Știri
Știri din categoria Energie verde
Rytis Kėvelaitis, fost viceministru al Energiei din Lituania în perioada 2019–2020, intră pe piața locală prin compania Energy Unlimited, pe care o conduce din poziția de CEO. Firma a fost înființată în 2021 și activează deja în Lituania și Letonia, iar din februarie 2024 a intrat oficial în Romania, cu o entitate juridică locală, pregătită să dezvolte proiecte fotovoltaice, eoliene și de stocare a energiei.
Primul proiect confirmat este în Chitila, pe un teren de un hectar, chiar vis-a-vis de stația de transformare a Rețelei Electrice Muntenia. Acolo va fi instalat un sistem modular de stocare pe bază de baterii LiFePO₄, recunoscute internațional pentru fiabilitate, cicluri lungi de viață și siguranță operațională. Sistemul are o capacitate instalată de 98,384 MWh (DC) și o putere de 24,495 MW (AC), adică poate livra energie continuu timp de circa 4 ore.
Instalația va include 22 de unități de baterii, fiecare de 4,472 MWh, montate în containere prefabricate. Valoarea totală a proiectului este estimată la 12,5 milioane de euro, sumă ce acoperă echipamentele (invertoare, posturi de transformare, sistem SCADA etc.), construcția, montajul, proiectarea și avizele.
Energy Unlimited consideră locația un atu major din punct de vedere logistic, oferind conectare ușoară între rețea și costuri reduse de racordare. Contextul actual, cu producție fotovoltaică excedentară și lipsă de flexibilitate în rețele, transformă aceste proiecte în soluții vitale pentru echilibrarea sistemului energetic. Alte trei centre de stocare vor urma, dintre care unul este planificat în Tulcea. Capacitatea lor este de 49 MW, 17,5 MW și respectiv 49 MW.
Compania dezvoltă în prezent proiecte regenerabile care depășesc 1.000 MW în total, distribuite în Lituania, Letonia și acum și în România. Rytis Kėvelaitis a avut un rol esențial în configurarea cadrului legislativ pentru investiții de infrastructură de peste 4 miliarde de euro în perioada mandatului său ministerial.
Pe plan local, Nova Power & Gas este încă liderul pieței de stocare, cu cea mai mare instalație operațională din România, finalizată la finalul lui 2025. În paralel, rețelele de distribuție, cum este cea a Rețelei Electrice Muntenia, se confruntă cu probleme legate de surplusul de energie injectat de prosumatori în zilele cu soare, ceea ce face ca soluțiile de stocare să devină prioritare.
În județele Ilfov și Timiș, lideri la număr de prosumatori și putere instalată (peste 340 MW cumulat), presiunea pe rețele este deja o realitate. Iar cu peste 3.100 MW de capacitate prosumator la nivel național atinsă în toamna lui 2025, aceste proiecte de stocare nu mai sunt opționale, ci urgente.
Conform Planului Național Integrat Energie și Schimbări Climatice (PNIESC), până în 2030 ar trebui dezvoltate 1.200 MW / 2.400 MWh de capacitate de stocare, folosind tehnologii diverse – de la baterii electrochimice la hidro-pompaj. Investițiile precum cea a Energy Unlimited vin exact în direcția acestui obiectiv.
Recomandate
Electrica Furnizare își diferențiază oferta pentru casnici printr-un pachet care include automat o asigurare a bunurilor din locuință , pe lângă energia livrată exclusiv din surse regenerabile, potrivit Economica . Noutatea are miză comercială într-o piață în care furnizorii concurează tot mai mult prin servicii adiacente, nu doar prin prețul pe kWh. Oferta se numește „ Energie Verde Protect ” și a fost lansată în această lună pentru clienții casnici. Prețul energiei active este de 0,557 lei/kWh, la care se adaugă un abonament de 0,73 lei/zi, ambele fără TVA. Cât ajunge să coste energia în factură Electrica Furnizare indică un preț final, cu tarife de rețea și taxe incluse, între 1,24 și 1,33 lei/kWh, în funcție de zona de distribuție a locului de consum, la care se adaugă abonamentul zilnic. Compania estimează pentru un consum lunar de 100 kWh o factură de 150–159 lei. De ce este „unicat”: asigurare inclusă și asistență tehnică Elementul distinctiv nu este abonamentul (există și la alți furnizori), ci faptul că oferta vine „la pachet” cu o asigurare pentru bunurile din locuință, inclusă în contract, în limita a 10.000 lei până la finalul anului, plus asistență tehnică gratuită la locul de consum. În plus, intervențiile tehnice la locul de consum sunt menționate ca nelimitate într-un an, în limita a 1.000 lei pentru fiecare situație. Publicația notează însă că nu este clar din prezentarea ofertei dacă intervențiile vizează doar instalația electrică sau și alte tipuri de reparații (de exemplu, sanitare, feronerie). Condiții de preț și context Prețul din ofertă este valabil până la 31 decembrie și este „fix și garantat” până atunci, conform companiei. Electrica Furnizare face parte din Grupul Electrica și are un portofoliu de peste 3 milioane de clienți. Electrica este listată la Bursa de Valori București , cu capital majoritar privat, statul român fiind cel mai mare acționar. [...]
