Știri
Știri din categoria Energie verde
Europa ar trebui să rămână fără importuri de energie din Rusia, iar răspunsul la noile șocuri geopolitice trebuie să fie accelerarea investițiilor în energie curată și în infrastructură, nu relaxarea interdicțiilor, potrivit Economica, care relatează declarațiile comisarului european Dan Jorgensen la conferința WindEurope de la Madrid.
Mesajul comisarului vine pe fondul discuțiilor din Europa despre o posibilă revizuire a restricțiilor privind energia din Rusia, în contextul crizei din Orientul Mijlociu. Jorgensen a spus că o astfel de răzgândire ar fi „o greșeală uriașă”, făcând trimitere la lecțiile crizei energetice declanșate după invazia Rusiei în Ucraina, în 2022, când UE a constatat costurile dependenței de un furnizor devenit „inamicul”.
În intervenția sa, comisarul a legat direct vulnerabilitatea economică de dependența de combustibili fosili, afirmând că, în actualul conflict, aceasta generează Europei costuri suplimentare de 500 de milioane de euro (aprox. 2,5 miliarde lei) „nu în fiecare lună sau săptămână, ci în fiecare zi”. În acest cadru, el a susținut că există „o singură modalitate” de a rupe dependența: investiții masive în surse proprii de energie, „mult mai ieftine”.
Jorgensen a indicat energia eoliană drept un pilon cu potențial „enorm” de extindere în Europa, dar a avertizat că beneficiile regenerabilelor nu vor fi valorificate fără un sistem energetic „mai flexibil și mai integrat” — o trimitere la nevoia de adaptare a rețelelor și a funcționării pieței pentru a integra producția variabilă din surse regenerabile.
În același timp, comisarul a descris contextul actual drept un nou „șoc” cu repercusiuni economice, legat de războiul din Iran, însă a susținut că Europa se află într-o poziție mai bună decât în 2022: are mai multă energie curată în sistem și surse de aprovizionare mai diversificate. În această logică, presiunea nu ar fi pentru revenirea la importuri din Rusia, ci pentru accelerarea tranziției și a investițiilor în infrastructura necesară.
Comisarul a mai spus că Bruxelles-ul va publica miercuri o comunicare cu propuneri privind conflictul din Orientul Mijlociu. Economica notează că informațiile sunt atribuite agenției EFE.
Recomandate
Scumpirea petrolului cu peste 30% de la finalul lui februarie face biocombustibilii mai competitivi economic , iar unele state încep să accelereze utilizarea lor ca măsură de reducere a dependenței de importuri, potrivit Economedia . Mișcarea vine pe fondul conflictului dintre SUA și Israel cu Iranul și al temerilor privind perturbări în aprovizionarea cu combustibili fosili. Potrivit Reuters, conflictul a afectat aproximativ 20% din fluxurile globale de petrol și gaze care tranzitează Strâmtoarea Ormuz , una dintre rutele energetice cheie la nivel mondial. În acest context, pe lângă scumpirea țițeiului, prețurile porumbului – materie primă importantă pentru biocombustibili – au crescut cu aproximativ 5%, un avans mult mai redus decât cel al petrolului, ceea ce susține competitivitatea relativă a biocombustibililor. De ce contează: alternativă de cost și de securitate energetică Biocombustibilii (produși din materii prime organice) sunt folosiți fie în amestec cu carburanții convenționali, fie ca alternativă la motorină. În perioade de petrol scump, ei devin mai atractivi din perspectiva costurilor și pot reduce dependența de importurile de combustibili fosili, mai ales în economiile expuse la șocuri de aprovizionare. În Asia, mai multe state dependente de importurile de energie din Orientul Mijlociu au început să accelereze utilizarea biocombustibililor pentru a limita impactul scumpirii energiei asupra economiilor locale. În paralel, sunt menționate și măsuri de reducere a consumului, precum: raționalizarea consumului de combustibil; reducerea săptămânii de lucru; sisteme de circulație alternativă. Riscul colateral: presiune pe prețurile alimentelor Extinderea biocombustibililor rămâne controversată din cauza efectului potențial asupra prețurilor alimentelor, o dezbatere intensă mai ales în criza din 2007–2008, când subvențiile și mandatele de producție au fost criticate pentru presiunea asupra piețelor agricole. Critici din mediul politic și din organizații non-guvernamentale susțin că folosirea culturilor agricole pentru combustibili contribuie la scumpirea alimentelor. Economedia notează că, în prezent, aproximativ 40% din producția de porumb din SUA (cel mai mare producător mondial) este direcționată către etanol, iar în Brazilia circa 50% din trestia de zahăr este utilizată pentru biocombustibili. În același timp, creșterea