Știri
Știri din categoria Energie verde
Rytis Kėvelaitis, fost viceministru al Energiei din Lituania în perioada 2019–2020, intră pe piața locală prin compania Energy Unlimited, pe care o conduce din poziția de CEO. Firma a fost înființată în 2021 și activează deja în Lituania și Letonia, iar din februarie 2024 a intrat oficial în Romania, cu o entitate juridică locală, pregătită să dezvolte proiecte fotovoltaice, eoliene și de stocare a energiei.
Primul proiect confirmat este în Chitila, pe un teren de un hectar, chiar vis-a-vis de stația de transformare a Rețelei Electrice Muntenia. Acolo va fi instalat un sistem modular de stocare pe bază de baterii LiFePO₄, recunoscute internațional pentru fiabilitate, cicluri lungi de viață și siguranță operațională. Sistemul are o capacitate instalată de 98,384 MWh (DC) și o putere de 24,495 MW (AC), adică poate livra energie continuu timp de circa 4 ore.
Instalația va include 22 de unități de baterii, fiecare de 4,472 MWh, montate în containere prefabricate. Valoarea totală a proiectului este estimată la 12,5 milioane de euro, sumă ce acoperă echipamentele (invertoare, posturi de transformare, sistem SCADA etc.), construcția, montajul, proiectarea și avizele.
Energy Unlimited consideră locația un atu major din punct de vedere logistic, oferind conectare ușoară între rețea și costuri reduse de racordare. Contextul actual, cu producție fotovoltaică excedentară și lipsă de flexibilitate în rețele, transformă aceste proiecte în soluții vitale pentru echilibrarea sistemului energetic. Alte trei centre de stocare vor urma, dintre care unul este planificat în Tulcea. Capacitatea lor este de 49 MW, 17,5 MW și respectiv 49 MW.
Compania dezvoltă în prezent proiecte regenerabile care depășesc 1.000 MW în total, distribuite în Lituania, Letonia și acum și în România. Rytis Kėvelaitis a avut un rol esențial în configurarea cadrului legislativ pentru investiții de infrastructură de peste 4 miliarde de euro în perioada mandatului său ministerial.
Pe plan local, Nova Power & Gas este încă liderul pieței de stocare, cu cea mai mare instalație operațională din România, finalizată la finalul lui 2025. În paralel, rețelele de distribuție, cum este cea a Rețelei Electrice Muntenia, se confruntă cu probleme legate de surplusul de energie injectat de prosumatori în zilele cu soare, ceea ce face ca soluțiile de stocare să devină prioritare.
În județele Ilfov și Timiș, lideri la număr de prosumatori și putere instalată (peste 340 MW cumulat), presiunea pe rețele este deja o realitate. Iar cu peste 3.100 MW de capacitate prosumator la nivel național atinsă în toamna lui 2025, aceste proiecte de stocare nu mai sunt opționale, ci urgente.
Conform Planului Național Integrat Energie și Schimbări Climatice (PNIESC), până în 2030 ar trebui dezvoltate 1.200 MW / 2.400 MWh de capacitate de stocare, folosind tehnologii diverse – de la baterii electrochimice la hidro-pompaj. Investițiile precum cea a Energy Unlimited vin exact în direcția acestui obiectiv.
