiilor citate, capitalizarea bursieră este de peste 3 miliarde lei (aproape 580 milioane euro), cu 82% peste evaluarea din perioada IPO. În prezent, Electro-Alfa International are în execuție 5 parcuri fotovoltaice, în București și în județele Alba, Bihor, Hunedoara și Iași. Ce urmează În următoarele luni, principalul reper operațional este termenul de 9 luni pentru finalizarea parcului de la CET 2 Holboca. Separat, pentru componenta de modernizare a CET-urilor și pentru stocarea de energie, următorii pași depind de derularea licitațiilor și de implementarea etapelor anunțate de municipalitate. Pentru context suplimentar despre pachetul de modernizare CET I și CET II, Economedia a relatat anterior despre reluarea licitațiilor și evoluția costurilor, în materialul dedicat: Economedia . [...]
Electro-Alfa International demarează un parc fotovoltaic de 34,6 milioane lei pe amplasamentul CET 2 Holboca din Iași, un proiect de reconversie a unei zone cu istoric industrial care adaugă aproape 10 MW putere instalată și o producție anuală estimată la circa 9.849 MWh, potrivit Profit . Proiectul are o valoare de 34,6 milioane lei, fără TVA, și vizează transformarea unei suprafețe de aproximativ 75.000 mp din zona fostului depozit de cărbune al CET 2 Holboca într-o unitate de producție de energie din surse regenerabile. Parametrii tehnici și producția estimată Centrala fotovoltaică va avea o putere instalată de 9.801 kWp și va include montarea a peste 13.000 de panouri fotovoltaice de 750 Wp. Producția medie anuală estimată este de 9.849 MWh. Din punct de vedere al echipării, proiectul include: panouri fotovoltaice de înaltă eficiență; invertoare on-grid (conectate la rețea) pentru conversia energiei; echipamente de protecție, comandă și măsură; trei posturi de transformare; lucrări în stația de înaltă tensiune pentru racordarea la rețeaua electrică; sisteme de monitorizare și control (SCADA); infrastructura auxiliară necesară pentru funcționare în siguranță în rețeaua de distribuție. Execuție și calendar Parcul fotovoltaic urmează să fie finalizat în următoarele 9 luni. Lucrările sunt realizate de Electro-Alfa International, prin Divizia de Business Energie Verde, în calitate de lider, în asociere cu CRC Energy, pe baza contractului de execuție semnat cu Primăria Iași. Context: companie listată și extindere industrială Electro-Alfa International activează în echipamente electrice de medie și joasă tensiune, proiecte EPC (inginerie, achiziții și execuție) și soluții de eficiență energetică. Compania s-a listat la Bursa de Valori București pe 3 martie, sub simbolul EAI, după o ofertă publică inițială derulată în februarie 2026, în valoare de 544,3 milioane lei. În prezent, capitalizarea bursieră este de peste 3 miliarde lei (aproape 580 milioane euro), cu 82% peste evaluarea din perioada IPO, conform informațiilor din articol. Tot recent, compania a inaugurat, împreună cu SGB-SMIT Group, o fabrică de transformatoare la Botoșani, investiție evaluată la aproximativ 20 milioane euro. [...]
Pentagonul a înghețat autorizarea pentru 155 de proiecte eoliene, blocând 44 GW și generând costuri suplimentare de 2 miliarde de dolari (aprox. 9,2 miliarde lei) , pe fondul unei dispute care mută energia regenerabilă în zona deciziilor de securitate națională, potrivit The Next Web . Măsura afectează proiecte din 24 de state americane și durează de aproape un an. Blocajul vizează „cel puțin” 155 de proiecte noi, cu o capacitate cumulată de 44 gigawați, de patru ori mai mare decât capacitatea proiectelor eoliene offshore pe care administrația Trump le-ar fi anulat deja, cu plăți federale de 2,6 miliarde de dolari (aprox. 12 miliarde lei), conform Grist . De ce a intervenit Pentagonul: riscul ca dronele să „dispară” în parcuri eoliene Argumentul Departamentului Apărării este că turbinele eoliene pot afecta supravegherea radar. Publicația notează două mecanisme invocate în discuție: „blade flash” (efectul palelor în mișcare pe ecranele radar); reflexia undelor electromagnetice de către bazele din oțel ale turbinelor, care poate îngreuna separarea turbinelor de aeronave. Pentagonul a evaluat proiecte eoliene timp de peste un deceniu și a cerut dezvoltatorilor să finanțeze modernizări ale radarului. Acum însă susține că aceste îmbunătățiri ar putea fi insuficiente în fața dronelor mici, care ar putea traversa parcurile eoliene fără a fi detectate. Impact economic și operațional: 2 miliarde de dolari în costuri și risc pe credite fiscale Dezvoltatorii afirmă că au acumulat 2 miliarde de dolari (aprox. 9,2 miliarde lei) în costuri suplimentare pe durata înghețării autorizărilor. În plus, unele companii ar fi putut rata un termen de construcție de 4 iulie, necesar pentru a se califica la credite fiscale federale în cadrul „ One Big Beautiful Bill Act ”, potrivit materialului. Dispută de reglementare: proces și acuzații de lipsă de transparență Industria eoliană contestă măsura în instanță. O coaliție de organizații din zona energiei regenerabile a dat în judecată Departamentul Apărării în mai, descriind pauza de autorizare drept: „cea mai dăunătoare nouă tactică” într-o „campanie fără precedent” împotriva industriei Reclamanții susțin că înghețarea a fost introdusă fără notificarea publică și transparența cerute pentru o schimbare de regulă federală. Pentagonul răspunde că este vorba despre o întârziere, nu despre o modificare de reglementare. Separat, 55 de reprezentanți democrați au semnat o scrisoare prin care cer un briefing confidențial al Pentagonului privind întârzierile, însă departamentul nu a răspuns, conform aceleiași surse. [...]