costurilor la energie, transport și îngrășăminte, alimentată de conflict, a dus deja la majorarea prețurilor alimentelor la nivel global, care în martie au atins cel mai ridicat nivel din ultimele șase luni; o extindere a producției de biocombustibili ar putea amplifica tendința. Totuși, rezervele globale de cereale și uleiuri vegetale sunt descrise ca fiind relativ ridicate, ceea ce reduce intensitatea disputei „alimente versus combustibil” față de 2007–2008. Unde sunt limitele și ce se schimbă prin reglementare Biocombustibilii acoperă în prezent aproximativ 4% din cererea globală de combustibili pentru transport. În Uniunea Europeană , utilizarea lor este limitată prin reglementări menite să evite creșterea prețurilor alimentelor și accelerarea defrișărilor, în cadrul obiectivelor privind energia regenerabilă. În SUA, autoritățile au impus rafinăriilor să crească utilizarea biocombustibililor la un nivel record în acest an, semnalând o direcție de politică publică ce poate susține cererea chiar și în condiții de volatilitate pe piața petrolului. Sursa inițială a informațiilor preluate de Economedia este Mediafax , care citează, la rândul său, Reuters. [...]
China pregătește intervenții în industria solară pentru a opri războiul prețurilor , după ce supraproducția a dus la un exces de ofertă care apasă pe piața internă, potrivit Economedia . Autoritățile chineze au cerut „eforturi concertate” din partea industriei pentru a combate surplusul de producție, pe fondul unei capacități care depășește semnificativ cererea globală și a alimentat în ultimii ani un război al prețurilor, notează publicația, citând CNBC . Ce măsuri sunt avute în vedere În material sunt menționate trei direcții de acțiune discutate la nivelul industriei: impunerea unor plafoane de preț ; fuziuni și achiziții (consolidare în sector); coordonare mai strânsă la nivelul companiilor pentru reducerea efectelor supracapacității. De ce contează: supracapacitate și presiune externă China rămâne liderul mondial în energie solară, iar capacitatea sa de producție depășește cererea globală, ceea ce a intensificat concurența internă. Țara produce peste 80% din componentele panourilor solare la nivel mondial, potrivit Agenției Internaționale pentru Energie , însă industria se confruntă cu supracapacitate pe fondul competiției interne, pe care guvernul chinez a numit-o „involuție”. Problema este amplificată de tarife și alte măsuri adoptate pe piețe externe importante, inclusiv în SUA și Europa, care complică exporturile și pot accentua presiunea asupra producătorilor. [...]
Războiul din Iran accelerează tranziția energetică, dar împinge economiile spre o nouă dependență: China , care domină lanțurile globale de aprovizionare pentru tehnologii cu emisii reduse și minerale critice, arată o analiză Politico . Pe fondul scumpirii petrolului și gazelor, tot mai multe guverne își văd „ieșirea” din șocurile combustibililor fosili în electrificare și energie curată — însă viteza tranziției crește automat nevoia de importuri din China. Creșterea prețurilor la energie, alimentată de conflict și de atacurile Washingtonului asupra Iranului, a determinat țări din UE și Marea Britanie până în Coreea de Sud și Filipine să ceară accelerarea electrificării și a infrastructurii pentru energie curată. Mesajul de fond este economic: sursele domestice (regenerabile și nuclear) sunt văzute ca soluție pe termen lung pentru protejarea economiilor de volatilitatea piețelor globale de petrol și gaze, chiar dacă nu reduc imediat facturile. Costul imediat al crizei: presiune pe bugete și consum Politico descrie efecte directe în mai multe regiuni: penurii de combustibil în părți din Asia au dus la măsuri de economisire, inclusiv săptămâni de lucru de patru zile în Filipine și Bangladesh sau limitări la condus. India a plafonat utilizarea gazelor naturale în industrie, iar Cambodgia reduce taxele de import pentru bunuri „verzi”. În Europa, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , a spus că, „de la începutul conflictului, acum 44 de zile”, factura UE pentru importurile de combustibili fosili a crescut cu peste 22 de miliarde de euro. În acest context, ea a reluat ideea că electrificarea ar însemna mai multă independență pentru Europa. „Capcana” tranziției rapide: dependența de tehnologia și materiile prime din China Problema, subliniază analiza, este că decarbonizarea accelerată vine cu o dependență structurală de China, care controlează o parte covârșitoare din producția de tehnologii curate și din rafinarea mineralelor critice. Potrivit Agenției Internaționale pentru Energie , China produce