Recomandate
Un fermier din Bavaria a investit circa 15.000 de euro (aprox. 75.000 lei) ca să transforme un tractor vechi într-un utilaj electric alimentat din panouri fotovoltaice și vrea să-i folosească bateria și ca stocare pentru locuință , potrivit Mediafax . Miza proiectului nu este doar reducerea consumului de motorină, ci și folosirea mai eficientă a energiei solare produse la fermă, inclusiv atunci când producția scade. Inițiativa pornește de la un tractor John Deere vechi de peste 50 de ani, convertit într-un vehicul complet electric care se încarcă din sistemul fotovoltaic al fermei, conform publicației Agrarheute, citată de Mediafax. Fermierul spune că a alocat aproximativ 100 de ore de muncă pentru conversie, timp în care a eliminat componentele specifice motorului termic: rezervorul de combustibil, motorul diesel, sistemul de evacuare și ambreiajul. Ce poate face utilajul după conversie Tractorul rezultat are o putere de 25 kW (echivalentul a 34 CP), apropiată de versiunea originală cu motor termic. Diferența este modul de operare: utilajul funcționează „silențios și fără emisii”, iar autonomia este de aproximativ două ore pentru activități ușoare, precum întreținerea fermei și a pășunilor. Pentru lucrări grele, precum aratul, fermierul folosește în continuare tractoare clasice, ceea ce indică o limitare operațională importantă a conversiei în forma actuală. De ce contează: bateria tractorului, folosită ca „baterie” pentru casă Proiectul nu este considerat încheiat. Pe termen lung, proprietarul vrea ca tractorul să aibă și un rol de stocare a energiei pentru locuință: atunci când utilajul nu este folosit, bateria ar urma să contribuie la alimentarea casei în perioadele cu producție solară scăzută. În acest scenariu, tractorul devine nu doar un consumator de energie regenerabilă, ci și o soluție de echilibrare a consumului în gospodărie, prin utilizarea energiei produse local de panouri fotovoltaice. Mediafax nu oferă detalii tehnice despre modul concret de conectare a bateriei la instalația casei sau despre capacitatea acesteia. [...]
Un motor gigant pe hidrogen a livrat energie în rețeaua națională a Spaniei , un test pe care producătorul îl prezintă drept premieră mondială și care mizează pe un avantaj operațional esențial: acoperirea perioadelor în care eolianul și solarul nu produc suficient, potrivit Economedia . Tehnologia a fost dezvoltată de compania finlandeză Wärtsilä și a fost testată la instalația sa din nordul Spaniei. Motorul funcționează exclusiv pe bază de hidrogen și este gândit ca soluție pentru una dintre problemele structurale ale energiei regenerabile: asigurarea energiei „la nevoie” atunci când producția din surse variabile scade. De ce contează: o opțiune de „echilibrare” fără emisii de carbon Potrivit companiei, motoarele alimentate cu hidrogen ar putea ajuta la echilibrarea viitoarelor rețele electrice fără emisii de carbon. În locul pilelor de combustie (tehnologie care produce electricitate prin reacții electrochimice), soluția folosește un motor cu ardere internă de mare capacitate, adaptat să funcționeze cu hidrogen pur. Wärtsilä susține că mai multe unități ar putea fi combinate în centrale electrice la scară industrială, capabile să producă „sute de megawați” de energie electrică. Obstacole: infrastructură și sprijin politic Chiar dacă testul este prezentat ca un pas important, experții citați în material indică obstacole majore pentru utilizarea pe scară largă: ar fi necesare investiții semnificative în infrastructura de producție, stocare și transport a hidrogenului, precum și un sprijin politic mai puternic. Testul are loc pe fondul extinderii accelerate a regenerabilelor în Spania, unde energia eoliană și solară au o pondere tot mai mare în producția de electricitate — context în care soluțiile de echilibrare a sistemului devin tot mai relevante. [...]