Germania pregătește din 2027 o tăiere graduală a subvențiilor pentru noile proiecte regenerabile , pe fondul presiunii crescânde pe rețeaua electrică și al costurilor bugetare, potrivit G4Media . Miza economică este dublă: statul caută să limiteze nota de plată a sprijinului, iar investitorii ar putea vedea o încetinire a ritmului de dezvoltare în eolian și fotovoltaic terestru. Ce se schimbă în schema de sprijin Un proiect de lege publicat de Ministerul Economiei de la Berlin prevede ca, începând din 2027, noii producători de energie regenerabilă să primească sprijin „într-un mod care să fie benefic atât pentru piață, cât și pentru sistem”. În practică, propunerea urmărește să stimuleze proiectele care se aliniază mai bine cererii de electricitate și care nu agravează congestia din rețea. Totodată, tarifele „feed-in” pentru noile instalații ar urma să fie eliminate treptat. Aceste tarife reprezintă o schemă prin care energia produsă este cumpărată la un preț stabilit de reglementator, reducând riscul de piață pentru producători. Presiune pe investiții, în contextul prețurilor negative Modificările ar putea încetini investițiile în proiecte eoliene și fotovoltaice terestre, într-un moment în care dezvoltatorii se confruntă deja cu costuri mai mari și venituri în scădere, pe măsură ce prețurile la energie ajung tot mai des în teritoriu negativ. În paralel, Ministerul Economiei își menține ținta de a crește ponderea regenerabilelor în consumul brut de electricitate al Germaniei la 80% până în 2030, de la aproximativ 58% în prezent, și intenționează să organizeze licitații suplimentare pentru noi capacități eoliene. Costul bugetar și blocajele din rețea, în centrul reformei Analiștii citați în material se așteaptă ca statul german să cheltuiască aproximativ 16 miliarde de euro (aprox. 81 miliarde lei) pentru sprijinirea energiei regenerabile în acest an, într-un context în care guvernul cancelarului Friedrich Merz vrea să reducă cheltuielile, inclusiv pentru pensii și asistență medicală. Pe partea operațională, creșterea rapidă a capacităților regenerabile — susținută de tarifele feed-in acordate, de regulă, pe 20 de ani și de reducerea birocrației — nu a fost însoțită de o extindere suficientă a liniilor de transport. Rezultatul: blocaje care obligă operatorii să reducă producția în anumite intervale, iar producătorii pot cere despăgubiri pentru pierderile de producție. Măsuri țintite: plăți mai mici în zone congestionate și baterii mai des În cadrul reformei, operatorii de rețea ar urma să poată reduce plățile pentru noile proiecte regenerabile în zonele unde rețeaua este frecvent congestionată, o variantă „mai blândă” față de o propunere anterioară criticată de dezvoltatori. Proiectul mai include: un mecanism de limitare a subvențiilor și de recuperare a profiturilor considerate excesive, pentru alinierea la cerințele UE, apropiind sistemul de modelul „ Contractelor pe Diferență ” (statul completează veniturile când prețurile sunt mici și recuperează bani când prețurile urcă peste un prag); eliminarea subvențiilor pentru instalațiile fotovoltaice mai mici de 25 kW; cerințe mai frecvente ca proiectele mai mari să fie însoțite de stocare în baterii, pentru a muta livrarea de energie spre seară. Proiectul de lege este încă supus modificărilor, după ce Ministerul Economiei a solicitat contribuții de la părțile interesate. [...]