aproape 80% din panourile solare la nivel global și o pondere și mai mare din componentele-cheie (celule și plachete). În plus, China rafinează aproximativ 90% din pământurile rare folosite la turbine eoliene și vehicule electrice și procesează majoritatea litiului, cobaltului și altor metale utilizate în baterii. Politico notează și recordul exporturilor chineze de vehicule electrice și hibride: 349.000 de unități în martie, de peste două ori mai mult decât cu un an înainte. Această poziție dominantă alimentează temeri economice și de securitate: de la riscul ca industriile locale să fie subminate de importuri ieftine, până la posibilitatea ca Beijingul să folosească controlul asupra materiilor prime ca pârghie. Publicația amintește că anul trecut China a impus restricții ample la export pentru mai multe pământuri rare, ca răspuns la tarifele SUA, punând în tensiune lanțurile de aprovizionare. Totodată, creșterea utilizării componentelor chineze a generat îngrijorări de securitate cibernetică; SUA ar fi găsit „dispozitive de comunicare neexplicate” în tehnologie solară chineză, potrivit unor relatări citate de Politico. Răspunsul guvernelor: între bariere și „pragmatism” investițional În UE, comisarul pentru industrie Stéphane Séjourné a ridicat explicit dilema politică a tranziției bazate pe importuri, întrebând cum poate fi prezentată decarbonizarea ca oportunitate „dacă bateriile noastre sunt făcute în China”. El a propus o legislație care ar obliga statele membre să aloce mai mulți bani publici pentru tehnologii verzi produse intern și ar limita investițiile străine ale „jucătorilor dominanți”, o inițiativă interpretată pe scară largă ca vizând Beijingul. Politico oferă și alte exemple de „fricțiune”: guvernul britanic a blocat luna trecută o companie chineză să construiască o fabrică de turbine eoliene de 2 miliarde de dolari (aprox. 9,2 miliarde lei) în Scoția, invocând îngrijorări de securitate națională nespecificate; mai multe țări și UE au introdus tarife pentru vehicule electrice chineze și oțel, pentru a preveni inundarea pieței; SUA au un tarif de 100% pe vehiculele electrice din China; UE are deja o cerință ca o parte din cererea de bunuri verzi și minerale să fie acoperită prin producție internă până în 2030, iar noua lege industrială promovată de Séjourné ar introduce un plafon pentru investiții din țări care controlează peste 40% din producția globală în tehnologii curate. În paralel însă, multe guverne caută să își consolideze relațiile cu Beijingul pentru acces la investiții și materii prime. Sunt menționate vizite și demersuri recente ale unor lideri și miniștri din Germania, Spania, precum și din Regatul Unit, Canada, Finlanda și Irlanda. De ce contează pentru economie: „mai scump acasă” poate încetini decarbonizarea Analiza insistă pe un compromis cu impact direct în costuri: producția „Made in Europe” tinde să fie mai scumpă decât alternativele chineze, ceea ce riscă să încetinească tranziția energetică. Simone Tagliapietra, senior fellow la think tank-ul Bruegel, avertizează că o orientare prea puternică spre producția internă poate reduce viteza decarbonizării, tocmai pentru că tehnologiile ieftine sunt necesare pentru implementarea rapidă. Politico dă și exemple de țări care au ales pragmatismul: Pakistan a importat masiv panouri solare ieftine din China pentru a amortiza criza de aprovizionare, iar Spania a atras investiții chineze importante în sectorul energetic. Canada, la rândul ei, a redus tariful de 100% pentru vehiculele electrice chineze și a acceptat un număr limitat de mașini pe piață în schimbul eliminării tarifelor pentru produse agricole de miliarde de dolari; ministrul energiei, Tim Hodgson, a argumentat că măsura a ajutat la accesul la vehicule electrice la prețuri unde „nu exista ofertă”. Ce urmează: securitatea energetică se mută de la petrol la minerale critice Pe termen scurt, conflictul împinge guvernele să accelereze electrificarea pentru a reduce expunerea la șocurile petrolului și gazelor. Pe termen mediu, însă, miza se mută spre securizarea lanțurilor de aprovizionare cu minerale critice și componente, unde China are avantajul major. În UE, direcția pare să fie o combinație de măsuri defensive (tarife, condiții de producție locală, limitarea investițiilor din partea actorilor dominanți) și menținerea unei relații comerciale suficient de funcționale cu Beijingul pentru a nu bloca tranziția. Tensiunea centrală, așa cum o descrie Politico, rămâne una de politică economică: câtă dependență de China acceptă statele pentru a câștiga rapid independență față de combustibilii fosili. [...]
