Știri din categoria Energie verde

Atacuri coordonate în parcuri eoliene din cinci județe – pagube de peste 3 milioane de euro

13 februarie 2026, 21:55

Parcuri eoliene afectate de atacuri coordonate în cinci județe.

Parcuri eoliene din cinci județe au fost atacate aproape simultan, iar pagubele depășesc 3 milioane de euro, doi bărbați fiind arestați, potrivit Știrile ProTV. Ancheta vizează atât furturi de amploare, cât și posibile acte de sabotaj asupra infrastructurii din energia verde.

Atacurile au avut loc între 31 ianuarie și 4 februarie, la ore apropiate, în parcuri eoliene din Tulcea, Galați, Constanța, Brăila și Ialomița. Hoții au vizat turnuri meteorologice și echipamente de măsurare a vântului, esențiale pentru funcționarea și monitorizarea turbinelor.

Potrivit anchetatorilor, doi bărbați din Vrancea ar fi tăiat cablurile de susținere ale unor stâlpi de monitorizare din județul Brăila, i-ar fi doborât și ar fi sustras componente în valoare de cel puțin 200.000 de euro. Bunurile au fost descoperite în localitatea Nicolae Bălcescu, din Constanța, unde suspecții aveau o locuință improvizată.

Investitorii din sectorul energiei verzi estimează că prejudiciul total, în toate parcurile afectate, depășește 3 milioane de euro. Reprezentanții industriei avertizează că astfel de incidente pot întârzia proiectele aflate în derulare și solicită intervenția Guvernului și a Ministerului Afacerilor Interne pentru protejarea infrastructurii critice.

Autoritățile analizează inclusiv ipoteza unor acțiuni coordonate sau de sabotaj, având în vedere că atacurile au fost comise în mai multe județe, într-un interval scurt de timp.

Tag-uri:prejudiciu 3 milioane euro ancheta sabotaj furt energie-verde arestari parcuri eoliene

AutorSzilárd-Ervin Szőgyényi

Sursăstirileprotv.ro

Urmărește-ne pe Google News

Recomandate

Articole pe același subiect

Tehnologie solară pentru conversia dioxidului de carbon în combustibili sustenabili.

Energie verde08 feb. 2026

O echipă de cercetători chinezi transformă dioxidul de carbon în componente pentru benzină folosind energia solară – o posibilă soluție pentru industriile greu de electrificat

Cercetătorii din China au dezvoltat o tehnologie inspirată din fotosinteză pentru a converti CO₂ și apă în compuși lichizi similari benzinei, cu ajutorul luminii solare , informează South China Morning Post . Inovația ar putea deschide calea către surse de combustibil sustenabile pentru domenii precum aviația și transportul maritim, unde tranziția la electric este dificilă. Publicat recent în Nature Communications , studiul a fost realizat de oameni de știință de la Academia Chineză de Științe și Universitatea de Știință și Tehnologie din Hong Kong. Aceștia au conceput un material compozit, bazat pe dioxid de tungsten modificat cu argint, care funcționează ca un „rezervor de sarcină” – un concept inspirat de molecula plastochinonă din plante . Materialul poate stoca energie electrică de scurtă durată și o eliberează eficient pentru a cataliza reacții chimice atunci când este expus la lumină. Combinat cu catalizatori precum cobalt-fatalocianina, sistemul a produs monoxid de carbon – un compus intermediar esențial care poate fi convertit în hidrocarburi lichide, adică în combustibili sintetici compatibili cu infrastructura actuală. Potrivit cercetătorilor, această metodă a crescut rata de conversie a CO₂ de până la 100 de ori față de metodele convenționale. Potențial major pentru industriile grele Această descoperire vine într-un moment în care industria energetică globală caută alternative pentru sectoarele unde electrificarea e dificilă din cauza cerințelor ridicate de densitate energetică, cum este cazul avioanelor și navelor maritime. China a investit deja masiv în cercetare privind combustibilii alternativi, inclusiv prin planuri naționale de dezvoltare de carburanți verzi pentru aviație. Tehnologia se bazează pe aceeași logică demonstrată anterior pe Stația Spațială Tiangong, unde astronauții chinezi au produs oxigen și combustibil pentru rachete printr-un proces artificial de fotosinteză, menționează LiveScience . [...]

Centrala solară reflectă lumina soarelui, simbolizând tranziția energetică a Chinei.

