Știri
Știri din categoria Externe
Blocada Strâmtorii Hormuz a devenit principalul instrument de descurajare al Iranului, cu efecte directe asupra prețurilor la energie, inflației și creșterii economice globale, potrivit unei analize din Focus. Publicația susține că, în contextul războiului cu Israel și SUA, Teheranul ar putea trage concluzia că nu are nevoie de o armă nucleară pentru a-și intimida adversarii, cât timp poate bloca o rută maritimă critică pentru comerțul mondial cu petrol și gaze.
În material este amintită și lipsa unei justificări coerente din partea administrației americane pentru atacurile asupra Iranului. „The Atlantic” ironiza la începutul lunii martie că motivul „depinde de ziua săptămânii”, în condițiile în care președintele Donald Trump a invocat, pe rând, schimbarea regimului, „amenințări directe” și, recurent, oprirea programului nuclear iranian. Washingtonul se teme că Iranul ar lucra la o bombă atomică, acuzație pe care Teheranul a negat-o în trecut.
Focus notează că Strâmtoarea Hormuz este „de săptămâni” practic închisă pentru navigație, cu „consecințe masive” pentru economia mondială. Prin această rută trec, între altele, livrări de țiței din Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Kuweit și Irak, iar publicația afirmă că prețurile la carburanți și la păcură/combustibil pentru încălzire au crescut la nivel global.
Pe lângă scumpiri, apar și riscuri operaționale: Agenția Internațională a Energiei (IEA) a avertizat, potrivit materialului, asupra unor posibile anulări de zboruri în Europa din cauza lipsei de combustibil. Șeful IEA, Fatih Birol, a declarat pentru agenția AP că stocurile ar mai ajunge pentru aproximativ șase săptămâni. Birol a descris situația drept „cea mai mare criză energetică” cu care lumea s-a confruntat vreodată și a avertizat că prelungirea blocadei ar agrava efectele asupra creșterii economice și inflației la nivel global.
O blocare de durată ar lovi și sectoare mai puțin evidente, potrivit unui articol citat de Focus din „Süddeutsche Zeitung”. Exemplul dat: aproximativ o treime din producția globală de heliu ar proveni din Qatar. Gazul este folosit, între altele, în producția de semiconductori, medicamente și dispozitive medicale, iar întreruperile de aprovizionare ar putea duce la penurii și creșteri de prețuri.
Analiza argumentează că Teheranul a învățat că poziția sa geografică este un levier major: spre deosebire de o armă nucleară, blocada nu presupune distrugeri ireversibile, dar poate produce pagube economice mari. Focus menționează că ar fi suficiente mine marine și drone de atac de unică folosință pentru a aduce traficul maritim „aproape complet” la un punct mort.
Danny Citrinowicz, de la Atlantic Council, a declarat pentru „The New York Times” că închiderea strâmtorii ar urma să fie „în capul listei” Iranului într-un conflict viitor, adăugând că „geografia este de neînvins”.
În paralel, SUA și Iranul sunt în negocieri de pace. Președintele Parlamentului iranian, Mohammed Bagher Ghalibaf, a spus într-un interviu pentru agenția de stat Tasnim că există progrese, dar că părțile sunt încă departe de o înțelegere finală.
Iranul a anunțat la un moment dat redeschiderea Strâmtorii Hormuz, dar a revenit asupra deciziei; Focus indică drept motiv blocada continuă a porturilor iraniene de către SUA. Trump a declarat la Casa Albă că SUA nu se vor lăsa „șantajate” și că discuțiile „merg foarte bine”.
Un element de presiune imediat: miercuri expiră armistițiul convenit între SUA și Iran. Există, potrivit materialului, eforturi de prelungire mediate de Pakistan, însă situația rămâne incertă, iar Trump a amenințat că armistițiul s-ar putea încheia dacă nu se ajunge la un acord până miercuri.
