Știri
Știri din categoria Energie verde
Rytis Kėvelaitis, fost viceministru al Energiei din Lituania în perioada 2019–2020, intră pe piața locală prin compania Energy Unlimited, pe care o conduce din poziția de CEO. Firma a fost înființată în 2021 și activează deja în Lituania și Letonia, iar din februarie 2024 a intrat oficial în Romania, cu o entitate juridică locală, pregătită să dezvolte proiecte fotovoltaice, eoliene și de stocare a energiei.
Primul proiect confirmat este în Chitila, pe un teren de un hectar, chiar vis-a-vis de stația de transformare a Rețelei Electrice Muntenia. Acolo va fi instalat un sistem modular de stocare pe bază de baterii LiFePO₄, recunoscute internațional pentru fiabilitate, cicluri lungi de viață și siguranță operațională. Sistemul are o capacitate instalată de 98,384 MWh (DC) și o putere de 24,495 MW (AC), adică poate livra energie continuu timp de circa 4 ore.
Instalația va include 22 de unități de baterii, fiecare de 4,472 MWh, montate în containere prefabricate. Valoarea totală a proiectului este estimată la 12,5 milioane de euro, sumă ce acoperă echipamentele (invertoare, posturi de transformare, sistem SCADA etc.), construcția, montajul, proiectarea și avizele.
Energy Unlimited consideră locația un atu major din punct de vedere logistic, oferind conectare ușoară între rețea și costuri reduse de racordare. Contextul actual, cu producție fotovoltaică excedentară și lipsă de flexibilitate în rețele, transformă aceste proiecte în soluții vitale pentru echilibrarea sistemului energetic. Alte trei centre de stocare vor urma, dintre care unul este planificat în Tulcea. Capacitatea lor este de 49 MW, 17,5 MW și respectiv 49 MW.
Compania dezvoltă în prezent proiecte regenerabile care depășesc 1.000 MW în total, distribuite în Lituania, Letonia și acum și în România. Rytis Kėvelaitis a avut un rol esențial în configurarea cadrului legislativ pentru investiții de infrastructură de peste 4 miliarde de euro în perioada mandatului său ministerial.
Pe plan local, Nova Power & Gas este încă liderul pieței de stocare, cu cea mai mare instalație operațională din România, finalizată la finalul lui 2025. În paralel, rețelele de distribuție, cum este cea a Rețelei Electrice Muntenia, se confruntă cu probleme legate de surplusul de energie injectat de prosumatori în zilele cu soare, ceea ce face ca soluțiile de stocare să devină prioritare.
În județele Ilfov și Timiș, lideri la număr de prosumatori și putere instalată (peste 340 MW cumulat), presiunea pe rețele este deja o realitate. Iar cu peste 3.100 MW de capacitate prosumator la nivel național atinsă în toamna lui 2025, aceste proiecte de stocare nu mai sunt opționale, ci urgente.
Conform Planului Național Integrat Energie și Schimbări Climatice (PNIESC), până în 2030 ar trebui dezvoltate 1.200 MW / 2.400 MWh de capacitate de stocare, folosind tehnologii diverse – de la baterii electrochimice la hidro-pompaj. Investițiile precum cea a Energy Unlimited vin exact în direcția acestui obiectiv.