Autoritățile britanice pregătesc pentru vară un mecanism prin care gospodăriile să fie încurajate să consume mai mult curent în anumite intervale, pentru a stabiliza rețeaua în perioadele cu surplus de energie eoliană și solară , potrivit Antena 3 . Miza este reducerea costurilor care ajung în facturi atunci când sistemul trebuie să „taie” producția regenerabilă. Planul pornește de la o situație aparent paradoxală: producția de energie regenerabilă a atins niveluri record, iar în unele momente oferta depășește cererea. În loc să limiteze producția, autoritățile vor să mute consumul către orele în care există „prea mult” curent în rețea. Cum ar urma să funcționeze: consum mutat în orele cu surplus Strategia descrisă în material presupune stimularea consumului casnic exact în intervalele în care producția din surse eoliene și solare depășește cererea. Exemplele de utilizări vizate includ: pornirea electrocasnicelor mari (mașini de spălat rufe sau vase); încărcarea mașinilor electrice în ferestrele orare cu excedent de producție. În aceste intervale, furnizorii ar putea ajunge să ofere energie la prețuri foarte mici sau chiar gratuit, dacă operatorul sistemului anticipează un surplus. Antena 3 notează că există deja peste 2 milioane de gospodării cu tarife reduse în afara orelor de vârf, însă ar fi pentru prima dată când un astfel de mecanism este folosit activ cu scopul explicit de a stabiliza rețeaua. De ce contează economic: costul opririi regenerabilelor ajunge în facturi Operatorul National Energy System Operator urmărește să evite situațiile în care trebuie să plătească producătorii de energie regenerabilă pentru a opri turbinele eoliene sau panourile solare atunci când cererea este prea mică. Aceste costuri sunt transferate, în final, către consumatori, prin facturi. În plus, vara aceasta ar putea aduce perioade în care rețeaua să funcționeze exclusiv cu energie fără emisii de carbon, potrivit materialului. Riscul operațional: surplusul poate destabiliza rețeaua Creșterea rapidă a producției solare și eoliene a redus utilizarea centralelor pe gaz, ajungând la cel mai scăzut nivel din ultimii doi ani. Totuși, abundența de energie „curată” poate crea probleme tehnice: în zilele însorite și cu vânt puternic, rețeaua se poate supraîncărca, iar blocajele din infrastructură pot duce la dezechilibre și chiar pene de curent, dacă excesul nu este gestionat. Pe termen mai lung, modernizarea rețelelor ar trebui să permită transportul mai eficient al energiei din zonele unde este produsă către cele unde este consumată. În paralel, creșterea numărului de mașini electrice, pompe de căldură și producători de hidrogen verde ar urma să ridice consumul și să reducă nevoia de limitare a producției regenerabile, mai arată sursa. Context: gaze „stabile”, dar dependență de Marea Nordului și Norvegia În ciuda tensiunilor internaționale și a creșterii prețurilor la energie, Marea Britanie nu se așteaptă la probleme majore cu aprovizionarea cu gaze în această vară. Țara va depinde în principal de producția din Marea Nordului și de importurile din Norvegia, chiar dacă producția internă este estimată să scadă ușor. [...]