Recomandate
Blocada navală americană a tăiat exporturile de țiței ale Iranului cu 84% în mai , amplificând presiunea economică asupra Teheranului și miza negocierilor cu Washingtonul, potrivit unui live text publicat de Libertatea . Scăderea exporturilor este atribuită blocadei impuse de forțele americane asupra porturilor iraniene, începută pe 13 aprilie, la câteva săptămâni după ce Gardienii Revoluției (IRGC) au anunțat, la rândul lor, o blocadă asupra Strâmtorii Ormuz , pe 2 martie. Publicația de specialitate din industria transportului maritim Lloyd’s List indică faptul că exporturile de țiței ale Iranului au fost în mai cu 87% sub media ultimelor 12 luni până la finalul lui aprilie. În acest context, Iranul ar fi recurs la petroliere mai mici pentru a transporta țiței, deoarece navele foarte mari (VLCC – „very large crude carrier”, transportator de țiței de capacitate foarte mare) ar avea un risc mai ridicat de a fi interceptate de forțele americane, conform aceleiași surse citate în material. Presiune financiară și condiții pentru un acord cu SUA Pe fondul constrângerilor asupra veniturilor din petrol, regimul de la Teheran cere administrației Donald Trump să dezghețe active iraniene în valoare de 24 de miliarde de dolari (aprox. 110 miliarde lei) ca „test de încredere” pentru un acord de pace, potrivit declarațiilor făcute pentru CNN de Mohsen Rezaei, consilier militar al liderului suprem iranian. În lipsa acestui pas, oficialul a avertizat că Iranul ar relua luptele și ar împinge SUA într-un „coridor întunecat”. Rezaei a mai spus că Teheranul ar putea extinde conflictul dincolo de Golful Persic, către Oceanul Indian, Strâmtoarea Bab al-Mandeb, Marea Roșie și Marea Mediterană, dacă ostilitățile reîncep. Riscuri operaționale în regiune: Oman oprește încărcarea la un terminal-cheie Separat, Reuters relatează că Oman a suspendat operațiunile de încărcare a țițeiului la terminalul Mina Al Fahal, după o explozie în apropierea danelor de acostare, incident descris ca fiind legat de un „presupus atac”, conform informațiilor redate în live text (detaliile sunt prezentate trunchiat în extrasul disponibil). Pentru piața energetică, combinația dintre blocada porturilor iraniene, adaptarea logistică prin nave mai mici și perturbările punctuale în infrastructura regională ridică riscul de volatilitate pe rutele de export din Orientul Mijlociu, într-un moment în care Teheranul își leagă explicit negocierile de accesul la resurse financiare înghețate. [...]
Apelul premierului libanez către Iran arată cât de mult riscă Libanul să devină monedă de schimb în negocierile Teheran–Washington , pe fondul escaladării conflictului de pe frontul libanez, potrivit Digi24 . Premierul Libanului, Nawaf Salam , i-a cerut Iranului să înceteze să folosească sudul țării ca „mijloc de presiune” în discuțiile cu Statele Unite pentru a pune capăt războiului din Orientul Mijlociu. Declarația a fost făcută într-o conferință de presă în care Salam a cerut sprijin pentru Liban. „Dacă pot să-i spun Iranului un lucru, este acesta: aveţi milă de sudul nostru, încetaţi să-l trataţi (...) ca mijloc de presiune pentru a îmbunătăţi termenii negocierilor voastre.” Miza: condiționarea unui acord cu SUA de situația de pe frontul libanez În același context, Teheranul ar cere ca orice acord cu Washingtonul să includă încetarea ostilităților pe frontul libanez, unde Israelul se confruntă cu Hezbollah , miliție șiită susținută de Iran. Libanul estimează că atacurile israeliene s-au soldat cu peste 3.500 de morți, după ce Hezbollah a antrenat țara în război la 2 martie, lansând rachete asupra Israelului, ca represalii la atacurile americano-israeliene în urma cărora a murit ghidul suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei. Hezbollah respinge un nou armistițiu, iar presiunea internă crește Apelul lui Salam vine după ce liderul Hezbollah a respins cel mai recent acord de încetare a focului încheiat între Israel și Liban. Într-o declarație scrisă citită la postul Al-Manar, acesta a susținut că cererea ca luptătorii Hezbollah să părăsească sudul Libanului ar însemna „capitulare, înfrângere și îndeplinirea obiectivelor inamicului”. „Ceea ce ne preocupă este încetarea agresiunii, încetarea focului şi retragerea Israelului.” „Nu ne-am angajat faţă de nicio parte să încetăm rezistenţa atât timp cât există ocupaţie.” În lipsa unui acord acceptat de toate părțile, mesajul premierului libanez indică o tensiune tot mai mare între obiectivul de a opri luptele pe teritoriul Libanului și rolul pe care Iranul îl joacă în definirea condițiilor de negociere cu SUA, cu efect direct asupra stabilității interne și a securității din sudul țării. [...]