Energie verde05 feb. 2026

Sectorul energiei verzi din China a condus creșterea investițiilor în 2025 - peste 90% din expansiunea investițională a țării

Sectorul energiei verzi din China a fost responsabil pentru peste 90% din creșterea investițiilor țării în 2025 , potrivit unei analize publicate de The Guardian . Această evoluție a făcut ca industria să devină mai mare decât toate economiile lumii, cu excepția a șapte dintre ele, și să contribuie cu mai mult de o treime la creșterea economică a Chinei. În 2025, producția, instalarea și exportul de baterii, mașini electrice, energie solară și eoliană au reprezentat peste o treime din creșterea economică a Chinei. Conform analizei realizate de Centre for Research on Energy and Clean Air și publicată de Carbon Brief , valoarea reală a acestor sectoare aproape s-a dublat între 2022 și 2025, generând afaceri de 15,4 trilioane de yuani (aproximativ 2,2 trilioane de dolari). Impactul asupra economiei și societății Creșterea sectorului energiei verzi a avut un impact semnificativ asupra economiei Chinei, contribuind cu 11,4% la produsul intern brut (PIB) al țării în 2025, comparativ cu 7,3% în 2022. Acest avans a permis Chinei să atingă obiectivul de creștere anuală de 5%, fără de care ar fi fost dificil de realizat. "Dacă cel mai mare emițător de gaze cu efect de seră din lume continuă să se îndepărteze de combustibilii fosili cu această viteză, va atinge în curând – sau poate deja a atins – vârful emisiilor de carbon, ceea ce ar marca un punct de cotitură global", a declarat Lauri Myllyvirta, autorul principal al raportului. În ciuda succesului acestui sector, industria cărbunelui din China rămâne o forță politică puternică, cu planuri de a construi noi centrale pe cărbune, ceea ce ar putea complica tranziția către energia verde. Provocările și viitorul energiei verzi În ciuda progreselor, China se confruntă cu provocări în tranziția completă către energia verde. Cu aproximativ 290 de gigawați de capacitate nouă pe cărbune deja aprobată sau în construcție, țara riscă să creeze active neutilizate și să crească costurile sistemului. Cu toate acestea, energia solară a fost recunoscută de Agenția Internațională a Energiei ca fiind "cea mai ieftină electricitate din istorie", ceea ce a făcut-o accesibilă în multe țări din sudul global. Acest lucru subliniază potențialul energiei verzi de a transforma nu doar economia Chinei, ci și pe cea globală. În concluzie, deși China face pași importanți către un viitor mai verde, direcția sa energetică viitoare va deveni mai clară odată cu prezentarea noului plan cincinal al guvernului, care va fi dezvăluit luna viitoare. [...]

Creșterea rapidă a numărului de prosumatori în România în ultimii ani.

Energie verde16 feb. 2026

Explozia prosumatorilor: de la 303 în 2019 la 300.000 în 2026 - 9% din producția națională vine din panouri, dar furnizorii reclamă subvenții încrucișate

România a ajuns la aproape 300.000 de prosumatori, cu 3.400 MW instalați , după una dintre cele mai rapide creșteri din Europa, arată un studiu lansat de Asociația Furnizorilor de Energie din România, potrivit Mediafax . De la doar 303 prosumatori în 2019, România a ajuns la începutul lui 2026 la aproape 300.000, iar capacitatea instalată a crescut de la sub 5 MW la circa 3.400 MW la finalul lui 2025. Producția anuală generată de acest segment a atins aproximativ 4,5 TWh, echivalentul a aproape 9% din producția totală de energie electrică a țării. Cu rate medii de creștere de peste 200% în perioada 2022–2024, România a depășit ritmul unor piețe mature precum Germania, Spania sau Italia. Studiul realizat pentru AFEER analizează analizează impactul acestei expansiuni asupra sistemului energetic. Potrivit datelor citate, dacă sunt raportate costurile suplimentare ale furnizorilor la energia livrată în rețea de prosumatori, rezultă un cost adițional între 200 și 372 lei/MWh, suportat în final de consumatori. Beneficiile aduse de prosumatori au o contrapondere în costurile care trebuie suportate, în final de consumatori, arată Laurențiu Urluescu . „Sigur, creșterea prețurilor la energie electrică a fost principalul factor economic al apariției și evoluției spectaculoase a prosumatorilor. Dar, potrivit studiului, dacă am raporta costurile suplimentare ale furnizorilor la cantitatea de energie electrică introdusă în rețea de către prosumatori s-ar obține costul adițional al fiecărui MWh produs de aceștia între 200 și 372 lei/MWh, cost care în final este susținut de consumatori”, a declarat președintele AFEER. Documentul atrage atenția asupra așa-numitei subvenții încrucișate, prin care o parte din beneficiile acordate prosumatorilor sunt susținute de ceilalți clienți ai sistemului. În România, scutirea de la plata dezechilibrelor se aplică instalațiilor de până la 400 kW, cel mai ridicat prag din Europa, situând țara la limita maximă permisă de legislația europeană. Reprezentanții AFEER subliniază că rețelele de distribuție, proiectate pentru flux unidirecțional, sunt acum supuse unor presiuni tehnice majore din cauza fluxurilor bidirecționale generate de producția distribuită. În acest context, asociația solicită reglementări unitare, aliniate cu Directiva europeană privind energia regenerabilă, pentru a menține echilibrul între obiectivele de decarbonare și stabilitatea sistemului energetic. [...]