Conectarea la rețea a parcului solar de 169 MW de la Iepurești ridică miza pe venituri și pe stocare : proiectul, deținut integral de israelienii de la Nofar Energy, intră în etapa de operare comercială și vine cu o estimare de circa 19 milioane de euro (aprox. 95 milioane lei) venituri în primul an, potrivit Economica . Compania a transmis pe LinkedIn că instalația de 169 MW este deja operațională și că estimează un EBITDA (profit operațional înainte de dobânzi, taxe, depreciere și amortizare) de aproximativ 16 milioane de euro (aprox. 80 milioane lei) în primul an. În paralel, Nofar spune că este „în stadii avansate” cu integrarea unui sistem de stocare a energiei „la scară largă” în cadrul centralei, pentru a crește utilizarea energiei produse și randamentul total. Ce înseamnă, practic, „legat la rețea” pentru monetizarea proiectului După energizare urmează o succesiune de pași tehnici și administrativi până la vânzarea efectivă de energie: perioadă de probe, certificat de conformitate de la operatorul de rețea, recepție finală, certificat de racordare, apoi licența de operare de la ANRE . Abia după aceste etape unitatea se înscrie la piață și poate începe vânzarea de energie electrică. Din această perspectivă, conectarea la rețea este doar începutul unei faze în care calendarul și viteza de parcurgere a formalităților pot influența direct fluxurile de numerar ale proiectului. Record operațional și planuri de extindere După finalizarea etapelor de punere în funcțiune, parcul de la Iepurești (județul Giurgiu) ar urma să devină cel mai mare parc fotovoltaic operațional din România, notează publicația, în condițiile în care există proiecte mai mari aflate în derulare, inclusiv unul în județul Giurgiu, la Ogrezeni, al celor de la Enery, unde construcția a început recent (menționat de Economica cu trimitere la e-nergia.ro ). Recordul anterior este atribuit tot Nofar, care împreună cu Econergy a pus în funcțiune parcul de la Rătești (Argeș) de 155 MW, conectat la rețea la finalul lui 2023. Nofar a cumpărat proiectul de la Iepurești (169 MWp) în primăvara lui 2022, iar atunci a fost avansată posibilitatea extinderii „cel mai probabil” până la 400 MWp, în funcție de condițiile tehnice ale rețelei. Finanțări și blocaje: conectarea la rețea rămâne punct sensibil În material sunt menționate și finanțări pentru proiecte ale grupului: la finalul lui 2024, BERD și Raiffeisen Bank International au acordat o finanțare de 110 milioane euro (aprox. 550 milioane lei) pentru dezvoltarea a două parcuri fotovoltaice la Iepurești și Ghimpati, cu o capacitate totală instalată de 330 MW. Totodată, în noiembrie 2025, BERD a anunțat un pachet de finanțare de 192 milioane euro (aprox. 960 milioane lei) pentru proiecte solare totalizând 531 MW (Slobozia, Corbii Mari și Iepurești II), care ar urma să genereze 676 GWh pe an (informație preluată de Economica cu trimitere la e-nergia.ro ). Pe partea operațională, un oficial al Nofar a indicat că există întârzieri atât din motive birocratice, cât și din cauza conectării la rețea, care „nu se face suficient de rapid”, iar diferențele dintre termenele teoretice și cele reale pot afecta modelul de business și pot aduce costuri suplimentare. Nofar Energy este o companie israeliană de energie regenerabilă listată la bursa din Tel Aviv. [...]
Capacitatea solară deja instalată în Europa a redus factura la importurile de combustibili fosili cu 12,8 miliarde de euro până la 2 iunie , într-un context de volatilitate accentuată a piețelor energetice, potrivit Economedia . Estimarea apare într-o analiză SolarPower Europe , citată de Euronews și preluată de Mediafax, și indică un efect economic direct al producției fotovoltaice: mai puține importuri de petrol și gaze, deci costuri mai mici. Calculul SolarPower Europe arată că energia produsă de panourile fotovoltaice a redus costurile cu importurile de combustibili fosili cu o medie de 136 de milioane de euro pe zi de la începutul conflictului dintre Iran și alianța SUA-Israel. Potrivit analizei, datele vin într-un moment în care piețele energetice rămân „extrem de volatile”. De ce contează: regenerabilele atenuează șocurile de preț Tensiunile din jurul Iranului au amplificat temerile privind aprovizionarea globală cu petrol și gaze, pe fondul importanței Strâmtorii Ormuz . În acest context, petrolul Brent se tranzacționa joi în jurul valorii de 95 de dolari pe baril (aprox. 