Știri
Știri din categoria Energie verde
Hidroelectrica a atribuit un contract de 151,2 milioane lei pentru o centrală solară de 46 MW în Brăila, un proiect care mută investițiile companiei dinspre exclusiv hidro spre un portofoliu mai diversificat de producție, potrivit Libertatea.
Contractul vizează construirea Centralei Fotovoltaice „Tudor Vladimirescu”, în județul Brăila, și a fost atribuit prin licitație deschisă companiei Enevo Group SRL, descrisă ca un contractor român pentru proiecte de energie regenerabilă. Valoarea este de 151,2 milioane lei, sub estimarea inițială de 158,6 milioane lei fără TVA, conform documentelor oficiale citate în articol.
Proiectul este unul integrat de tip EPC (Engineering, Procurement, Construction) – adică proiectare, achiziție de echipamente și construcție – și acoperă și punerea în funcțiune a centralei.
Conform datelor prezentate, centrala va avea:
Capacitatea totală instalată este de 45,94 MWp, iar producția anuală estimată ajunge la 59,21 GWh.
Termenul de finalizare este de 36 de luni, din care 24 de luni sunt alocate lucrărilor propriu-zise.
Procedura s-a derulat online, prin SEAP (e-licitație.ro), cu selecție pe criteriul „calitate-preț”. Componenta financiară a avut o pondere de 80%, iar garanția tehnică suplimentară față de minimul de 60 de luni prevăzut în caietul de sarcini a contat 20%. Atribuirea a fost făcută în baza Legii nr. 99/2016 privind achizițiile sectoriale.
CEO-ul Hidroelectrica, Bogdan-Nicolae Badea, a prezentat proiectul ca parte a unei schimbări de strategie, în sensul diversificării producției companiei:
„Tudor Vladimirescu nu este doar un parc solar – este un semnal clar că Hidroelectrica se schimbă. Vrem să fim relevanți în peisajul energetic al României de mâine, nu doar în cel de astăzi”.
În context, articolul amintește că Hidroelectrica gestionează 188 de centrale hidroelectrice și o centrală eoliană, iar puterea totală instalată depășește 6,5 GW (inclusiv parcul eolian Crucea, de 108 MW). Totodată, compania este și cel mai mare furnizor de energie electrică din țară, atât pe segmentul concurențial, cât și pe piața generală.
Recomandate
Ministerul Mediului a repornit sistemul fotovoltaic de pe propria clădire, după ani în care a stat nefuncțional, iar miza imediată este reducerea consumului din rețea și a costurilor cu energia , potrivit Adevărul . Sistemul, instalat încă din 2014, a fost readus în funcțiune „astăzi”, reluând producția de electricitate din surse regenerabile. Sistemul are o putere instalată de 30 kWp, iar producția anuală estimată este de aproximativ 36.000 kWh. Ministerul susține că repornirea lui va contribui la reducerea consumului de energie din rețea și a amprentei de carbon a instituției. Ministra Mediului, Diana Buzoianu , a afirmat într-o postare pe Facebook că a descoperit „întâmplător” investiția și că, după intervenția unor experți, sistemul a devenit funcțional în câteva zile. „De câteva ore funcționează iar sistemul de fotovoltaice de pe acoperișul Ministerului Mediului! De ani de zile sistemul nu mai funcționa, ci doar aduna praf. L-am descoperit întâmplător, am chemat experții să vadă ce trebuie schimbat și în câteva zile de lucru e deja iar funcțional! Hai cu facturile mai mici la energie pentru minister.” Ce se întâmplă cu panourile nefuncționale Panourile care nu mai erau funcționale au fost predate pentru reciclare unei fabrici specializate din România. Ministerul indică faptul că materialele recuperabile pot fi reintroduse în circuitul economic, în linie cu principiile economiei circulare (recuperarea și reutilizarea resurselor). În acest context, instituția trimite și la explicații despre cum materialele din panouri pot fi reintegrate în economie, într-un material separat: „pot fi reintroduse în circuitul economic” . Următorul pas: date publice despre producția de energie Potrivit comunicatului citat, pe site-ul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor urmează să fie publicate date privind producția proprie de energie fotovoltaică, astfel încât aceasta să poată fi urmărită în timp real, după implementarea soluției tehnice necesare. Detalii despre publicarea acestor date sunt menționate de instituție și într-un articol asociat: „datele privind producția proprie de energie fotovoltaică” . [...]