Recomandate
Dacia își construiește o centrală fotovoltaică de 8,5 MW la Mioveni, pentru a reduce expunerea la prețurile ridicate ale energiei , într-un moment în care conducerea companiei avertizează că energia scumpă erodează competitivitatea uzinei, potrivit Economedia . Proiectul, denumit „Centrală electrică fotovoltaică Dacia”, este prezentat ca o investiție strategică menită să crească independența energetică a uzinei și să reducă impactul asupra mediului, prin integrarea energiei regenerabile în procesele industriale. Finanțare europeană și calendar de implementare Investiția beneficiază de finanțare europeană nerambursabilă prin Fondul pentru Modernizare , în cadrul unui program pentru dezvoltarea de noi capacități de producere a energiei electrice din surse regenerabile pentru autoconsum. Contractul de finanțare a fost semnat la 19 august 2026 cu Ministerul Energiei. Valoarea totală a proiectului este de 58,3 milioane lei (cu TVA), din care aproape 10 milioane lei reprezintă finanțare nerambursabilă, iar restul este contribuția companiei. Punerea în funcțiune este planificată până la finalul lui 2026, cu posibilitatea prelungirii implementării până la 31.12.2028, conform prevederilor contractuale. Ce acoperă centrala din consumul uzinei Centrala fotovoltaică va avea o putere instalată de 8,5 MW și ar urma să producă, în medie, aproximativ 9.094 MWh anual, echivalentul a circa 8% din necesarul uzinei de la Mioveni. Pe durata estimată de funcționare de 20 de ani, producția totală ar putea depăși 181.800 MWh, energie utilizată pentru consum propriu în activitățile industriale. Compania leagă proiectul de strategia „futuREady” a Renault Group, care vizează creșterea eficienței operaționale și reducerea amprentei de carbon. Context: energia, un dezavantaj de competitivitate pentru Mioveni Decizia vine la câteva zile după ce Mihai Bordeanu, șeful Automobile Dacia, a atras atenția asupra efectelor energiei scumpe asupra producției și competitivității. Potrivit acestuia, Dacia plătește în România aproximativ 180 euro/MWh (aprox. 900 lei/MWh), în timp ce în Spania costul ar fi de circa 70–80 euro/MWh (aprox. 350–400 lei/MWh). În același context, Bordeanu a cerut Guvernului măsuri pentru îmbunătățirea competitivității și a avertizat că producția uzinei de la Mioveni va scădea cu două cifre în 2026. Totodată, circa 1.700 de angajați au plecat din companie începând de la jumătatea anului trecut, dintre care peste 700 cu contracte pe perioadă nedeterminată, prin programe de plecări voluntare. Renault Group planifica încă din 2022 instalarea de panouri fotovoltaice pe platforma de la Mioveni și la Centrul Tehnic Titu , într-o direcție care capătă acum o formă concretă prin proiectul de la uzină. [...]
China a bifat un pas spre industrializarea eolianului de mare altitudine , după ce sistemul flotant de generare S4000 a trecut un test complet de operare, un prag care mută tehnologia din zona de prototipuri în cea de proiecte aplicabile. Potrivit IT之家 , validarea a fost realizată recent într-o bază de test din nord-vestul Chinei și este prezentată ca o „descoperire majoră” pentru eolianul de mare altitudine. Testul a acoperit întregul ciclu operațional: ridicare, menținere la altitudine, test de producere a energiei și recuperare controlată. Conform informațiilor citate de publicație dintr-un material CCTV News , toți indicatorii au îndeplinit cerințele, iar rezultatele ar confirma fiabilitatea sistemului în condiții „complexe și extreme” specifice zonelor de altitudine mare. Ce aduce S4000 față de generația anterioară S4000 este descris ca o iterație a modelului S2000, cu o configurație nouă și performanțe îmbunătățite. În datele prezentate: altitudine maximă de operare la ridicare: până la 4.000 de metri ; acoperire potențială: „majoritatea” zonelor din China, prin compatibilitate cu condițiile de amplasare; integrare: ar putea deservi direct cerințele rețelelor electrice principale (fără detalii tehnice suplimentare în material); durată de viață proiectată: 20 de ani . De ce contează: intrarea în planificarea națională și „veriga” de inginerie Materialul notează că eolianul de mare altitudine a fost inclus în planul național chinez „15-5” (al 15-lea ciclu de planificare) pentru dezvoltarea energiei regenerabile, ca tehnologie de energie curată „nouă” și prioritară. În acest context, reușita testului S4000 este prezentată ca acoperind o „verigă-cheie” pentru aplicarea la scară inginerească, cu potențial de a crește capacitatea de furnizare a energiei curate în zonele de altitudine mare. Publicația nu oferă un calendar de comercializare sau date despre capacități instalate ori costuri, astfel că impactul economic imediat nu poate fi cuantificat din informațiile disponibile. [...]
