Știri
Știri din categoria Energie verde
Hidroelectrica a atribuit un contract de 151,2 milioane lei pentru o centrală solară de 46 MW în Brăila, un proiect care mută investițiile companiei dinspre exclusiv hidro spre un portofoliu mai diversificat de producție, potrivit Libertatea.
Contractul vizează construirea Centralei Fotovoltaice „Tudor Vladimirescu”, în județul Brăila, și a fost atribuit prin licitație deschisă companiei Enevo Group SRL, descrisă ca un contractor român pentru proiecte de energie regenerabilă. Valoarea este de 151,2 milioane lei, sub estimarea inițială de 158,6 milioane lei fără TVA, conform documentelor oficiale citate în articol.
Proiectul este unul integrat de tip EPC (Engineering, Procurement, Construction) – adică proiectare, achiziție de echipamente și construcție – și acoperă și punerea în funcțiune a centralei.
Conform datelor prezentate, centrala va avea:
Capacitatea totală instalată este de 45,94 MWp, iar producția anuală estimată ajunge la 59,21 GWh.
Termenul de finalizare este de 36 de luni, din care 24 de luni sunt alocate lucrărilor propriu-zise.
Procedura s-a derulat online, prin SEAP (e-licitație.ro), cu selecție pe criteriul „calitate-preț”. Componenta financiară a avut o pondere de 80%, iar garanția tehnică suplimentară față de minimul de 60 de luni prevăzut în caietul de sarcini a contat 20%. Atribuirea a fost făcută în baza Legii nr. 99/2016 privind achizițiile sectoriale.
CEO-ul Hidroelectrica, Bogdan-Nicolae Badea, a prezentat proiectul ca parte a unei schimbări de strategie, în sensul diversificării producției companiei:
„Tudor Vladimirescu nu este doar un parc solar – este un semnal clar că Hidroelectrica se schimbă. Vrem să fim relevanți în peisajul energetic al României de mâine, nu doar în cel de astăzi”.
În context, articolul amintește că Hidroelectrica gestionează 188 de centrale hidroelectrice și o centrală eoliană, iar puterea totală instalată depășește 6,5 GW (inclusiv parcul eolian Crucea, de 108 MW). Totodată, compania este și cel mai mare furnizor de energie electrică din țară, atât pe segmentul concurențial, cât și pe piața generală.
Recomandate
Autorizarea ANRE împinge parcul fotovoltaic „Țara Hațegului” direct în implementare , un pas care accelerează intrarea Hidroelectrica pe solar și îi diversifică producția dincolo de hidro, potrivit Economedia . Proiectul vizează înființarea Parcului fotovoltaic Țara Hațegului, cu o putere instalată de 8,9 MW. Investiția este de 24 de milioane de lei și este realizată printr-un contract „la cheie” semnat cu asocierea Electro-Alfa. Termenul de finalizare este de 12 luni. Din perspectivă operațională, proiectul ar urma să diversifice mixul energetic al sucursalei Hațeg, prin integrarea energiei solare cu hidroenergia „tradițională” din zonă. Context: Hidroelectrica rămâne dominată de hidro, dar își extinde portofoliul solar Deși baza portofoliului companiei rămâne în hidrocentrale – 188 de unități, cu o capacitate instalată de 6.400 MW – Hidroelectrica își accelerează extinderea în fotovoltaic, cu proiecte de dimensiuni mai mari, conform aceleiași surse. Alte proiecte fotovoltaice menționate Parcul Fotovoltaic Tudor Vladimirescu (Brăila) : investiție de 151,2 milioane de lei, capacitate de 46 MW și producție anuală estimată la aproape 60 GWh. Proiectul pilot „Nufărul” (Olt) : sistem plutitor de panouri fotovoltaice pe lacul de acumulare al Centralei Ipotești, proiect de 39,2 milioane de lei, dezvoltat alături de Waldevar Energy. Extinderea pe Olt : plan de replicare a conceptului „Nufărul” pe alte 5 lacuri de acumulare de pe râul Olt, împreună cu capacități mari de stocare în baterii. [...]