Schimbul de acuzații dintre Iran și SUA ridică riscul de perturbare a traficului maritim și a aplicării sancțiunilor în zona Golfului Oman, într-un moment în care Washingtonul intensifică interdicțiile asupra transporturilor de petrol iranian, potrivit The Jerusalem Post . Marina Iranului a susținut vineri că a tras „rachete de avertizare” și a lansat drone către nave de război americane în Golful Oman , acuzând Marina SUA că „hărțuiește” traficul maritim și că a sechestrat nave comerciale și petroliere, conform presei de stat iraniene citate în material. SUA au respins însă afirmațiile. Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a negat că forțele iraniene ar fi atacat sau ar fi tras asupra navelor americane. „Forțele iraniene NU au atacat și nu au tras asupra navelor de război ale Marinei SUA.” CENTCOM a adăugat că un astfel de gest „ar fi o încălcare gravă a armistițiului” și a precizat că forțele americane „continuă să opereze liber” în apele regionale, „aplicând pe deplin blocada în curs împotriva Iranului”. Aplicarea sancțiunilor pe mare, în prim-plan În același context, Comandamentul Indo-Pacific al SUA (INDOPACOM) a anunțat anterior că forțele americane au interceptat peste noapte, în Oceanul Indian, nava M/T DAVINA, descrisă drept „sancționată” și „fără stat” (stateless). INDOPACOM a transmis că va continua „aplicarea globală a regulilor maritime” pentru a perturba rețelele ilicite și a intercepta nave care oferă sprijin material Iranului. Schimbul de declarații are loc pe fondul tensiunilor legate de securitatea maritimă în jurul Iranului, în condițiile în care SUA aplică sancțiuni asupra transporturilor de petrol iranian, iar Teheranul a amenințat în repetate rânduri transportul maritim în și în jurul Strâmtorii Hormuz . Context: lovituri americane și armistițiul invocat de CENTCOM Materialul amintește că luni SUA au lovit ținte iraniene în Goruk și pe insula Qeshm, de-a lungul Strâmtorii Hormuz, ca răspuns la doborârea unei drone americane de către Iran, potrivit unui anunț CENTCOM pe X. De asemenea, pe 26 mai SUA au lovit ambarcațiuni iraniene de minare și amplasamente de lansare a rachetelor în sudul Iranului, invocând „autoapărarea”, potrivit declarațiilor purtătorului de cuvânt al CENTCOM, căpitanul Tim Hawkins. Un oficial american de rang înalt a declarat pentru Fox News că armata SUA a distrus două nave iraniene după ce le-ar fi observat depunând mine în strâmtoare și că a fost lovit și un amplasament de rachete sol-aer (SAM) la Bandar Abbas, subliniind că loviturile nu ar indica sfârșitul armistițiului SUA-Iran. În plan politic, publicația notează că The Wall Street Journal a relatat miercuri că președintele SUA, Donald Trump, ar urma să încheie armistițiul doar dacă Iranul ucide soldați americani și că, potrivit WSJ, Trump ar putea fi dispus să accepte atacuri iraniene dacă asta ar evita escaladarea. Pentru companii și operatori maritimi, miza imediată rămâne riscul de incidente și de controale mai agresive pe rutele din proximitatea Iranului, în paralel cu intensificarea aplicării sancțiunilor asupra transporturilor asociate exporturilor de petrol iranian. [...]
Un atac cu drone rusești asupra orașului Cernihiv a avariat infrastructură civilă și bunuri private , rănind opt persoane și distrugând sau deteriorând 37 de autoturisme, potrivit Kyiv Post . Loviturile au vizat în timpul zilei de vineri, 5 iunie, două puncte din oraș: o întreprindere privată din nord și o parcare din vest, unde a izbucnit și un incendiu. Autoritățile locale – Consiliul Municipal Cernihiv și Dmytro Bryjînskîi, șeful Administrației Militare a orașului – au transmis că au fost identificate două locuri de impact. Consiliul Municipal a precizat, prin serviciul său de presă, că atacul a fost executat cu drone. Două zone lovite, intervenții la fața locului Prima lovitură a atins teritoriul unei întreprinderi private din partea de nord a orașului. A doua dronă a lovit zona de vest, declanșând un incendiu; Bryjînskîi a spus că a fost vorba despre o dronă de tip Shahed, care a lovit o parcare. În urma loviturii și a incendiului, 37 de vehicule au fost avariate. Serviciile de urgență au intervenit în ambele locații, conform informațiilor citate de publicație. De ce contează Atacul indică o presiune operațională continuă asupra zonelor urbane, cu efecte directe asupra activității economice locale (o întreprindere privată lovită) și asupra populației (răniți și pagube materiale semnificative). În materialul citat nu sunt oferite detalii despre amploarea pagubelor la întreprindere sau despre starea celor opt răniți. [...]