Steag european în fața unei fabrici cu emisii de fum.

Energie verde10 feb. 2026

Vot în Parlamentul European pentru ținta climatică 2040 - 413 pentru și 226 împotrivă, cu concesii pentru state reticente

UE a amânat cu un an extinderea pieței carbonului la transportul rutier și încălzirea clădirilor, din 2027 în 2028, sub presiunea Poloniei și Ungariei, potrivit Economica.net . Decizia apare în pachetul mai larg prin care Parlamentul European a adoptat definitiv obiectivul climatic al UE pentru 2040, votat în plen la Strasbourg cu 413 voturi pentru și 226 împotrivă. Amânarea vizează lărgirea sistemului european de tranzacționare a certificatelor de emisii (piața carbonului) către sectoare cu impact direct asupra populației: combustibilii pentru transportul rutier și energia folosită la încălzirea clădirilor. Mutarea termenului cu un an nu închide însă disputa: mai multe state membre cer în continuare o amânare și după 2028, ceea ce menține incertitudinea asupra calendarului și asupra modului în care costurile tranziției vor fi distribuite între consumatori, companii și bugete publice. Contextul politic al acestei concesii este adoptarea țintei pentru 2040, în condițiile în care UE își redusese deja emisiile cu 37% până în 2023 față de 1990, în principal prin scăderea utilizării cărbunelui și creșterea producției din surse regenerabile. În negocieri au fost introduse „clauze de flexibilitate” pentru a obține sprijinul unor țări reticente, iar una dintre mize a fost tocmai ritmul extinderii instrumentelor de preț al carbonului către zone sensibile social. În paralel, compromisul prevede că UE ar urma să își reducă emisiile interne cu 85% și să acopere restul de 5% prin achiziționarea de credite internaționale de carbon, care finanțează proiecte de decarbonizare în afara Europei, mecanism criticat de organizațiile de mediu ca o „externalizare” a acțiunii climatice. Chiar și cu aceste concesii și cu amânarea extinderii pieței carbonului, UE își menține obiectivul de neutralitate climatică până în 2050, însă dezbaterea despre calendarul ETS pentru transport și clădiri rămâne deschisă și poate reveni pe agenda politică înainte de 2028. [...]

Parc fotovoltaic modern în Olt, cu panouri solare și echipamente electrice.

Energie verde09 feb. 2026

Parc fotovoltaic de 135 MW inaugurat în Olt – China Huadian intră în operare pe piața românească