Capacitatea instalată în solar şi eolian a depăşit pentru prima dată hidro , un prag care schimbă ordinea de mărime a investiţiilor şi presiunea pe reţea şi pe soluţiile de echilibrare, potrivit Ziarul Financiar . La 1 iulie 2026, România avea în parcuri fotovoltaice o putere instalată de 3.841 MW, în creştere cu 747 MW faţă de începutul anului şi cu 1.414 MW faţă de iulie 2025. Eolianul a ajuns la 3.185 MW la aceeaşi dată, cu un plus de 94 MW faţă de iulie anul trecut. Cumulate, cele două tehnologii trec de 7.000 MW şi depăşesc în premieră puterea instalată a Hidroelectrica , care rămâne la 6.689 MW. Ce se vede în cifre: accelerare pe solar şi revenire pe eolian Datele citate de publicaţie indică o recuperare „în forţă” după un început de an modest în privinţa investiţiilor conectate la reţea, cu un avans puternic pe fotovoltaic şi o creştere mai lentă pe eolian. În paralel, „cărbunii se retrag lent din sistem”, conform datelor Transelectrica menţionate în articol, ceea ce mută şi mai mult accentul pe surse variabile (dependente de vreme) şi pe capacităţi care pot stabiliza sistemul. Stocarea „galopează”, dar rămâne o piesă de echilibrare Un alt indicator urmărit de piaţă este stocarea de energie, care a ajuns în iulie la 878 MW. Ziarul Financiar notează că nivelul este aproape dublu faţă de începutul anului şi de 3,6 ori mai mare decât în iulie 2025. Miza economică, aşa cum o descrie articolul, este legată de aşteptarea ca, pe măsură ce ponderea energiei verzi creşte şi investiţiile în stocare reuşesc să capteze producţia, facturile să scadă. Publicaţia mai atrage atenţia asupra creşterii puterii instalate totale a sistemului, pe fondul unui istoric în care România „a închis mai rapid capacităţi decât a pus în funcţiune”, cu efecte vizibile în preţ. [...]
Capacitatea instalată în solar și eolian a trecut de hidro , un prag care schimbă raportul de forțe în producția de energie și mută presiunea pe rețele și pe investițiile în stocare, potrivit Ziarul Financiar . La 1 iulie 2026, energia solară ajunsese la o putere instalată de 3.841 MW, în creștere cu 747 MW față de începutul anului și cu 1.414 MW față de iulie 2025. În același timp, eolienele au urcat la 3.185 MW, cu un plus de 94 MW față de iulie anul trecut. Împreună, solarul și eolianul depășesc 7.000 MW și trec, în premieră, peste puterea instalată a Hidroelectrica , care rămâne la 6.689 MW, nivel menținut de ani de zile. De ce contează: rețeaua și stocarea devin „gâtul de sticlă” Dincolo de simbolistica depășirii hidro ca putere instalată, miza economică se mută spre capacitatea sistemului de a integra producția variabilă (dependentă de soare și vânt). În acest context, stocarea de energie avansează rapid: în iulie, capacitatea de stocare a ajuns la 878 MW, aproape dublu față de începutul anului și de 3,6 ori mai mult decât în iulie 2025, conform datelor Transelectrica citate de publicație. Așteptarea din piață, notează ZF, este ca pe măsură ce crește ponderea energiei verzi și se dezvoltă stocarea care poate „captura” producția, facturile să scadă. În paralel, un indicator urmărit atent este creșterea puterii instalate totale a sistemului, după ani în care România a închis capacități mai repede decât a pus în funcțiune, cu efecte vizibile în preț. Context: cărbunii se retrag treptat În același tablou, cărbunii „se retrag lent din sistem”, arată datele Transelectrica citate în articol, pe fondul schimbării structurii de producție către surse regenerabile și a accelerării investițiilor conectate la rețea în prima parte a anului. [...]
