Știri
Tag: productie energie electrica

Repornirea reactoarelor de la Cernavodă depinde de nivelul Dunării , iar Nuclearelectrica spune că va lua deciziile de reconectare la Sistemul Energetic Național în funcție de evoluția prognozelor pentru perioada următoare, potrivit Digi24 . În acest moment, ambele unități sunt oprite din cauza nivelului scăzut al fluviului. Compania afirmă că va comunica „transparent și responsabil”, pe baza unor „date tehnice certe” și cu respectarea obligațiilor specifice unei companii listate, deciziile operaționale privind reconectarea celor două reactoare. Impact operațional: două unități oprite, producția internă rămâne sub presiune Nuclearelectrica precizează că, după oprirea activității, cele două reactoare se află într-o stare sigură. „În prezent, ambele reactoare ale centralei CNE Cernavodă sunt în stare sigură oprită, cu menținerea acestora în parametri de siguranță, fără niciun risc operațional sau de securitate nucleară asociat.” Opririle au fost făcute etapizat: Unitatea 2 a fost oprită controlat în 13 august, din cauza scăderii nivelului Dunării, iar Unitatea 1 a fost oprită la sfârșitul lunii iulie. Context: oprirea Unității 1 a redus producția internă cu 10% Potrivit informațiilor citate, oprirea Unității 1 a redus producția internă de energie cu 10%, într-un context de consum ridicat pe fondul caniculei. În paralel, pentru a prelungi funcționarea Unității 2, autoritățile au intervenit pe Dunăre, dislocând o stâncă și scufundând patru barje pentru a încerca să direcționeze un debit mai mare de apă spre centrala de la Cernavodă. Centrala Nuclearoelectrică de la Cernavodă asigură aproximativ 20% din producția totală de energie electrică din România, ceea ce face ca momentul repornirii să fie relevant pentru echilibrul din Sistemul Energetic Național, în special în perioade de consum ridicat. [...]

O fermă din Colorado își acoperă costurile cu energie vândută din panouri solare și, în același timp, își protejează culturile de caniculă : pe 24 de acri (aprox. 9,7 hectare), familia Kominek a instalat mii de panouri și testează „agrivoltaicele” – folosirea simultană a terenului pentru agricultură și producție de electricitate, potrivit BGR . La Jack’s Solar Garden , în Longmont (Colorado), Byron Kominek a montat 3.276 de panouri solare. Sistemul produce anual 2 gigawați-oră (GWh) de electricitate, pe care fermierul o vinde unei companii locale de utilități pentru a acoperi costurile fermei, conform relatării publicate de The Guardian. Umbra panourilor devine „infrastructură” agricolă Dincolo de veniturile din energie, panourile creează umbră și reduc stresul termic pentru plante, formând microclimate în care pot prospera culturi diferite. Articolul dă exemple concrete: inul, care are o temperatură ideală de germinare între 65 și 70°F (aprox. 18–21°C); salvie sclarea, care se ofilește la temperaturi de peste 95°F (aprox. 35°C). Logica economică este dublă: electricitatea vândută susține bugetul fermei, iar umbrirea poate ajuta la menținerea productivității în verile tot mai fierbinți. Costuri mari la început și dificultăți de operare Modelul nu este „plug-and-play”. Kominek spune că investiția pentru cele peste 3.000 de panouri a fost de 2 milioane de dolari (aprox. 9,2 milioane lei), iar structurile metalice ale panourilor sunt obstacole în lucrările agricole. În plus, cercetătorii parteneri ai fermei încă lucrează la „bune practici” care să poată fi aplicate pe scară largă. De ce contează: venit suplimentar și reziliență la secetă BGR notează că panourile nu oferă doar umbră: ele blochează o parte din radiația solară și pot ajuta solul să rețină mai multă umiditate – un avantaj într-un context de temperaturi în creștere și secete mai frecvente. Publicația indică și o alternativă pentru fermierii care nu își permit investiții de milioane: unele parcuri solare colaborează cu agricultori pentru pășunat sub panouri (de exemplu, oi și vite), ceea ce poate aduce venituri suplimentare. În material este menționat că „ciobanii solari” pot câștiga de două până la trei ori mai mult decât ciobanii tradiționali. În ansamblu, exemplul din Colorado sugerează că agrivoltaicele pot transforma panourile solare dintr-un consumator de teren într-o infrastructură care susține atât producția de energie, cât și agricultura – cu condiția ca finanțarea inițială și modul de exploatare să fie gestionate realist. [...]