Știri
Știri din categoria Energie verde

Autoritățile britanice pregătesc pentru vară un mecanism prin care gospodăriile să fie încurajate să consume mai mult curent în anumite intervale, pentru a stabiliza rețeaua în perioadele cu surplus de energie eoliană și solară, potrivit Antena 3. Miza este reducerea costurilor care ajung în facturi atunci când sistemul trebuie să „taie” producția regenerabilă.
Planul pornește de la o situație aparent paradoxală: producția de energie regenerabilă a atins niveluri record, iar în unele momente oferta depășește cererea. În loc să limiteze producția, autoritățile vor să mute consumul către orele în care există „prea mult” curent în rețea.
Strategia descrisă în material presupune stimularea consumului casnic exact în intervalele în care producția din surse eoliene și solare depășește cererea. Exemplele de utilizări vizate includ:
În aceste intervale, furnizorii ar putea ajunge să ofere energie la prețuri foarte mici sau chiar gratuit, dacă operatorul sistemului anticipează un surplus.
Antena 3 notează că există deja peste 2 milioane de gospodării cu tarife reduse în afara orelor de vârf, însă ar fi pentru prima dată când un astfel de mecanism este folosit activ cu scopul explicit de a stabiliza rețeaua.
Operatorul National Energy System Operator urmărește să evite situațiile în care trebuie să plătească producătorii de energie regenerabilă pentru a opri turbinele eoliene sau panourile solare atunci când cererea este prea mică. Aceste costuri sunt transferate, în final, către consumatori, prin facturi.
În plus, vara aceasta ar putea aduce perioade în care rețeaua să funcționeze exclusiv cu energie fără emisii de carbon, potrivit materialului.
Creșterea rapidă a producției solare și eoliene a redus utilizarea centralelor pe gaz, ajungând la cel mai scăzut nivel din ultimii doi ani. Totuși, abundența de energie „curată” poate crea probleme tehnice: în zilele însorite și cu vânt puternic, rețeaua se poate supraîncărca, iar blocajele din infrastructură pot duce la dezechilibre și chiar pene de curent, dacă excesul nu este gestionat.
Pe termen mai lung, modernizarea rețelelor ar trebui să permită transportul mai eficient al energiei din zonele unde este produsă către cele unde este consumată. În paralel, creșterea numărului de mașini electrice, pompe de căldură și producători de hidrogen verde ar urma să ridice consumul și să reducă nevoia de limitare a producției regenerabile, mai arată sursa.
În ciuda tensiunilor internaționale și a creșterii prețurilor la energie, Marea Britanie nu se așteaptă la probleme majore cu aprovizionarea cu gaze în această vară. Țara va depinde în principal de producția din Marea Nordului și de importurile din Norvegia, chiar dacă producția internă este estimată să scadă ușor.
Recomandate

Electro-Alfa International a început lucrările la un parc fotovoltaic de 34,6 milioane lei (fără TVA) pe amplasamentul CET 2 Holboca din Iași, un proiect care mută o zonă cu istoric industrial spre producție de energie regenerabilă și care va injecta energie în Sistemul Energetic Național, potrivit Economedia . Investiția este derulată pentru Primăria Iași și este prezentată ca cel mai mare parc fotovoltaic construit de o administrație publică din România. Proiectul urmează să fie finalizat în următoarele 9 luni, Electro-Alfa International fiind liderul execuției prin Divizia de Business Energie Verde, în asociere cu CRC Energy, conform contractului semnat cu municipalitatea. Ce se construiește la Holboca și ce capacitate va avea Conform datelor tehnice din proiect, centrala fotovoltaică va avea o putere instalată de 9.801 kWp și va include peste 13.000 de panouri fotovoltaice de 750 Wp. Producția medie estimată este de 9.849 MWh/an, iar amplasamentul ocupă circa 75.000 mp din zona fostului depozit de cărbune al CET 2 Holboca. În configurația descrisă, proiectul include și infrastructura necesară racordării și operării: invertoare on-grid (echipamente care convertesc energia produsă de panouri pentru a putea fi livrată în rețea), echipamente de protecție și măsură, trei posturi de transformare, lucrări în stația de înaltă tensiune, precum și sistem de