Hidroelectrica intră în linie dreaptă cu avizarea ANRE pentru parcul solar din Țara Hațegului , un proiect de 8,9 MWp contractat „la cheie”, într-un moment în care compania și-a recalibrat semnificativ bugetul de investiții pe 2025, potrivit Profit . Comitetul de reglementare al ANRE urmează să discute „în câteva zile” proiectul de decizie și raportul privind acordarea Autorizației de înființare solicitată de Hidroelectrica pentru Centrala Electrică Fotovoltaică (CEF) Țara Hațegului. Autorizația este un pas de reglementare necesar pentru realizarea noii capacități. Ce presupune proiectul și contractul Investiția vizează dezvoltarea unui parc fotovoltaic cu: putere instalată: 8,9 MWp producție medie estimată: aproximativ 11 GWh/an Contractul pentru realizarea „la cheie” are o valoare de 24.412.390 lei fără TVA și a fost atribuit în urma unei licitații deschise, la care au fost depuse patru oferte. Câștigătoare a fost asocierea Electro-Alfa International și General M.El Electric , cu Electro-Alfa lider de asociere. Proiectul „la cheie” include proiectare, furnizare de echipamente, execuție, testare, punere în funcțiune și asistență tehnică pe perioada de garanție. Durata contractului este de 12 luni , din care 2 luni proiectare și 10 luni execuție . De ce contează: investiție nouă, pe fondul reducerii bugetului de capex pe 2025 Avansarea proiectului către autorizația ANRE vine pe fondul unei ajustări ample a planurilor de investiții pentru 2025. Conform aceleiași surse, proiectul de rectificare a bugetului Hidroelectrica pentru 2025 prevede: reducerea cheltuielilor de investiții cu 49% , de la 1.790.063.000 lei la 915.842.000 lei , descrisă ca „o calibrare a așteptărilor” în funcție de stadiul proiectelor, procedurile de achiziție și constrângerile de avizare; eliminarea din bugetul pe 2025 a sumei destinate achiziției de dețineri la alte companii din energie, inițial 660 milioane lei , redusă la zero . În același timp, compania anticipează pentru 2026 și 2027 cumulat achiziții de participațiuni în sumă totală de 1,95 miliarde lei . Context: Hidroelectrica își extinde portofoliul solar Profit amintește că inițiativa din Țara Hațegului este mai veche de peste trei ani și că, în toamnă, compania a inițiat proiectul cu amplasament în județul Hunedoara, pe două parcele: 5 MW în apropierea hidrocentralei Subcetate și 3,9 MW între hidrocentralele Plopi și Bretea. În paralel, Hidroelectrica a derulat și alte demersuri în zona fotovoltaică, inclusiv o licitație pentru o centrală de 45 MW în județul Brăila și proiectul-pilot „Nufărul”, un sistem fotovoltaic flotant de 10 MW în județul Olt, pe lacul de acumulare care deservește hidrocentrala Ipotești. „Semnarea acestui contract marchează un nou moment important în strategia noastră de dezvoltare. Proiectul “Parc fotovoltaic Țara Hațegului” confirmă angajamentul Hidroelectrica de a investi în capacități moderne și eficiente de producere a energiei verzi, diversificând mixul energetic al companiei”, a declarat Bogdan Badea, CEO Hidroelectrica. Următorul reper imediat este decizia ANRE privind autorizația de înființare; fără acest pas, proiectul nu poate avansa în parametrii planificați către execuție și punere în funcțiune. [...]
Un parc agrivoltaic de 410 MW intră în avizarea ANRE , un pas de reglementare care, în mod uzual, obligă dezvoltatorul să demonstreze că are finanțarea pentru construcție și crește semnificativ șansele ca proiectul să ajungă efectiv în execuție, potrivit Economica . Proiectul figurează pe ordinea de zi a Comitetului de Reglementare al ANRE, care ar urma să adopte săptămâna viitoare o decizie și un raport privind acordarea Autorizației de înființare solicitată de AGROVOLTAICS SRL pentru „Centrala Electrică Fotovoltaică CEF Șimand”. Ce înseamnă pasul de la ANRE și de ce contează Publicația arată că, „cu titlu general”, emiterea Autorizației de înființare de către ANRE presupune ca dezvoltatorul să facă dovada finanțării pentru realizarea capacității energetice. În practică, acest filtru de reglementare este relevant pentru piață deoarece separă proiectele aflate doar în stadiu de intenție de cele care au șanse mai mari să fie construite și să livreze energie în sistem. Autorizația de înființare menționată în material ar urma să aibă o valabilitate de 36 de luni. Dimensiunea proiectului și amplasarea CEF Șimand este descris ca un parc fotovoltaic de 410 MW, care ar urma să fie construit pe raza comunei Șimand, județul Arad. Conform studiului de evaluare citat în material, proiectul ar urma să ocupe aproape 325 de hectare de teren arabil extravilan, pe care se află culturi agricole și pășuni. Conceptul de „agrivoltaic” este explicat ca utilizarea duală a terenului: producție de energie solară și agricultură. Cine este în spatele investiției Potrivit datelor Termene.ro, AGROVOLTAICS SRL este deținută de: Daniela Domuța – 50% (menționată ca rudă a antreprenorului Armand Domuța, proprietar al Restart Energy); MDM ACES – 40%; fondul american Tejas Capital – 10% (menționat ca investitor și la Restart). În același context, Economica notează că Restart Energy se află în concordat preventiv, iar planul de restructurare a fost omologat de instanță toamna trecută (detalii în Economica ). Pentru Tejas Capital, publicația indică și un comunicat al Restart Energy despre relația investițională (link: Restart Energy ). Stadiul tehnic: racordare și pașii următori Parcul a obținut aviz tehnic de racordare (ATR) de la Transelectrica în primăvara lui 2023, mai notează materialul. Totodată, Armand Domuța a declarat în 2024 că este în discuții pentru obținerea unei facilități de la Banca de Export-Import a Statelor Unite (EXIM Bank), fără ca articolul să detalieze un rezultat final al acestor discuții. Dacă proiectul se va realiza, ar fi „unul dintre cele mai mari parcuri fotovoltaice din România” și, pe baza informațiilor comunicate public până acum, ar putea deveni cel mai mare parc agrivoltaic din țară, potrivit aceleiași surse. [...]