Un episod din deșertul Atacama arată limitele infrastructurii de încărcare pentru mașinile electrice pe rute izolate , după ce un YouTuber care traversează Americile cu un Tesla Model X a ajuns la 0% baterie și a încercat să recupereze autonomie cu un panou solar montat pe capotă, potrivit Interesting Engineering . Creatorul, Sandro van Kuijck (canalul „EverydaySandro”), se află într-o călătorie de trei ani de la Tuktoyaktuk (Canada) spre Ushuaia (Argentina), folosind Model X ca platformă de „overlanding” (călătorii pe distanțe lungi, inclusiv în afara zonelor bine deservite). Mașina a fost adaptată cu o bucătărie glisantă, plită cu inducție, apă curentă, frigider și spațiu de dormit, păstrând în mare parte exteriorul standard, cu excepția anvelopelor all-terrain. Unde a apărut problema: diferența dintre autonomie estimată și realitate Incidentul a început în nordul statului Chile, la sud de Calama, după o încărcare la 95% într-o stație rapidă Copec . Copec este descrisă ca parte a celei mai mari rețele de încărcare pentru vehicule electrice din Chile, cu peste 90 de locații. Pe traseu, consumul a crescut peste așteptări din cauza urcării până la aproximativ 9.800 de picioare (circa 2.987 metri) și a vântului puternic din deșert. În momentul în care autonomia estimată a coborât la circa 23 de mile (aprox. 37 km), iar cel mai apropiat încărcător era la 26 de mile (aprox. 42 km), șoferul a tras pe dreapta pe Autostrada Pan-Americană. „Încărcarea” solară: utilă ca tampon, insuficientă ca soluție Van Kuijck a folosit un panou solar de 287 wați montat pe capotă, care alimenta o baterie externă EcoFlow Delta 2 de 2 kWh, pentru a susține sistemele de la bord și pentru o încărcare lentă de urgență. Potrivit relatării, aportul solar a fost de aproximativ 180–200 wați, ceea ce a însemnat o recuperare de circa 0,6–1,2 mile de autonomie pe oră (aprox. 1–2 km/oră). Publicația notează că un singur panou de 287 wați montat pe un SUV nu poate reface „semnificativ” autonomia într-un interval practic, însă poate oferi un minim tampon energetic. Când infrastructura și asistența lipsesc, improvizația devine operațională Soluția solară nu a putut susține situația pe termen lung. După ce a contactat cinci companii de tractare fără să obțină sprijin, bateria externă s-a descărcat, iar vehiculul a ajuns la 0% stare de încărcare. Ajutorul a venit, în cele din urmă, de la o echipă de lucrări rutiere din zonă, care i-a oferit acces la un generator industrial. Încărcarea obținută a fost „minimă”, de aproximativ 6 amperi, insuficientă pentru o reîncărcare relevantă, dar suficientă pentru a stabiliza bateria de înaltă tensiune și a evita oprirea completă a sistemului. Context: extindere în curs, dar cu „goluri” pe segmente lungi Materialul indică faptul că infrastructura de încărcare rămâne neuniformă în America de Sud, mai ales în afara orașelor mari și a coridoarelor de transport consacrate. Tesla ar fi introdus rețeaua Supercharger în Chile la finalul lui 2024, prima implementare în America de Sud, cu stații în principal în jurul orașului Santiago și pe rute majore. În 2026, Tesla și Copec au anunțat planuri de extindere, cu noi locații Supercharger la stații de servicii din Chile, fiecare urmând să includă patru puncte de încărcare cu putere de până la 250 kW. Chiar și așa, potrivit Electrek (citat de Interesting Engineering), segmente lungi ale Autostrăzii Pan-Americane, în special prin deșertul Atacama, rămân cu „goluri” de încărcare, ceea ce obligă șoferii să planifice atent și să ia în calcul soluții de rezervă. [...]