437 lei), cu circa 20 de euro peste nivelul de dinaintea izbucnirii războiului, în timp ce prețul gazelor naturale în Europa a avut episoade de creștere de aproape 50%, potrivit informațiilor citate. Experții din sectorul energetic susțin că extinderea producției din surse regenerabile reduce influența gazului și cărbunelui asupra prețului final al electricității. În mod obișnuit, pe piețele europene prețul energiei este stabilit de cea mai scumpă sursă necesară pentru acoperirea consumului, adesea centralele pe gaz; pe măsură ce producția solară și eoliană crește, necesarul din combustibili fosili scade, iar efectul scumpirilor la gaze se diminuează. Exemple și context: Spania și schimbarea mixului energetic în UE În ultimii ani, Spania și-a dublat capacitatea instalată de energie eoliană și solară, iar think tank-ul Ember estimează că această strategie a redus cu aproximativ 75% influența centralelor pe combustibili fosili asupra prețului electricității față de nivelurile din 2019. În același timp, 2025 a adus o premieră la nivelul Uniunii Europene: pentru prima dată, energia produsă din surse eoliene și solare a depășit producția bazată pe combustibili fosili. Datele Ember indică faptul că eolianul și solarul au generat aproximativ 30% din electricitatea consumată în UE, ușor peste ponderea combustibililor fosili. La nivel de țări, Austria a avut anul trecut cea mai mare pondere a energiei regenerabile în consumul de electricitate (aprox. 90%), urmată de Suedia și Danemarca; Portugalia, Spania și Croația au depășit, de asemenea, pragul de 50%. La polul opus, Malta a rămas la puțin peste 10%, conform acelorași date. Reprezentanții industriei solare citați în material susțin că actuala criză reconfirmă rolul investițiilor în regenerabile nu doar în reducerea emisiilor, ci și ca „plasă de siguranță” economică, prin limitarea expunerii la șocuri geopolitice și la fluctuațiile de preț ale petrolului și gazelor. [...]
Energia solară a redus factura Europei la importurile de combustibili fosili cu 12,8 miliarde de euro (aprox. 64,6 miliarde lei) până la 2 iunie , într-un context de volatilitate accentuată a piețelor energetice pe fondul războiului din jurul Iranului, potrivit Mediafax , care citează o analiză SolarPower Europe preluată de Euronews. Analiza estimează că energia produsă de panourile fotovoltaice deja instalate în Europa a diminuat costurile cu importurile de combustibili fosili cu o medie de 136 milioane de euro (aprox. 686 milioane lei) pe zi de la începutul conflictului dintre Iran și alianța SUA–Israel. Miza economică este directă: în perioade de șoc geopolitic, fiecare unitate de energie produsă local din surse regenerabile reduce expunerea la prețurile internaționale ale petrolului și gazelor. Războiul și scumpirea energiei: de ce contează economiile din solar Conflictul a amplificat temerile legate de aprovizionarea globală cu petrol și gaze, în special din cauza rolului strategic al Strâmtorii Ormuz . În acest context, petrolul Brent se tranzacționa joi în jurul valorii de 95 de dolari pe baril, cu aproximativ 20 de euro peste nivelul de dinaintea izbucnirii războiului, iar pe piața europeană a gazelor naturale au existat episoade în care cotațiile au urcat cu aproape 50%, potrivit datelor citate în material. Efectul în prețul electricității: mai puțin „gaz marginal”, mai puțină presiune Experții din sectorul energetic citați în articol arată că extinderea producției din surse regenerabile reduce influența gazului și cărbunelui asupra prețului final al electricității. Pe multe piețe europene, prețul este stabilit de cea mai scumpă sursă necesară pentru acoperirea consumului (adesea centralele pe gaz); când producția solară și eoliană crește, necesarul de energie din combustibili fosili scade, iar efectul scumpirilor la gaze se atenuează. Un exemplu menționat este Spania, care și-a dublat în ultimii ani capacitatea instalată eoliană și solară. Potrivit think tank-ului Ember, această strategie a redus cu aproximativ 75% influența centralelor pe combustibili fosili asupra prețului electricității față de nivelurile din 2019. Context: 2025, primul an în care eolianul și solarul au depășit fosilele în UE Materialul notează că 2025 a adus o premieră în Uniunea Europeană: pentru prima dată, energia produsă din surse eoliene și solare a depășit producția bazată pe combustibili fosili. Conform datelor Ember citate, eolianul și solarul au generat aproximativ 30% din electricitatea consumată în UE, depășind ușor ponderea combustibililor fosili. La capitolul pondere a energiei regenerabile în consumul de electricitate, Austria a fost pe primul loc în Europa, cu aproximativ 90% din producție din surse verzi, urmată de Suedia și Danemarca. Portugalia, Spania și Croația au trecut de pragul de 50%, în timp ce Malta a rămas la puțin peste 10%, potrivit aceleiași surse. Reprezentanții industriei solare citați în articol susțin că actuala criză reconfirmă un beneficiu economic al investițiilor în regenerabile: pe lângă reducerea emisiilor, acestea oferă protecție față de șocurile geopolitice și fluctuațiile de preț de pe piețele internaționale ale petrolului și gazelor. [...]