Escaladarea tensiunilor din Orientul Mijlociu împinge tranziția energetică spre un nou „gât de sticlă” al materiilor prime, cu risc de scumpiri la cupru și argint , metale esențiale pentru tehnologiile verzi, potrivit Economedia . Analiza pornește de la efectele blocării Strâmtorii Ormuz și ale conflictului din regiune, care au alimentat volatilitatea pe piața petrolului și au accelerat interesul pentru surse alternative. În acest context, creșterea cererii de energie regenerabilă ar urma să se traducă într-o presiune suplimentară pe prețurile cuprului și argintului, folosite pe scară largă în sector. De ce contează pentru piață: energia verde mută presiunea dinspre petrol spre metale Incertitudinea privind securitatea aprovizionării cu energie afectează prețurile pe termen scurt și determină economiile să caute soluții pentru reducerea dependenței de petrol, prin accelerarea investițiilor în energie regenerabilă. Această reorientare, susține expertul citat, poate amplifica cererea pentru metale industriale și prețioase utilizate în infrastructura energetică. Zafer Ergezen , expert în contracte futures și mărfuri, a declarat pentru Anadolu (citat de Mediafax) că exista deja o cerere puternică pentru energia regenerabilă înainte de război, dar că aceasta a crescut semnificativ ulterior, mai ales în Asia-Pacific și în China. China și noile surse de consum: investiții energetice și cerere suplimentară din IA Ergezen indică eforturile Beijingului de diversificare a surselor de energie, inclusiv prin investiții în capacități nucleare și în sectorul regenerabilelor, pe fondul unei tendințe globale de orientare către sustenabilitate. În opinia sa, creșterea cererii de cupru și argint este deja vizibilă și ar putea să se intensifice după război. Pe lângă tranziția energetică, expertul adaugă și un alt factor de presiune: domeniul inteligenței artificiale (IA), care ar avea „o cerere masivă de energie”, ceea ce ar putea atrage investiții suplimentare în regenerabile pentru a reduce presiunile asupra ofertei. Ce urmează: extinderea cererii și în economiile emergente Potrivit aceleiași surse, cererea de energie regenerabilă ar urma să se extindă și în țările în curs de dezvoltare, inclusiv printr-o posibilă creștere a cererii de panouri solare, turbine și centrale eoliene în Orientul Mijlociu. În ansamblu, argumentul central este că șocurile geopolitice repetate asociate energiei bazate pe petrol determină statele să accelereze diversificarea energetică, iar această schimbare poate avea ca efect secundar scumpirea materiilor prime critice pentru infrastructura verde, în special cuprul și argintul. [...]
Finanțarea proiectelor de energie verde devine mai greu de structurat pe fondul volatilității pieței și al cerinței de predictibilitate din partea băncilor și investitorilor, iar proiectele mici și medii sunt printre cele mai expuse, potrivit Ziarul Financiar , care îl citează pe Andrei Gavriliță, CEO și fondator al Vector Capital . Vector Capital, firmă de consultanță financiară activă în România din 2025, spune că își concentrează activitatea pe facilitarea accesului la capital și pe optimizarea finanțărilor corporate, având un portofoliu diversificat, cu o pondere în creștere a proiectelor din energie, în special producție și stocare. Gavriliță indică stocarea ca „noua vedetă” a pieței, dar atrage atenția că acest segment cere competențe diferite, mai ales în operare, pentru ca proiectul să poată susține un model financiar atractiv pentru investitori. De ce se blochează mai ușor finanțările: variabilele se schimbă rapid Problema centrală, în viziunea lui Gavriliță, este că finanțatorii preferă predictibilitatea, în timp ce dezvoltatorii de proiecte traversează o perioadă în care „variabilele domină net certitudinile”. În practică, dinamica ridicată a pieței complică atât evaluarea riscului, cât și negocierea condițiilor de finanțare. Printre variabilele care se mișcă rapid și obligă băncile și investitorii să se adapteze „din mers” sunt: prețul energiei; estimarea costurilor de echilibrare; costul echipamentelor; cadrul de reglementare. La acestea se adaugă, potrivit lui, decalaje între așteptările unor investitori și cerințele finanțatorilor, inclusiv în privința aportului de capital, a experienței relevante și a demonstrării viabilității financiare. PPA-urile pe termen lung, condiție frecventă și greu de îndeplinit Un punct sensibil pentru bancabilitatea proiectelor este condiționarea finanțării de existența unor contracte de tip PPA (Power Purchase Agreement – contract bilateral de vânzare-cumpărare a energiei) pe termen lung. Gavriliță spune că astfel de contracte sunt dificil de obținut în contextul actual, mai ales pentru proiectele mici și medii, ceea ce poate întârzia sau chiar bloca accesul la creditare. În acest cadru, el indică drept provocări recurente pentru cei care caută finanțare: predictibilitatea veniturilor, accesul la finanțare în condiții competitive și termenele extinse de livrare pentru anumite echipamente. Contextul geopolitic apasă pe costuri și pe deciziile de investiții Gavriliță leagă dificultatea structurării finanțărilor și de un context extern „distorsionat semnificativ” de conflictele din Orientul Mijlociu, după șocul anterior al invaziei Rusiei în Ucraina . El susține că escaladarea conflictului din regiunea Golfului poate împinge în sus prețurile