monitorizare și control (SCADA). Context: investiții mai largi în modernizarea sistemului energetic local Primarul Mihai Chirica a indicat că parcul va produce și injecta energie în sistemul energetic național pe tot parcursul anului. În paralel, Primăria Iași a lansat o licitație pentru modernizarea CET I Iași și CET II Holboca, o investiție cu fonduri europene de peste 200 de milioane de lei, iar edilul a mai menționat și intenția de a construi o instalație de stocare a energiei electrice cu o capacitate de cel puțin 20 MW, în cadrul etapelor viitoare descrise. Miza pentru Electro-Alfa: extinderea segmentului EPC și portofoliul de parcuri în execuție Pentru Electro-Alfa International, proiectul se înscrie în dezvoltarea serviciilor EPC (inginerie, achiziții și execuție) prin diviziile operaționale dedicate. CEO-ul companiei, Ștefan Petrea, a legat explicit parcurile fotovoltaice de strategia de diversificare pentru stabilitatea pe termen lung. Compania este listată la Bursa de Valori București din 3 martie, sub simbolul EAI, după o ofertă publică inițială în februarie 2026, în valoare de 544,3 milioane lei. Potrivit informațiilor citate, capitalizarea bursieră este de peste 3 miliarde lei (aproape 580 milioane euro), cu 82% peste evaluarea din perioada IPO. În prezent, Electro-Alfa International are în execuție 5 parcuri fotovoltaice, în București și în județele Alba, Bihor, Hunedoara și Iași. Ce urmează În următoarele luni, principalul reper operațional este termenul de 9 luni pentru finalizarea parcului de la CET 2 Holboca. Separat, pentru componenta de modernizare a CET-urilor și pentru stocarea de energie, următorii pași depind de derularea licitațiilor și de implementarea etapelor anunțate de municipalitate. Pentru context suplimentar despre pachetul de modernizare CET I și CET II, Economedia a relatat anterior despre reluarea licitațiilor și evoluția costurilor, în materialul dedicat: Economedia . [...]

Electro-Alfa International demarează un parc fotovoltaic de 34,6 milioane lei pe amplasamentul CET 2 Holboca din Iași, un proiect de reconversie a unei zone cu istoric industrial care adaugă aproape 10 MW putere instalată și o producție anuală estimată la circa 9.849 MWh, potrivit Profit . Proiectul are o valoare de 34,6 milioane lei, fără TVA, și vizează transformarea unei suprafețe de aproximativ 75.000 mp din zona fostului depozit de cărbune al CET 2 Holboca într-o unitate de producție de energie din surse regenerabile. Parametrii tehnici și producția estimată Centrala fotovoltaică va avea o putere instalată de 9.801 kWp și va include montarea a peste 13.000 de panouri fotovoltaice de 750 Wp. Producția medie anuală estimată este de 9.849 MWh. Din punct de vedere al echipării, proiectul include: panouri fotovoltaice de înaltă eficiență; invertoare on-grid (conectate la rețea) pentru conversia energiei; echipamente de protecție, comandă și măsură; trei posturi de transformare; lucrări în stația de înaltă tensiune pentru racordarea la rețeaua electrică; sisteme de monitorizare și control (SCADA); infrastructura auxiliară necesară pentru funcționare în siguranță în rețeaua de distribuție. Execuție și calendar Parcul fotovoltaic urmează să fie finalizat în următoarele 9 luni. Lucrările sunt realizate de Electro-Alfa International, prin Divizia de Business Energie Verde, în calitate de lider, în asociere cu CRC Energy, pe baza contractului de execuție semnat cu Primăria Iași. Context: companie listată și extindere industrială Electro-Alfa International activează în echipamente electrice de medie și joasă tensiune, proiecte EPC (inginerie, achiziții și execuție) și soluții de eficiență energetică. Compania s-a listat la Bursa de Valori București pe 3 martie, sub simbolul EAI, după o ofertă publică inițială derulată în februarie 2026, în valoare de 544,3 milioane lei. În prezent, capitalizarea bursieră este de peste 3 miliarde lei (aproape 580 milioane euro), cu 82% peste evaluarea din perioada IPO, conform informațiilor din articol. Tot recent, compania a inaugurat, împreună cu SGB-SMIT Group, o fabrică de transformatoare la Botoșani, investiție evaluată la aproximativ 20 milioane euro. [...]