Potrivit Gazeta de Sud , parcul fotovoltaic Studina, cu o capacitate de 135 MW, a fost pus în funcțiune în județul Olt, fiind prima investiție majoră din energie regenerabilă devenită operațională în România în 2026 . Proiectul este deținut parțial de gigantul chinez China Huadian, prin subsidiara sa din Hong Kong, și marchează o nouă etapă în tranziția energetică din sudul țării. Parcul solar este construit de Grup Blauer București SRL , companie deținută în proporție de 45% de China Huadian Hong Kong Company Limited, în timp ce restul participațiilor aparțin firmelor Studina Renewables și CWP Europe (câte 25,5% fiecare). CWP Europe este parte a grupului internațional CWP Global, cunoscut pentru investiții în proiecte regenerabile în Europa de Sud-Est. Centrala fotovoltaică Studina a fost autorizată recent de ANRE pentru exploatare comercială și va produce anual aproximativ 245.000 MWh de energie curată , suficientă pentru alimentarea a peste 122.000 de gospodării . Totodată, va contribui la reducerea emisiilor de CO₂ cu circa 220.000 de tone pe an . În același amplasament va fi dezvoltat și un sistem de stocare a energiei în baterii, pentru echilibrarea rețelei. Construcția parcului a fost realizată cu aportul unor companii internaționale și românești, printre care Siemens Energy, Solarpro Holding și Eximprod Grup . Proiectul a fost cumpărat în urmă cu trei ani de la investitori români, printre care și fostul fotbalist Bogdan Stelea, iar termenul estimat inițial pentru punere în funcțiune era 2025. China Huadian este una dintre cele mai mari companii energetice de stat din China, cu o capacitate instalată de 178.000 MW și o producție anuală de 640 TWh. Prin această investiție, grupul își consolidează prezența în Europa, într-un moment în care România accelerează tranziția către surse regenerabile. În 2025, România a depășit 7.000 MW de capacitate fotovoltaică instalată, iar estimările pentru 2026 indică un potențial suplimentar de peste 2.500 MW. Investiția de la Studina vine în acest context de efervescență în sectorul solar și este văzută ca un model de parteneriat internațional pentru dezvoltarea durabilă a infrastructurii energetice naționale. [...]

Energie verde08 feb. 2026

Parcul fotovoltaic Butimanu de circa 300 MWp, finanțat de Ingka (IKEA) - producție estimată pentru echivalentul a 170.000 de gospodării

Ingka (proprietarul IKEA) a injectat 435,8 milioane lei în proiectul Butimanu , o capitalizare destinată finanțării parcului fotovoltaic de circa 300 MWp care, odată pus în funcțiune, ar urma să acopere consumul echivalent al aproximativ 170.000 de gospodării din România, potrivit Economica.net . Decizia de majorare a capitalului a fost luată de Ingka Investments BV, ca asociat unic al Ingka Investments Romania, iar suma este echivalentul a circa 86 milioane de euro la cursul mediu BNR euro-leu din august 2025, conform documentului din 19 august 2025 citat de publicație. Banii au fost aduși prin aport în numerar și sunt direcționați către Investments Romania – Butimanu Energy SRL , pentru proiectele Butimanu 1 și Butimanu 2, aflate în construcție. Proiectul este dezvoltat în două faze, pe raza localității Butimanu (județul Dâmbovița), iar dimensiunea anunțată – circa 300 MWp – îl plasează între investițiile fotovoltaice mari din piața locală. MWp (megawați vârf) este unitatea folosită pentru a descrie puterea maximă a panourilor în condiții standard de testare, un indicator relevant pentru capacitatea instalată, dar care nu echivalează direct cu energia livrată în rețea pe parcursul unui an. Pentru gospodării, miza este mai puțin „cât are proiectul în MWp” și mai mult ce înseamnă în termeni de energie disponibilă în sistem: compania spune că producția estimată ar fi suficientă pentru echivalentul a aproximativ 170.000 de gospodării. Asta nu înseamnă că parcul va alimenta fizic acele locuințe „în mod dedicat”, ci că energia regenerabilă produsă și injectată în rețea ar putea acoperi, la nivel agregat, un consum comparabil. Într-o piață cu prețuri volatile, astfel de capacități noi pot conta prin creșterea ofertei de electricitate cu cost marginal redus (soarele nu are cost de combustibil), ceea ce, în anumite intervale, poate tempera presiunea asupra prețurilor din piață și, indirect, asupra facturilor. „Proiectul va fi finalizat în aprilie 2027. Proiectul a primit aviz favorabil din partea Comisiei pentru examinarea investițiilor străine directe”, au mai spus pentru Economica.net oficialii grupului suedez Ingka. Ingka Investments este divizia de investiții a grupului suedez Ingka, proprietarul magazinelor IKEA , iar grupul deține deja nouă parcuri eoliene în România, cu o capacitate totală de 171 MW. Dacă termenul comunicat rămâne neschimbat, următorul reper pentru piață și pentru consumatori este punerea în funcțiune în aprilie 2027, moment din care producția proiectului ar urma să înceapă să se reflecte în mixul național de energie și, prin mecanismele pieței, în condițiile de preț care ajung în final și la gospodării. [...]