la petrol și gaze, cu efecte inclusiv asupra Europei și României, iar scumpirea energiei se transmite în economie prin presiune pe costuri și prin afectarea competitivității companiilor. În același timp, el vede și o fereastră de oportunitate: România ar putea deveni un hub energetic regional prin dezvoltarea infrastructurii și valorificarea resurselor disponibile, iar investițiile în capacități de producție ar ajuta la consolidarea independenței energetice. Ce face Vector Capital și unde spune că intervine Vector Capital afirmă că oferă servicii integrate pe întregul proces de obținere a finanțării: de la analiza nevoilor, definirea strategiei și pregătirea documentației (planuri de afaceri, modele financiare), până la identificarea surselor de finanțare, structurarea tranzacțiilor și negocierea condițiilor. Compania mai asistă clienți în tranzacții de tip M&A (fuziuni și achiziții) și în atragerea de capital pentru dezvoltarea proiectelor. În energie, Gavriliță spune că interesul a crescut pentru proiecte fotovoltaice, eoliene și de stocare, dar și pentru finanțarea contractelor companiilor EPC (inginerie, achiziții și construcție). Rolul consultanței, în această logică, este să „transforme proiectele în unele bancabile” și să alinieze așteptările investitorilor cu criteriile băncilor, inclusiv prin recomandarea de parteneri specializați (avocați, contractori EPC, administratori de active), atunci când este necesar. Pe termen lung, compania își propune consolidarea poziției în structurarea finanțărilor complexe, cu un accent tot mai mare pe sectorul energetic, pe care îl consideră unul dintre cele mai dinamice, inclusiv dincolo de regenerabile – cu potențial și în infrastructură, capacități pe gaz și energie nucleară. [...]
Transelectrica își reduce costurile operaționale și dependența de energia din piață printr-un proiect finanțat din PNRR care aduce panouri fotovoltaice și stocare în 29 de stații electrice, cu ținta de a tăia la jumătate consumul acestora din rețea, potrivit Adevărul . Investiția vizează instalarea de centrale fotovoltaice (CEF) și sisteme de stocare pentru alimentarea serviciilor interne din 29 de stații electrice de transformare. Proiectul are o finanțare de 29,557 milioane de euro (aprox. 147,8 milioane lei) prin componenta REPowerEU din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Ce se instalează și ce efect economic are Transelectrica urmărește montarea instalațiilor fotovoltaice și de stocare în 35% din totalul stațiilor electrice de transformare pe care le gestionează. Capacitățile planificate sunt: putere instalată totală: 11,25 MW (fotovoltaic); capacitate de stocare: 19,10 MWh (la o putere de 5 MW). Compania indică drept rezultat așteptat o scădere cu 50% a consumului de energie electrică din rețea pentru cele 29 de stații, prin utilizarea energiei solare și a soluțiilor de stocare, ceea ce ar reduce dependența de energia cumpărată de pe piață și ar optimiza costurile operaționale. Stadiul lucrărilor: 13 stații în execuție, 16 în proiectare Lucrările sunt în desfășurare în 13 stații, iar alte 16 se află în etapa de proiectare, urmând să intre în execuție în perioada următoare. Au fost finalizate montările de panouri fotovoltaice în șase stații din zona sucursalelor teritoriale Craiova (cinci stații) și Bacău (o stație), respectiv: Târgu Jiu Nord, Craiova Nord, Ișalnița, Turnu Severin Est, Calafat și FAI. De ce proiectul e diferit: funcționare „off-grid” și reguli de separare Proiectul este descris ca inovator prin natura sa „off-grid”, adică sistemele sunt concepute exclusiv pentru autoconsum, fără injectare în rețeaua de energie electrică. Transelectrica precizează că abordarea respectă regulile de „unbundling” (separarea activităților în sectorul energetic), conform Directivei 2019/944. Energia produsă va fi folosită direct pentru consum intern, iar surplusul va fi stocat în baterii și utilizat ulterior în același scop. Efect operațional: autonomie în avarii și la restaurarea sistemului Pe lângă componenta de cost, instalațiile sunt proiectate să susțină funcționarea continuă și autonomă a celor 29 de stații în situații neprevăzute, inclusiv avarii sau procese de restaurare a sistemului. În material sunt menționate explicit servicii interne precum răcirea transformatoarelor, iluminatul și sistemele HVAC (încălzire, ventilație și aer condiționat), cu impact asupra siguranței în funcționare a Sistemului Electroenergetic Național și a Rețelei Electrice de Transport. Alte proiecte PNRR în grup: echipamente pentru intervenții și centru de date Materialul mai menționează două proiecte finanțate prin PNRR, cu impact asupra operării rețelei: „Retehnologizarea SMART SA” (13,79 milioane de euro, aprox. 68,9 milioane lei): achiziția a 46 de tipuri de echipamente, în total 355 de utilaje și echipamente, deja recepționate și folosite la intervenții; investiția este în etapa de monitorizare a datelor pentru o țintă de reducere cu 50% a duratei medii a intervențiilor în rețea. Centru de date al TELETRANS (8,44 milioane de euro, aprox. 42,2 milioane lei): finalizat și operaționalizat la sfârșitul lunii martie, folosit pentru consolidarea securității cibernetice; proiectul vizează modernizarea rețelei de comunicații și crearea centrului de date, cu o țintă de creștere a disponibilității tehnice a infrastructurii de fibră optică până la 99,5%. [...]