Noile reguli de urbanism din Marea Britanie limitează unde pot fi montate panourile solare „plug-in”, iar nerespectarea lor poate duce la amenzi și demontare , potrivit TechRadar . Deși aceste sisteme urmează să devină legale la cumpărare din 27 august, cadrul de „ permitted development ” (lucrări permise fără autorizație de construire) stabilește explicit situațiile în care instalarea nu este permisă fără aprobări. Regulile contează practic pentru proprietari și chiriași deoarece, dacă un montaj nu se încadrează la „permitted development”, instalarea poate fi făcută doar după obținerea autorizației de construire și plata taxei aferente. În caz contrar, autoritățile pot aplica sancțiuni și pot obliga proprietarul să demonteze echipamentul. Unde nu poți instala fără autorizație: trei situații concrete 1) Pe suprafețe din lemn (balcoane, fațade, garduri) În blocuri, sistemele solare plug-in nu se încadrează la „permitted development” dacă panourile sau orice altă parte a sistemului ar fi instalate pe un balcon din lemn, pe un perete din lemn sau pe orice parte a exteriorului clădirii placată cu lemn. La case, restricția se extinde la montajul pe porți, garduri, pereți sau alte suprafețe din lemn. Motivul indicat este reducerea riscului de incendiu. 2) Prea sus față de acoperiș Pentru acoperișuri înclinate, panourile și echipamentele nu trebuie să depășească cu mai mult de 20 cm planul pantei acoperișului (măsurat perpendicular pe aceasta). Pentru acoperișuri plate, punctul cel mai înalt al panourilor și echipamentelor nu trebuie să fie la mai mult de 60 cm peste cel mai înalt punct al acoperișului (fără a include coșul). Publicația notează că limitările țin și de efecte practice: schimbarea liniei acoperișului, umbre către vecini sau încărcări mai mari de vânt, care pot pune presiune suplimentară pe structură. 3) Dacă „ies” prea mult în afara peretelui, mai ales lângă „highway” Dacă echipamentul solar este montat pe peretele casei, nu ar trebui să depășească 40 cm în exterior (măsurat perpendicular pe perete). Regulile devin mai stricte dacă locuința este lângă un „highway” (în sens de planificare urbană: orice rută de trecere, inclusiv drumuri, trotuare, poteci, trasee pentru biciclete etc.): proeminența maximă permisă scade la 20 cm. În plus, dacă locuința se află într-o „ conservation area ” sau într-un sit de patrimoniu mondial, panourile pe pereți lângă astfel de rute nu sunt permise fără autorizație. Ce ar trebui să facă proprietarii înainte de montaj Dacă sistemul nu se încadrează în regulile de „permitted development”, rămâne posibilă instalarea, dar numai după solicitarea autorizației; un funcționar de urbanism va evalua la fața locului dacă proiectul poate merge mai departe. Separat de regulile de urbanism, TechRadar menționează și constrângeri operaționale frecvente: chiriașii au nevoie de acordul proprietarului, iar locatarii din apartamente pot avea nevoie și de aprobarea companiei de administrare a clădirii. Producătorul EcoFlow susține că instalarea trebuie să fie „în linie cu cerințele relevante” și recomandă verificarea ghidurilor oficiale și a cerințelor locale înainte de montaj. [...]
Programul Casa Verde se reorientează în 2026 către stocare, nu către producție , ceea ce schimbă direct modul în care statul sprijină investițiile gospodăriilor în energie: finanțarea ar urma să vizeze exclusiv baterii, nu și panouri fotovoltaice, potrivit Economedia , care o citează pe ministra Mediului, Diana Buzoianu . Ministra a declarat, la Euronews, că problema actuală a sistemului energetic vine din dezechilibrul creat în ultimii ani: s-au alocat „exponențial” mai mulți bani pentru panouri fotovoltaice, în timp ce investițiile în baterii de stocare au fost „aproape inexistente”. În noua formă, „Casa Verde cu panouri” nu ar mai exista, programul urmând să conțină doar componenta de baterii. De ce contează: reducerea importurilor la orele de vârf Buzoianu estimează că, după finalizarea proiectului, capacitatea instalată prin program ar permite stocarea a cel puțin 200 MWh. Energia stocată ar urma să fie folosită în intervalele de consum de vârf, mai ales seara, când producția fotovoltaică scade și România ajunge să importe energie. „Acea energie va putea să fie folosită la ore de vârf, în care noi, în mod normal, importam, seara, când, de fapt, cu aceste baterii vom ajunge să fim mult mai independenți și să nu mai importăm cel puțin 200 MWh pe oră”, a afirmat Buzoianu. Schimbare de regulă: finanțarea, pe criterii de competitivitate Ministra a anunțat și intenția de a modifica modul de acordare a fondurilor prin Administrația Fondului pentru Mediu , criticând sistemul „primul venit, primul servit”, în care beneficiarii trebuie să prindă finanțarea prin acces rapid la platformă. „Pentru prima dată, vom schimba cu totul politica Fondului pentru Mediu, și anume, acum este o cursă a înarmării cine dă primul click, cine a dat primul click ca să poată să obțină fondurile”, a declarat Buzoianu. Publicația nu oferă, în materialul citat, detalii despre calendarul exact de implementare sau despre criteriile concrete de „competitivitate” care ar urma să înlocuiască actualul mecanism. [...]