Pentagonul a înghețat autorizarea pentru 155 de proiecte eoliene, blocând 44 GW și generând costuri suplimentare de 2 miliarde de dolari (aprox. 9,2 miliarde lei) , pe fondul unei dispute care mută energia regenerabilă în zona deciziilor de securitate națională, potrivit The Next Web . Măsura afectează proiecte din 24 de state americane și durează de aproape un an. Blocajul vizează „cel puțin” 155 de proiecte noi, cu o capacitate cumulată de 44 gigawați, de patru ori mai mare decât capacitatea proiectelor eoliene offshore pe care administrația Trump le-ar fi anulat deja, cu plăți federale de 2,6 miliarde de dolari (aprox. 12 miliarde lei), conform Grist . De ce a intervenit Pentagonul: riscul ca dronele să „dispară” în parcuri eoliene Argumentul Departamentului Apărării este că turbinele eoliene pot afecta supravegherea radar. Publicația notează două mecanisme invocate în discuție: „blade flash” (efectul palelor în mișcare pe ecranele radar); reflexia undelor electromagnetice de către bazele din oțel ale turbinelor, care poate îngreuna separarea turbinelor de aeronave. Pentagonul a evaluat proiecte eoliene timp de peste un deceniu și a cerut dezvoltatorilor să finanțeze modernizări ale radarului. Acum însă susține că aceste îmbunătățiri ar putea fi insuficiente în fața dronelor mici, care ar putea traversa parcurile eoliene fără a fi detectate. Impact economic și operațional: 2 miliarde de dolari în costuri și risc pe credite fiscale Dezvoltatorii afirmă că au acumulat 2 miliarde de dolari (aprox. 9,2 miliarde lei) în costuri suplimentare pe durata înghețării autorizărilor. În plus, unele companii ar fi putut rata un termen de construcție de 4 iulie, necesar pentru a se califica la credite fiscale federale în cadrul „ One Big Beautiful Bill Act ”, potrivit materialului. Dispută de reglementare: proces și acuzații de lipsă de transparență Industria eoliană contestă măsura în instanță. O coaliție de organizații din zona energiei regenerabile a dat în judecată Departamentul Apărării în mai, descriind pauza de autorizare drept: „cea mai dăunătoare nouă tactică” într-o „campanie fără precedent” împotriva industriei Reclamanții susțin că înghețarea a fost introdusă fără notificarea publică și transparența cerute pentru o schimbare de regulă federală. Pentagonul răspunde că este vorba despre o întârziere, nu despre o modificare de reglementare. Separat, 55 de reprezentanți democrați au semnat o scrisoare prin care cer un briefing confidențial al Pentagonului privind întârzierile, însă departamentul nu a răspuns, conform aceleiași surse. [...]

Germania pregătește din 2027 o tăiere graduală a subvențiilor pentru noile proiecte regenerabile , pe fondul presiunii crescânde pe rețeaua electrică și al costurilor bugetare, potrivit G4Media . Miza economică este dublă: statul caută să limiteze nota de plată a sprijinului, iar investitorii ar putea vedea o încetinire a ritmului de dezvoltare în eolian și fotovoltaic terestru. Ce se schimbă în schema de sprijin Un proiect de lege publicat de Ministerul Economiei de la Berlin prevede ca, începând din 2027, noii producători de energie regenerabilă să primească sprijin „într-un mod care să fie benefic atât pentru piață, cât și pentru sistem”. În practică, propunerea urmărește să stimuleze proiectele care se aliniază mai bine cererii de electricitate și care nu agravează congestia din rețea. Totodată, tarifele „feed-in” pentru noile instalații ar urma să fie eliminate treptat. Aceste tarife reprezintă o schemă prin care energia produsă este cumpărată la un preț stabilit de reglementator, reducând riscul de piață pentru producători. Presiune pe investiții, în contextul prețurilor negative Modificările ar putea încetini investițiile în proiecte eoliene și fotovoltaice terestre, într-un moment în care dezvoltatorii se confruntă deja cu costuri mai mari și venituri în scădere, pe măsură ce prețurile la energie ajung tot mai des în teritoriu negativ. În paralel, Ministerul Economiei își menține ținta de a crește ponderea regenerabilelor în consumul brut de electricitate al Germaniei la 80% până în 2030, de la aproximativ 58% în prezent, și intenționează să organizeze licitații suplimentare pentru noi capacități eoliene. Costul bugetar și blocajele din rețea, în centrul reformei Analiștii citați în material se așteaptă ca statul german să cheltuiască aproximativ 16 miliarde de euro (aprox. 