România pregătește un sprijin public de 500 milioane euro (aprox. 2,5 miliarde lei) pentru noi fabrici de biocombustibili, cu accent pe combustibili pentru aviație , printr-o schemă de ajutor de stat pusă în consultare publică de Ministerul Energiei , potrivit Economedia . Miza economică este atragerea de investiții industriale noi, finanțate în mare parte din Fondul pentru modernizare , într-un segment unde cererea este împinsă de țintele europene de decarbonare a transporturilor. Cum este împărțit bugetul și ce capacități minime se cer Schema vizează investiții în capacități noi de producție pentru bioetanol și pentru combustibili alternativi utilizați inclusiv în aviație: SAF (Sustainable Aviation Fuel – combustibil sustenabil pentru aviație) și HVO (Renewable Diesel – motorină regenerabilă), din materii prime prevăzute în Anexa IX a Directivei (UE) 2018/2001. Bugetul estimat este structurat astfel: 100 milioane euro pentru bioetanol , cu capacitate minimă vizată de 50.000 tone/an ; 400 milioane euro pentru SAF + HVO , cu capacități minime vizate de 20.000 tone/an SAF și 90.000 tone/an HVO . Reguli de finanțare: intensitate, plafoane și selecție competitivă Ajutorul de stat ar urma să fie acordat ca finanțare nerambursabilă , prin rambursarea cheltuielilor eligibile , în limita a maximum 70% din costurile eligibile ale fiecărui proiect. Plafoanele maxime menționate: 50 milioane euro per întreprindere pentru o instalație de bioetanol ; 133,3 milioane euro per întreprindere pentru o instalație SAF + HVO . Selecția beneficiarilor este prevăzută prin procedură de ofertare concurențială , iar un criteriu central de evaluare va fi raportul dintre ajutorul solicitat și capacitatea nou instalată , pentru a favoriza proiecte eficiente și a reduce riscul de supracompensare. Condiții de eligibilitate și termene: DNSH, materie primă, punere în funcțiune Pentru eligibilitate, proiectele trebuie să fie: pentru capacități nou-instalate ; fezabile tehnic și economic ; cu materia primă asigurată ; conforme cu principiul DNSH („a nu prejudicia în mod semnificativ” mediul) și cu criteriile europene de durabilitate și reducere a emisiilor. Investițiile trebuie finalizate și puse în funcțiune în maximum 48 de luni de la acordarea ajutorului, dar nu mai târziu de 31 decembrie 2030 . Beneficiarii au și obligații de ramp-up (atingerea treptată a capacității asumate): minimum 50% în primul an de funcționare, minimum 75% (medie) în al doilea și 100% până la finalul celui de-al treilea an. Cheltuielile eligibile includ, între altele, investiția de bază, construcții și instalații, montaj, utilaje și echipamente, dotări și active necorporale; cheltuielile de operare nu sunt eligibile . Ce urmează: consultare publică și aprobări la nivel european Consultarea publică este de 15 zile lucrătoare de la publicarea documentelor pe site-ul Ministerului Energiei, în platforma Fondului pentru modernizare. Schema produce efecte juridice doar dacă sunt îndeplinite cumulativ două condiții: aprobarea Comisiei Europene și recomandarea la finanțare din partea Comitetului pentru Investiții al Fondului pentru modernizare. În context, la nivelul UE, în 2023, sursele regenerabile și biocombustibilii au avut o pondere de 6,7% în transportul rutier , potrivit datelor citate în material. [...]