Ghidul AFM pentru baterii riscă să direcționeze ineficient 400 mil. lei și să creeze tratamente inegale între prosumatori, potrivit unei analize publicate de Economedia . Asociația Prosumatorilor și a Comunităților de Energie (APCE) spune că proiectul, aflat în consultare publică, conține șapte probleme juridice, de echitate și tehnice care pot duce la „discriminări” și la finanțarea unor investiții prost dimensionate sau a unor echipamente cu performanțe discutabile. Programul, lansat de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor în consultare publică marți, 18 august, are un buget de 400 de milioane de lei și se adresează persoanelor fizice cu calitatea de prosumator. Finanțarea poate ajunge până la 15.000 de lei (cu TVA), dacă sunt îndeplinite criteriile de eligibilitate. Unde vede APCE riscurile: criterii care pot distorsiona alocarea banilor APCE reclamă că ghidul, în forma actuală, poate împinge beneficiarii către alegeri suboptime doar pentru a maximiza punctajul și poate exclude categorii fără o justificare suficientă: Neeligibilitate pentru cei care au deja o baterie instalată , ceea ce ar penaliza gospodăriile care au investit anterior din fonduri proprii și au înregistrat bateria în Certificatul de Racordare. Asociația invocă inclusiv riscuri de neconformitate cu principiul egalității de tratament (art. 16 din Constituție) și propune ca finanțarea să fie permisă pentru capacitatea nouă adăugată , în linie cu obiectivul de „creștere a capacităților noi de stocare”. Lipsa unei corelații tehnice între puterea fotovoltaică și capacitatea bateriei : AFM punctează separat cele două elemente, fără să impună un raport între ele, ceea ce ar putea încuraja baterii supradimensionate „pentru punctaj”, cu utilizare redusă în practică. Punctaj care favorizează instalațiile fotovoltaice mari , prin acordarea progresivă a punctajului până la 20 kW, deși sistemele rezidențiale uzuale sunt mai mici. APCE susține că, statistic, punctajul maxim ar putea fi accesibil doar pentru circa 3% dintre prosumatorii casnici. Probleme de date și specificații tehnice: GDPR și calitatea bateriilor Asociația mai indică două zone cu potențial impact de reglementare și de calitate a investiției: Accesul unor „persoane autorizate” la datele bateriei : ghidul ar obliga beneficiarul să permită colectarea de date despre energia stocată/descărcată/produsă/livrată, însă fără a defini suficient cine sunt aceste persoane, ce date se colectează, în ce scop și pentru cât timp. APCE reclamă posibile incompatibilități cu principiile GDPR și cu Data Act (legalitate, transparență, limitarea scopului, minimizarea datelor). Pragul de minimum 3.000 de cicluri pentru bateriile LiFePO₄ , considerat prea jos și insuficient definit tehnic. APCE arată că multe baterii rezidențiale moderne sunt specificate la 6.000–8.000 de cicluri și critică lipsa unor parametri precum DoD (adâncimea de descărcare), temperatura, C-rate sau capacitatea reziduală la finalul testului, fără de care cifra nu ar permite comparații relevante. Asociația cere minimum 6.000 de cicluri în condiții clar definite și garanții adecvate și/sau un prag minim de energie totală garantată procesată (MWh throughput). Ținta programului: stocare din solar, nu „arbitraj” cu energia din rețea O altă critică vizează faptul că programul este destinat stocării energiei din surse regenerabile, însă ghidul ar trebui, în opinia APCE, să includă reguli tehnice care să demonstreze că bateria finanțată este folosită pentru stocarea surplusului fotovoltaic, nu pentru încărcare din rețea când energia e ieftină și descărcare ulterioară (arbitraj tarifar). Asociația spune că nu este suficient un criteriu simplist de tip „AC sau DC”, ci e nevoie de reguli despre ce energie se stochează și cum se dovedește. Excluderea gospodăriilor off-grid APCE critică și excluderea gospodăriilor care nu sunt racordate la rețea (off-grid), pe motiv că nu au calitatea de prosumator și Certificat de Racordare. Asociația argumentează că, dacă obiectivele sunt stocarea energiei regenerabile și reducerea emisiilor de CO₂, AFM ar trebui să explice de ce o baterie într-o gospodărie conectată la rețea este eligibilă, iar una într-o gospodărie autonomă energetic nu este. Ce cere asociația și ce urmează APCE solicită corectarea ghidului înainte de lansarea oficială a programului și spune că schema, „care ar putea deservi peste 20.000 de prosumatori”, ar trebui să respecte trei principii: legalitate (criterii obiective și proporționale); echitate (fără penalizări nejustificate); calitate tehnică (baterii performante, corect dimensionate și durabile). Contextul consultării publice și criteriile programului au fost prezentate anterior de Economedia în materialul despre ghidul AFM pentru finanțarea bateriilor de stocare, disponibil aici . [...]