81 miliarde lei) pentru sprijinirea energiei regenerabile în acest an, într-un context în care guvernul cancelarului Friedrich Merz vrea să reducă cheltuielile, inclusiv pentru pensii și asistență medicală. Pe partea operațională, creșterea rapidă a capacităților regenerabile — susținută de tarifele feed-in acordate, de regulă, pe 20 de ani și de reducerea birocrației — nu a fost însoțită de o extindere suficientă a liniilor de transport. Rezultatul: blocaje care obligă operatorii să reducă producția în anumite intervale, iar producătorii pot cere despăgubiri pentru pierderile de producție. Măsuri țintite: plăți mai mici în zone congestionate și baterii mai des În cadrul reformei, operatorii de rețea ar urma să poată reduce plățile pentru noile proiecte regenerabile în zonele unde rețeaua este frecvent congestionată, o variantă „mai blândă” față de o propunere anterioară criticată de dezvoltatori. Proiectul mai include: un mecanism de limitare a subvențiilor și de recuperare a profiturilor considerate excesive, pentru alinierea la cerințele UE, apropiind sistemul de modelul „ Contractelor pe Diferență ” (statul completează veniturile când prețurile sunt mici și recuperează bani când prețurile urcă peste un prag); eliminarea subvențiilor pentru instalațiile fotovoltaice mai mici de 25 kW; cerințe mai frecvente ca proiectele mai mari să fie însoțite de stocare în baterii, pentru a muta livrarea de energie spre seară. Proiectul de lege este încă supus modificărilor, după ce Ministerul Economiei a solicitat contribuții de la părțile interesate. [...]

China își leagă decarbonizarea de securitatea energetică și de boom-ul AI , într-un nou plan pe cinci ani care fixează ținte de intensitate a emisiilor și accelerează investițiile în nuclear și regenerabile, dar păstrează o fereastră explicită pentru vârful consumului de cărbune și petrol în a doua jumătate a deceniului, potrivit South China Morning Post . Consiliul de Stat (cabinetul Chinei) a publicat joi planul pentru perioada următoare, într-un moment pe care îl descrie drept „crucial” pentru implementarea obiectivului de a atinge vârful emisiilor de dioxid de carbon până în 2030. Traiectoria are ca destinație neutralitatea climatică până în 2060, angajament asumat de președintele Xi Jinping în septembrie 2020. Ținte și calendar: intensitate mai mică, pondere mai mare a energiei fără combustibili fosili Planul include două repere cantitative majore pentru 2030, raportate la nivelurile din 2025: reducerea emisiilor de CO₂ pe unitatea de PIB cu 17%; creșterea ponderii energiei non-fosile în consumul total la 25%. În paralel, documentul prevede măsuri de „înlocuire curată” a cărbunelui și de optimizare a structurii de petrol și gaze. Totuși, planul afirmă explicit că utilizarea cărbunelui și a petrolului ar urma să atingă vârful în intervalul 2026–2030, semnalând o tranziție etapizată, nu o frânare abruptă a combustibililor fosili. AI și infrastructura de calcul devin un capitol energetic Un element cu relevanță economică directă este legarea politicii climatice de cererea accelerată de electricitate a sectorului de inteligență artificială. Planul subliniază necesitatea transformării infrastructurii de calcul (centre de date și facilități de procesare), pe fondul creșterii consumului de energie, și precizează că noile capacități de date și calcul vor folosi „în principal” electricitate din surse non-fosile. Mesajul implicit pentru companii este că extinderea infrastructurii digitale va fi condiționată tot mai mult de accesul la energie cu emisii reduse, într-o economie care încearcă simultan să-și schimbe modelul de creștere și să reducă decalajul tehnologic față de SUA. Investiții masive în regenerabile și nuclear, cu ținte de capacitate instalată Planul descrie o extindere amplă a bazelor de energie curată: hub-uri eoliene și solare în nord-vest; baze integrate hidro–eolian–solar în sud-vest; proiecte nucleare de-a lungul coastei; parcuri eoliene offshore. Pentru 2030, sunt indicate următoarele ținte de capacitate: eolian + solar: peste 2,8 miliarde kilowați; hidro: 410 milioane kilowați; nuclear (în operare): 110 milioane kilowați. Reglementare: contabilizare a carbonului, mecanisme de preț și răspundere locală Pe partea de politici publice, planul cere sisteme îmbunătățite de contabilizare a carbonului (măsurarea și raportarea emisiilor), sprijin financiar și mecanisme de preț „rafinate”. Sunt menționate și priorități industriale precum modernizarea sectoarelor tradiționale (oțel, aluminiu electrolitic, chimie), interconectarea rețelelor provinciale și promovarea fabricilor „zero-carbon”. În același timp, Beijingul anunță monitorizarea progresului la nivel local și avertizează că oficialii care întârzie atingerea obiectivelor de decarbonizare vor fi trași la răspundere. Oficiali ai Comisiei Naționale pentru Dezvoltare și Reformă (NDRC) au transmis presei de stat că există o bază solidă pentru atingerea țintei din 2030 „la timp”, dar au admis că transformarea energetică este „amplă și profundă” și dificilă, invocând complexități externe și dificultatea schimbării motoarelor interne de creștere. [...]