Aprobarea guvernului britanic pentru cea mai mare fermă solară din țară deschide un nou test de acceptanță socială pentru proiectele energetice de mari dimensiuni , în condițiile în care investiția este prezentată ca o măsură de protecție a consumatorilor față de volatilitatea prețurilor la energie, dar provoacă opoziție locală, potrivit Antena 3 . Proiectul, denumit Springwell Solar Farm , a fost aprobat după o analiză amplă și este descris de autorități drept „esențial” pentru tranziția către energie curată și pentru reducerea dependenței de combustibili fosili. Materialul citează Interesting Engineering ca sursă pentru aceste informații. Ce presupune proiectul: capacitate, amplasare, calendar Ferma solară va avea o capacitate de 800 MW și va fi amplasată între orașele Lincoln și Sleaford. Dezvoltatorul menționat este EDF Power Solutions UK , care estimează că instalația va produce suficientă energie pentru aproximativ 180.000 de locuințe. Construcția ar urma să fie finalizată astfel încât producția de energie să înceapă în 2029. Proiectul include și un sistem de stocare a energiei în baterii, cu rolul de a susține stabilitatea rețelei electrice. De ce contează economic: argumentul „facturilor” și al riscului de piață Autoritățile britanice își justifică decizia prin nevoia de a accelera producția internă de energie regenerabilă și de a proteja consumatorii de fluctuațiile pieței energetice, într-un context de tensiuni internaționale care influențează prețurile la energie. Ministrul energiei, Michael Shanks, este citat în acest sens: „Accelerăm tranziția către energie curată produsă local, pentru a proteja populația și a reduce costurile”. Costul social al tranziției: opoziție locală și dispută privind utilizarea terenului Dimensiunea proiectului este unul dintre punctele sensibile: ferma solară ar urma să ocupe o suprafață echivalentă cu aproximativ 1.700 de terenuri de fotbal, în apropierea localității Navenby. Grupuri locale de opoziție au criticat amploarea instalației și impactul asupra mediului și au anunțat că vor continua demersurile împotriva dezvoltării. De cealaltă parte, dezvoltatorii susțin că ferma va funcționa aproximativ 40 de ani, iar ulterior terenul ar putea fi readus la utilizarea agricolă. Aceștia mai promit beneficii pentru comunitățile locale și investiții în proiecte din zonă, fără ca articolul să detalieze natura sau valoarea acestora. Context: interes pentru tehnologii alternative, inclusiv solar din spațiu În paralel, Regatul Unit explorează și tehnologii precum energia solară captată din spațiu. Antena 3 menționează un studiu publicat în 2026, potrivit căruia astfel de sisteme ar putea furniza energie constantă din orbită și ar putea contribui la obiectivele de neutralitate climatică, însă materialul nu oferă detalii suplimentare despre autor sau metodologie. [...]
Protestele din patru mari orașe germane pun presiune publică pe ritmul tranziției la regenerabile , pe fondul acuzațiilor că guvernul ar încetini dezvoltarea energiei eoliene și solare, potrivit Agerpres , care citează dpa. La Berlin au participat aproximativ 9.000 de persoane, conform poliției, iar printre vorbitori s-a numărat activista de climă Luisa Neubauer . O alianță de organizații de mediu a convocat manifestații sub sloganul „Apărați energia regenerabilă!” în Berlin, Munchen, Hamburg și Koln. Organizatorii au raportat 24.000 de participanți la Berlin și circa 12.000 la Munchen, susținând că, în total, în cele patru orașe au ieșit în stradă 80.000 de persoane. Miza: acuzații că guvernul „frânează” eolianul și solarul La Munchen, protestatarii au acuzat-o pe ministra economiei, Katherina Reiche, că pune în pericol succesul tranziției către energia regenerabilă și că favorizează combustibilii fosili. Reiche este membră a Uniunii Creștin-Democrate, partidul conservator al cancelarului Friedrich Merz. Organizatorii au invocat creșterea prețurilor la energie, crizele geopolitice și regimurile autoritare ca argumente pentru reducerea dependenței de combustibili fosili și pentru accelerarea tranziției către energia solară și eoliană. În același timp, ei susțin că Reiche și o parte din blocul conservator aflat la guvernare ar urmări încetinirea acestui proces. Critici la adresa pachetului de modernizare a sistemului energetic Tot la Munchen, Martin Geilhufe, președintele filialei bavareze a organizației ecologiste BUND , a caracterizat pachetul de măsuri privind modernizarea sistemului energetic propus de Reiche drept „parte dintr-un atac general coordonat asupra naturii, mediului și climei”. Geilhufe a cerut ca guvernul german să nu pună frână dezvoltării energiei eoliene și solare. [...]