OMV Petrom își pregătește extinderea regională în regenerabile, cu Serbia ca piață-țintă în Balcanii de Vest , în condițiile în care compania se așteaptă să își revizuiască în creștere obiectivul pentru 2030 de peste 2,5 GW capacitate de producție de electricitate din surse regenerabile, potrivit informațiilor publicate de Economedia . Vicepreședintele OMV Petrom, Narcis Popescu (responsabil de dezvoltarea afacerilor în divizia de gaze și energie electrică), a spus la Belgrade Energy Forum 2026 că Serbia este „principala țintă” pentru extinderea pe regenerabile în Balcanii de Vest, inclusiv prin cooperare cu afaceri locale. Informația a fost relatată de Balkan Green Energy News, potrivit Economedia. Ce înseamnă pentru planul de investiții al companiei OMV Petrom derulează un program de cheltuieli de 11 miliarde de euro pentru perioada 2022–2030, iar compania intenționează să aloce 25% din cheltuielile de capital (capex) către noile afaceri verzi, conform declarațiilor lui Popescu. În zona de electricitate regenerabilă, compania are: 100 MW în operare; peste 900 MW în construcție; un portofoliu total de peste 2,5 GW (solar și eolian, într-un raport de 3 la 2). Popescu a indicat că ținta de 2,5 GW pentru 2030 „este așteptat să fie revizuită în creștere” și a cerut eforturi comune pentru aprovizionarea cu energie în Europa de Sud-Est. Proiecte în derulare și parteneriate (context pentru extindere) Pe lângă direcția de extindere în Serbia, OMV Petrom are în lucru mai multe proiecte și parteneriate în regiune, potrivit aceleiași surse: joint venture fotovoltaic 50-50 cu Complexul Energetic Oltenia, cu o capacitate totală de 550 MW; panourile solare „urmau să ajungă” în portul Constanța, potrivit lui Popescu; parteneriat 50-50 cu Renovatio pentru 950 MW eolian și 180 MW fotovoltaic; parteneriat cu Enery Element în Bulgaria pentru proiectul solar Gabare de 400 MW; în România, un cluster fotovoltaic de 710 MW în Teleorman și construcția parcului solar Ișalnița de 89 MW. Pe mobilitate electrică, OMV Petrom are 1.350 de puncte de încărcare (inclusiv în parteneriate) și țintește peste 5.000 până în 2030. De ce contează: Serbia, testul de scalare regională pentru regenerabile Mesajul transmis la forumul de la Belgrad indică faptul că următoarea etapă a creșterii portofoliului de regenerabile ar putea veni din afara României, iar Serbia este piața pe care OMV Petrom vrea să o prioritizeze în Balcanii de Vest. În paralel, compania își păstrează mixul de tranziție energetică, cu gaze naturale ca pilon și investiții în tehnologii cu emisii reduse și zero (inclusiv captarea, utilizarea și stocarea carbonului – CCUS, hidrogen și biocombustibili), conform prezentării citate de Economedia. [...]