Programul de baterii pentru prosumatori intră în linie dreaptă cu reguli de finanțare care pot reduce presiunea pe rețea , după publicarea ghidului de finanțare, potrivit HotNews . Miza economică și operațională este dublă: alocarea de 400 de milioane de lei pentru stocare și stimularea autoconsumului, într-un moment în care creșterea numărului de prosumatori pune presiune pe infrastructura de distribuție. Cine poate aplica și ce finanțează programul Conform ghidului, pot solicita finanțare persoanele fizice care au calitatea de prosumator – indiferent dacă au devenit prosumatori prin programele Casa Verde sau prin investiții din fonduri proprii. Eligibilitatea nu depinde de modul de finanțare al sistemului fotovoltaic existent, atâta timp cât acesta este racordat la rețea și produce energie din surse regenerabile. Programul finanțează achiziția de sisteme de stocare pentru energia electrică produsă din surse regenerabile, cu o capacitate minimă de 12 kWh. Cât acoperă statul și care sunt plafoanele Finanțarea este de maximum 15.000 de lei (TVA inclus), fără a depăși cumulativ următoarele limite: 1.250 de lei pentru fiecare kWh de capacitate de stocare; 75% din valoarea cheltuielilor eligibile. Ministerul Mediului precizează, într-un comunicat de presă, că beneficiarul trebuie să asigure o contribuție proprie de cel puțin 25% din valoarea eligibilă a investiției (detalii: Ministerul Mediului ). Instalatorii: condiții de acces și atestare Programul este deschis instalatorilor care dețin un atestat ANRE de tip B sau un atestat echivalent emis într-un alt stat membru al Uniunii Europene, cu condiția să îndeplinească cerințe minime privind transparența și capacitatea de implementare. Buget, țintă de stocare și pașii următori Bugetul total anunțat este de 400 de milioane de lei, iar ministrul interimar Diana Buzoianu spune că implementarea finală ar urma să asigure „stocarea a minim 400 MWh” la nivel național. În perioada de consultare publică, Ministerul Mediului și Administrația Fondului pentru Mediu vor organiza dezbateri cu prosumatorii, instalatorii și organizațiile profesionale, urmând ca după această etapă să fie lansat programul. Proiectul de ghid pus în consultare este disponibil aici: Ministerul Mediului . [...]
PPC Renewables a semnat un contract de 144,6 milioane de euro (aprox. 723 milioane lei) pentru conectarea la rețea a două parcuri fotovoltaice de 630 MW din județul Arad , un pas operațional esențial care mută proiectele din zona autorizațiilor în cea a infrastructurii critice de evacuare a energiei, potrivit Economica . Contractul, atribuit grupului grec GEK TERNA , vizează lucrările de conectare la rețea pentru două parcuri fotovoltaice pentru care PPC Renewables are deja toate autorizațiile. Informația este atribuită presei din Grecia, citată de Economica. Ce acoperă contractul și de ce contează Proiectul este descris ca „proiectul energetic EPC NADAB HV” și se referă la infrastructură de înaltă tensiune în vestul României, în zona Chișineu-Criș – Nădab (județul Arad). Contractul a fost semnat în luna august și este de tip EPC „la cheie” (Inginerie, Achiziții și Construcții), adică include întregul pachet de la proiectare până la punerea în funcțiune. Lucrările includ, conform aceleiași surse: proiectare și lucrări civile; achiziția și transportul echipamentelor; instalarea și punerea în funcțiune a două stații electrice principale 400/110 kV ; realizarea a două linii subterane de 400 kV ; extinderea stației exterioare de 400 kV a operatorului de transport. Miza economică și operațională este că, în proiectele mari de energie regenerabilă, infrastructura de evacuare și conectare la rețea este adesea elementul care condiționează calendarul de punere în funcțiune și capacitatea efectivă de a livra energie în sistem. Proiectele vizate: Nădab 1 și Nădab 2 Economica arată că este vorba despre două proiecte regenerabile cu capacitate totală de 630 MW , care au primit autorizație de înființare de la ANRE în urmă cu doi ani: Nădab 1 – 363 MW , dezvoltat în județul Arad de firma de proiect Solas Electricity , deținută de PPC Renewables SRL; Nădab 2 – 302 MW , prin firma de proiect Dara Solar Investment , controlată de PPC. Publicația notează că PPC Renewables SRL a fost preluată de greci de la PPC de la Enel Green Power, în contextul achiziției afacerilor Enel din România. Context: țintele PPC pe regenerabile și poziția din România Grupul PPC își extinde portofoliul de energie regenerabilă în mai multe piețe (Grecia, România, Italia și Bulgaria), cu capacități instalate în creștere de la 4,7 GW în prima jumătate a anului 2024 la 6,4 GW la final de septembrie 2025, potrivit datelor citate. Ținta grupului este să ajungă la 12,7 GW capacitate instalată din surse regenerabile până în 2028. În România, PPC Renewables are „peste 1,5 GW” capacitate instalată și este prezentată ca cel mai mare producător privat de energie regenerabilă din țară, continuând dezvoltarea prin proiecte de mari dimensiuni. Ca informație conexă, Economica trimite și la un material anterior despre un parc fotovoltaic de 275 MW al PPC în România, cu constructori greci, disponibil aici: Economica . [...]