Intrarea în producție a parcului fotovoltaic de 146 MW de la Ghimpați ridică la 315 MW capacitatea solară conectată a Nofar în România , într-un moment în care ritmul de racordare la rețea rămâne un factor care poate influența direct calendarul și costurile proiectelor, potrivit Economica . Proiectul a fost „pus sub tensiune”, iar „injectarea treptată de energie în rețea a început oficial”, conform mesajului publicat de companie pe o rețea de socializare. Urmează, însă, pașii standard până la operarea comercială: o perioadă de probe, certificatul de conformitate de la operatorul de rețea, recepția finală, certificatul de racordare, apoi licența de operare de la ANRE, după care unitatea se poate înscrie la piață și poate începe vânzarea de energie electrică. Ce înseamnă proiectul de la Ghimpați în portofoliul Nofar Parcul din Ghimpați (județul Giurgiu, în apropiere de București) este a treia mare centrală fotovoltaică din România a dezvoltatorului israelian. Odată cu energizarea acestuia, Nofar indică un portofoliu total în dezvoltare în România de 849 MW în proiecte solare și 2,24 GWh în stocare (capacitate de stocare exprimată în energie, nu în putere). Compania spune că este în „etape avansate” de integrare a unui sistem de stocare de mare capacitate lângă instalația fotovoltaică, cu obiectivul de a crește utilizarea energiei și randamentul proiectului. Finanțare și calendar: miza se mută pe execuție și racordare În contextul extinderii portofoliului, Economica amintește că la finalul lui 2024 BERD și Raiffeisen Bank International au acordat o finanțare de 110 milioane euro (aprox. 550 milioane lei) pentru dezvoltarea a două parcuri fotovoltaice la Iepurești și Ghimpați, cu o capacitate totală instalată de 330 MW. Totodată, în noiembrie 2025, BERD a anunțat un pachet de finanțare de 192 milioane euro (aprox. 960 milioane lei) pentru centralele solare Slobozia, Corbii Mari și Iepurești II (extindere a proiectului energizat în iunie), cu o capacitate totală de 531 MW și o producție estimată de 676 GWh pe an. Pe partea de livrări, Andreea Gilicel, chief commercial officer al Nofar, a declarat în primăvară că firma este avansată cu portofoliul și că „în 2026” ar urma să livreze 400 MW, iar următorii în 2027. În același timp, oficialul a indicat întârzieri în derularea proiectelor, atât din motive birocratice, cât și din cauza conectării la rețea, care „nu se face suficient de rapid”. „Există, din păcate, diferenţe foarte mari între termenele teoretice şi cele reale, care în final afectează modelul de business al proiectelor.” „Din punctul nostru de vedere, ar trebui mai multă predictibilitate în raportare şi o comunicare mai eficientă cu autorităţile, un calendar mai clar şi de înţeles pentru toţi dezvoltatorii.” Context: cum se poziționează în „topul” proiectelor mari Economica notează că, în iunie, parcul de la Iepurești (Giurgiu) a fost energizat și urma să primească licența, fiind prezentat ca viitorul cel mai mare parc fotovoltaic din România, cu 169 MW și plan de extindere la 400 MW. În prezent, publicația indică drept record parcul de la Rătești (Argeș), de 155 MW, pus în funcțiune la finalul lui 2023 de Nofar împreună cu Econergy și deținut integral de Econergy în acest moment. Nofar Energy (OY Nofar Energy) este o companie israeliană de energie regenerabilă listată la bursa din Tel Aviv. [...]