Interceptarea a 86 de drone în jurul Sankt Petersburgului a dus la întreruperea temporară a traficului pe aeroportul Pulkovo , într-un moment în care orașul găzduiește un forum major de investiții, potrivit Agerpres . Guvernatorul regiunii Leningrad, Aleksandr Drozdenko, a transmis pe Telegram că „optzeci și șase de drone au fost doborâte deasupra regiunii Leningrad” și că „operațiunile de luptă continuă”. Primarul Sankt Petersburgului, Aleksandr Beglov, a afirmat că orașul a fost ținta „unui atac de mare amploare efectuat cu drone militare” și le-a cerut locuitorilor să rămână în case. Impact operațional: trafic aerian oprit temporar Aeroportul internațional Pulkovo, aflat la sud de Sankt Petersburg, a anunțat o întrerupere temporară a traficului, fără să precizeze motivul. În contextul atacului cu drone raportat de autoritățile locale, oprirea zborurilor indică efecte directe asupra mobilității în zona metropolitană, inclusiv în perioada unui eveniment economic cu participare internațională. Context: intensificarea atacurilor cu drone și amploarea din noaptea respectivă Incidentul are loc în timp ce Sankt Petersburg găzduiește un forum de investiții descris drept „Davos-ul rus”. Potrivit informațiilor citate de Agerpres, la deschiderea Forumului de la Sankt Petersburg , drone ucrainene au lovit o instalație petrolieră și un obiectiv militar din apropiere. La nivel național, Ministerul Apărării rus a anunțat interceptarea a 376 de drone ucrainene în cursul nopții deasupra teritoriului Federației Ruse. Primarul Moscovei, Serghei Sobianin, a spus că opt drone au fost doborâte în timp ce se îndreptau spre capitală. Ucraina și-a intensificat recent loviturile cu drone asupra teritoriilor ocupate și asupra Rusiei, ca represalii la bombardamentele ruse cotidiene asupra teritoriului său, mai notează aceeași sursă. [...]
Un atac cu drone asupra Sankt Petersburgului a perturbat operațiunile locale, inclusiv traficul aerian, chiar în ziua în care se încheie Forumul Economic Internațional de la Sankt Petersburg , un eveniment de investiții supranumit „Davosul rus”, potrivit HotNews . Guvernatorul regiunii Leningrad, Aleksandr Drozdenko, a transmis pe Telegram că „86 de drone au fost doborâte deasupra regiunii Leningrad” și că „operațiunile de luptă continuă”, informație atribuită de publicație agenției AFP. La rândul său, guvernatorul orașului Sankt Petersburg, Aleksandr Beglov, a cerut locuitorilor să rămână în case, afirmând că orașul a fost ținta „unui atac de amploare” cu drone militare. Aeroportul internațional Pulkovo, aflat la sud de oraș, a anunțat o întrerupere temporară a traficului, fără să precizeze motivul. Ce se vede pe teren și ce ținte sunt invocate Imagini publicate online arată drone de mari dimensiuni, explozii și coloane de fum în zona Sankt Petersburg, inclusiv în apropierea bazei navale Kronstadt. În material sunt incluse postări de pe rețeaua X care surprind momentul impactului și fumul dens din zonă (de exemplu, #SPIEF și postările aici și aici ). Publicația notează că o situație similară a avut loc miercuri, la deschiderea forumului, când drone ucrainene au lovit o instalație petrolieră și aceeași bază militară din apropiere, iar participanții au fost întâmpinați de un nor de fum negru. Context: forumul de investiții și reacțiile politice Forumul se încheie sâmbătă, la o zi după intervenția lui Vladimir Putin. HotNews amintește și de un „scurt dialog” al președintelui rus cu europarlamentarul Diana Iovanovici-Șoșoacă , într-un episod relatat separat de publicație, aici . În același context, Kremlinul a amenințat miercuri cu o „ripostă puternică” după atacurile asupra unor ținte din Sankt Petersburg, potrivit unui material anterior al HotNews, aici . Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a confirmat, conform articolului, că dronele ucrainene au lovit terminalul petrolier și a spus că a fost vizată și o instalație militară din Kronstadt, unde se află elemente ale Flotei Baltice a Rusiei și unități de construcție și reparare a navelor. [...]