Ministerul Energiei pune la bătaie 500 mil. euro (aprox. 2,62 mld. lei) pentru fotovoltaice cu stocare destinate autoconsumului în sectorul public , într-un apel finanțat integral din Fondul pentru modernizare , cu depunere „primul venit, primul evaluat”, potrivit Economedia . Miza economică este reducerea facturilor la energie ale instituțiilor și, implicit, a subvențiilor/compensațiilor plătite de stat pentru servicii publice. Apelul se derulează online în sistemul informatic al Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), iar cererile de finanțare pot fi depuse din 28 septembrie 2026, ora 10:00, până la 20 noiembrie 2026 sau până la epuizarea bugetului, în ordinea depunerii. Cum se face selecția și care sunt termenele Ministerul Energiei precizează că selecția proiectelor urmează principiul „primul venit, primul evaluat”, cu respectarea condițiilor din ghid. Calendarul indicat în anunț: Evaluare proiecte: 23 noiembrie 2026 – 2 martie 2027 Contractare: pe măsura aprobării proiectelor, începând cu 8 februarie 2027 Finalizare și punere în funcțiune: până la 31 decembrie 2029 Cine poate cere finanțare Sunt eligibile, între altele, entități publice și organizații care prestează servicii publice, inclusiv: unități administrativ-teritoriale și subdiviziuni; structuri din apărare, ordine publică și siguranță națională, administrația penitenciară; spitale finanțate integral din fonduri publice; instituții publice (în sensul Legii nr. 500/2002); culte recunoscute oficial și unități de cult; universități de stat; institute naționale și alte entități de cercetare-dezvoltare de drept public; asociații de dezvoltare intercomunitară; centre sociale și centre de îngrijiri paliative finanțate integral din fonduri publice; Agenția Națională pentru Sport și instituții subordonate, Comitetul Olimpic și Sportiv Român (inclusiv instituții subordonate); Societatea Română de Televiziune și Societatea Română de Radiodifuziune, în anumite condiții legate de ajutorul de stat. Beneficiarii trebuie să demonstreze că investiția va fi folosită pentru reducerea costului energiei necesare serviciului public și că va duce la diminuarea subvenției/compensației plătite de stat. Ce se finanțează și în ce limite Activitățile eligibile includ: achiziția de instalații/echipamente noi pentru capacități de producție din energie solară, cu stocare integrată ; achiziția de pompe de căldură ; lucrări de construcții aferente proiectului; montaj și punere în funcțiune. Finanțarea poate ajunge la maximum 100% din cheltuielile eligibile, în limita a 10 milioane euro (aprox. 52,5 mil. lei) per beneficiar (pentru proiectul propriu și participarea în parteneriate). Plafoanele maxime ale ajutorului nerambursabil solicitat pe MW instalat sunt: 900.000 euro/MW (aprox. 4,72 mil. lei/MW), fără TVA, pentru proiecte fără pompe de căldură; 1.100.000 euro/MW (aprox. 5,77 mil. lei/MW), fără TVA, pentru proiecte care includ și pompe de căldură. [...]