Un parc eolian de 253,1 MW din Călărași primește o finanțare de 284 milioane euro (aprox. 1,42 miliarde lei), un semnal relevant pentru ritmul investițiilor mari în energie regenerabilă și pentru capacitatea proiectelor din România de a atrage capital privat, potrivit HotNews . Proiectul este dezvoltat de grupul portughez Greenvolt , controlat integral de fondul american de investiții KKR. Finanțarea vizează construcția unui parc eolian cu o capacitate instalată de 253,1 MW în județul Călărași. Din punct de vedere operațional, parcul este proiectat cu 42 de turbine, iar calendarul indicat în material prevede punerea în funcțiune până la finalul anului 2027. Informațiile sunt preluate de HotNews dintr-un articol publicat de StartupCafe . În lipsa altor detalii în textul disponibil, nu sunt precizate structura finanțării (credit, obligațiuni, aport de capital), băncile implicate sau condițiile comerciale. [...]
Ponderea uriașă a fotovoltaicului la prânz a împins restul producției în plan secund și a accentuat riscurile operaționale ale sistemului , într-un episod care arată cât de greu poate fi gestionată o producție solară dominantă fără suficiente surse flexibile și stocare , potrivit Economedia . Luni, 5 octombrie 2026, la ora 14:25:53, producția totală din Sistemul Energetic Național era de 4.702 MW, din care 3.000 MW proveneau din fotovoltaic, adică aproximativ două treimi din total. Publicația notează că un asemenea procent „nu s-a mai văzut”, însă vine „aproape pe baza suprimării celorlalte surse”, ceea ce ridică probleme de siguranță pentru sistem. Cum arăta mixul de producție la prânz Datele prezentate indică o concentrare puternică a producției în solar, cu contribuții mult diminuate din sursele clasice: fotovoltaic: 2.971 MW (63,24%) hidrocarburi: 985 MW (20,97%) cărbune: 387 MW (8,24%) hidro: 289 MW (6,15%) biomasă: 55 MW (1,17%) eolian: 7 MW (0,15%) stocare: 4 MW (0,09%) nuclear: 0 MW (0,00%) Efectul operațional: reducerea forțată a altor capacități Economedia arată că „explozia fotovoltaică diurnă” a obligat alte surse să își reducă drastic producția în orele însorite, în special termocentralele pe cărbune și hidrocentralele. În același context, publicația menționează că energia fotovoltaică este „cea mai ieftină” și are acces garantat la rețea, în timp ce alte surse sunt „șubrezite puternic”: nuclearul lipsește, hidro este „foarte puțin”, ambele pe fondul lipsei de apă, iar cărbunele își ajustează producția. Pe partea de sistem, surplusul din orele de vârf solar se traduce în exporturi către țările vecine, conform aceleiași surse. Problema de fond: după apus, dependența de importuri revine brusc Dezechilibrul este descris ca fiind limitat la câteva ore: odată cu apusul, producția solară coboară la zero, iar sistemul pierde rapid „marea majoritate a gigawaților”. În aceste condiții, rețeaua ajunge să depindă „masiv de importuri” pentru acoperirea consumului, Economedia susținând că dependența este atât de mare încât România ajunge să aducă „mai mulți MW decât se generează intern”. În ansamblu, episodul indică o provocare operațională: integrarea unei cantități foarte mari de energie solară în timpul zilei, urmată de o cădere abruptă seara, într-un sistem în care alte surse sunt fie indisponibile, fie împinse să funcționeze la niveluri reduse. [...]
OMV Petrom alocă peste 1,3 miliarde euro (aprox. 6,5 miliarde lei) pentru proiecte cu emisii reduse până în 2030 , adică circa un sfert din investițiile totale planificate în Strategia 2030 , potrivit Newsweek . Restul bugetului rămâne orientat către producția clasică de hidrocarburi, semnalând o tranziție graduală, nu o schimbare de model peste noapte. OMV Petrom anunță că a realizat deja investiții de 5,4 miliarde de euro (aprox. 27 miliarde lei) în cadrul Strategiei 2030, lansată în decembrie 2021, „aproape jumătate din valoarea prevăzută”. Compania își justifică ritmul și direcția printr-un context de piață „foarte dinamic”, cu cerere de energie în creștere și constrângeri de aprovizionare. Cum arată calendarul investițiilor până în 2030 În comunicatul citat, compania indică o scădere a investițiilor medii anuale după 2026, pe măsură ce proiectele strategice avansează: 2024–2026: investiții medii anuale estimate la circa 1,7 miliarde euro (aprox. 8,5 miliarde lei) 2027–2030: alocări de circa 1 miliard euro (aprox. 5 miliarde lei) Ponderea proiectelor cu emisii reduse și zero este de aproximativ 25% din investițiile totale , conform Curs de guvernare , citat de Newsweek. Ce urmărește compania: diversificare și „reziliență” în tranziția energetică OMV Petrom spune că fondurile sunt direcționate către proiecte strategice care vizează: diversificarea activității , extinderea prezenței în Europa de Sud-Est , construirea unor noi piloni de creștere . Compania afirmă că își menține „direcția strategică, planurile de investiții și politica de dividende”, mizând pe flexibilitatea portofoliului pentru a răspunde ritmului tranziției energetice. „Transformarea noastră este în plină desfăşurare. De la lansarea Strategiei 2030 în decembrie 2021, am investit 5,4 miliarde de euro pentru a ne consolida şi diversifica activitatea, pentru a ne extinde prezenţa în Europa de Sud-Est şi pentru a construi noi piloni de creştere”, a declarat Christina Verchere, CEO OMV Petrom. În context, Newsweek trimite și la alte proiecte ale companiei, inclusiv despre stadiul Neptun Deep (împreună cu Romgaz) și despre investiții în biocombustibili: platforma Neptun Alpha și conducta spre țărm , respectiv instalația de biodiesel și combustibil sustenabil pentru aviație . De ce contează Pentru piața locală, mesajul cheie este că tranziția către energie cu emisii mai mici este finanțată, dar rămâne minoritară în buget : aproximativ 25% din investițiile până în 2030. În același timp, compania indică faptul că o parte semnificativă din plan (5,4 miliarde euro) este deja executată, ceea ce reduce riscul ca strategia să rămână doar la nivel de intenție. [...]