China își leagă decarbonizarea de securitatea energetică și de boom-ul AI , într-un nou plan pe cinci ani care fixează ținte de intensitate a emisiilor și accelerează investițiile în nuclear și regenerabile, dar păstrează o fereastră explicită pentru vârful consumului de cărbune și petrol în a doua jumătate a deceniului, potrivit South China Morning Post . Consiliul de Stat (cabinetul Chinei) a publicat joi planul pentru perioada următoare, într-un moment pe care îl descrie drept „crucial” pentru implementarea obiectivului de a atinge vârful emisiilor de dioxid de carbon până în 2030. Traiectoria are ca destinație neutralitatea climatică până în 2060, angajament asumat de președintele Xi Jinping în septembrie 2020. Ținte și calendar: intensitate mai mică, pondere mai mare a energiei fără combustibili fosili Planul include două repere cantitative majore pentru 2030, raportate la nivelurile din 2025: reducerea emisiilor de CO₂ pe unitatea de PIB cu 17%; creșterea ponderii energiei non-fosile în consumul total la 25%. În paralel, documentul prevede măsuri de „înlocuire curată” a cărbunelui și de optimizare a structurii de petrol și gaze. Totuși, planul afirmă explicit că utilizarea cărbunelui și a petrolului ar urma să atingă vârful în intervalul 2026–2030, semnalând o tranziție etapizată, nu o frânare abruptă a combustibililor fosili. AI și infrastructura de calcul devin un capitol energetic Un element cu relevanță economică directă este legarea politicii climatice de cererea accelerată de electricitate a sectorului de inteligență artificială. Planul subliniază necesitatea transformării infrastructurii de calcul (centre de date și facilități de procesare), pe fondul creșterii consumului de energie, și precizează că noile capacități de date și calcul vor folosi „în principal” electricitate din surse non-fosile. Mesajul implicit pentru companii este că extinderea infrastructurii digitale va fi condiționată tot mai mult de accesul la energie cu emisii reduse, într-o economie care încearcă simultan să-și schimbe modelul de creștere și să reducă decalajul tehnologic față de SUA. Investiții masive în regenerabile și nuclear, cu ținte de capacitate instalată Planul descrie o extindere amplă a bazelor de energie curată: hub-uri eoliene și solare în nord-vest; baze integrate hidro–eolian–solar în sud-vest; proiecte nucleare de-a lungul coastei; parcuri eoliene offshore. Pentru 2030, sunt indicate următoarele ținte de capacitate: eolian + solar: peste 2,8 miliarde kilowați; hidro: 410 milioane kilowați; nuclear (în operare): 110 milioane kilowați. Reglementare: contabilizare a carbonului, mecanisme de preț și răspundere locală Pe partea de politici publice, planul cere sisteme îmbunătățite de contabilizare a carbonului (măsurarea și raportarea emisiilor), sprijin financiar și mecanisme de preț „rafinate”. Sunt menționate și priorități industriale precum modernizarea sectoarelor tradiționale (oțel, aluminiu electrolitic, chimie), interconectarea rețelelor provinciale și promovarea fabricilor „zero-carbon”. În același timp, Beijingul anunță monitorizarea progresului la nivel local și avertizează că oficialii care întârzie atingerea obiectivelor de decarbonizare vor fi trași la răspundere. Oficiali ai Comisiei Naționale pentru Dezvoltare și Reformă (NDRC) au transmis presei de stat că există o bază solidă pentru atingerea țintei din 2030 „la timp”, dar au admis că transformarea energetică este „amplă și profundă” și dificilă, invocând complexități externe și dificultatea schimbării motoarelor interne de creștere. [...]