România ar urma să ajungă la minimum 4 GW putere în stocarea de energie până la finalul lui 2027 , un nivel care ar putea reduce diferența dintre prețurile din orele de consum redus („gol”) și cele de vârf, potrivit Economica , care citează declarațiile lui Liviu Gavrilă (RWEA), consemnate de Agerpres . Estimarea vine în contextul în care, potrivit lui Gavrilă, România ar urma să încheie anul acesta cu o capacitate de stocare de 2 GW, la 4 GW putere instalată. De ce contează: efect potențial asupra prețurilor și stabilității sistemului În viziunea reprezentantului RWEA, creșterea stocării către 6–7 GW, cu o durată minimă de 3–4 ore, ar aduce un plus de stabilitate sistemului energetic și ar contribui la diminuarea „ecartului mare” dintre prețurile din orele de gol și cele din orele de vârf. Tot el a argumentat că dimensionarea stocării ar trebui făcută în funcție de nevoile României, luând în calcul mixul energetic, perspectivele economice și climatice, precum și evoluția consumului și a proiectelor din piață, nu prin comparații punctuale cu țări vecine. Context regional și evenimentul în care a fost făcut anunțul Ca reper regional, Gavrilă a indicat că Bulgaria ar avea în prezent o capacitate de stocare între 6 și 8 GW putere, iar capacitatea instalată ar fi între 12 și 15 GW. Declarațiile au fost făcute la lansarea celei de-a treia ediții a Codului de Bune Practici pentru Energia Regenerabilă din România , inițiativă lansată de Asociația Industriei Fotovoltaice și a Stocării din România (RPIA) și Asociația Română pentru Energie Eoliană (RWEA), joi, 1 octombrie. [...]
Prefectura Buzău investește 520.239 lei în baterii pentru a reduce factura la energie și pentru a folosi local electricitatea produsă de panourile fotovoltaice, în loc să o livreze în rețea și să o compenseze ulterior, potrivit Agerpres . Proiectul, intitulat „Instalarea de capacități de stocare a energiei electrice produse din surse regenerabile la Instituția Prefectului-Județul Buzău”, este finanțat din Fondul pentru modernizare , prin măsura de sprijin pentru dezvoltarea de noi capacități de stocare a energiei din surse regenerabile pentru entități publice. Prefectul Leonard Dimian a explicat că instituția avea deja panouri solare și invertor pentru livrare în rețea, iar acum folosește finanțarea europeană pentru a achiziționa elemente de stocare, astfel încât energia produsă să fie utilizată direct de instituție. De ce contează: consumul propriu devine mai avantajos decât compensarea în rețea Conducerea Prefecturii se așteaptă la reducerea costurilor cu energia electrică și la scăderea amprentei de carbon. Dimian a arătat că, pentru instituție, consumul relevant este în timpul zilei, când se produce și energia fotovoltaică, în timp ce noaptea consumul este redus, deoarece instalațiile sunt închise. „Nu este avantajos să compensezi ce introduci în rețea, cu ce consumi ulterior din rețea.” În același context, prefectul a menționat că instituția are costuri ridicate cu energia, inclusiv pe fondul creșterii consumului asociat pompelor de căldură, după trecerea de la încălzirea pe gaze. Context: clădire reabilitată, cu panouri și pompe de căldură Sediul Prefecturii Buzău a fost încadrat în clasa A+ de eficiență energetică după finalizarea reabilitării, în prima parte a anului 2026. Potrivit informațiilor transmise, au fost instalate: 103 panouri fotovoltaice și 3 panouri solare; sisteme de încălzire și răcire cu pompe de căldură de mare capacitate, recuperatoare de căldură și management automatizat; un sistem de iluminat refăcut cu componente noi, cu consum redus de energie. [...]
