Știri
Știri din categoria Economie & Finanțe Publice
România rămâne sub media UE la puterea de cumpărare, dar depășește Ungaria și alte patru state , potrivit datelor Eurostat prezentate de economedia.ro . În 2025, PIB-ul pe cap de locuitor exprimat în standarde de putere de cumpărare (PPS – un indicator care ajustează veniturile la diferențele de preț dintre țări) plasează România la un scor de 78 din 100, unde 100 este media Uniunii Europene. Indicatorul arată cât poate cumpăra, în termeni comparabili, un locuitor dintr-o țară față de media UE. La nivel european, diferențele sunt mari: de la 68 în Bulgaria și Grecia până la 239 în Luxemburg, ceea ce înseamnă că Luxemburgul este la circa 3,5 ori peste cele mai jos clasate state, conform datelor Eurostat citate în material. Unde se poziționează România și pe cine depășește Cu scorul 78 (România apare și cu 79 într-un alt pasaj al textului), România este în aceeași zonă cu Croația și peste mai multe economii din regiune. În lista menționată în articol, România depășește: Ungaria (76) Slovacia Letonia Grecia Bulgaria Pentru mediul de afaceri, această poziționare contează deoarece PPS este folosit frecvent în comparații de convergență economică și în evaluări privind piața internă (cerere, consum, costuri relative), fără a fi un indicator direct al salariilor sau al productivității. Extremele din clasament și de ce pot distorsiona comparațiile În vârful clasamentului, Luxemburg și Irlanda se detașează net: 239, respectiv 237 (raportat la media UE = 100). Materialul notează însă că aceste valori sunt influențate de factori specifici: în Luxemburg, un număr mare de lucrători străini contribuie la PIB, dar nu sunt incluși în populația rezidentă; în Irlanda, PIB-ul ridicat este legat parțial de prezența multinaționalelor și de modul în care este contabilizată proprietatea intelectuală, o parte din venituri fiind repatriate către proprietarii din afara țării. Context: media UE în euro, ajustată la PPS În termeni monetari, PIB-ul mediu pe cap de locuitor al UE a fost de aproximativ 41.600 euro în PPS în 2025 (date preliminare), cu un interval în interiorul UE de la 28.300 euro în Bulgaria la 99.300 euro în Luxemburg. În ansamblu, articolul indică o separare persistentă între Est și Vest/Nord: țările din Europa de Est au, în general, cele mai mici niveluri ale PIB-ului pe cap de locuitor în PPS, iar diferențele sunt asociate cu productivitatea muncii și intensitatea ocupării forței de muncă, potrivit explicațiilor Eurostat preluate în analiză. [...]
Primăria Sectorului 6, condusă de Ciprian Ciucu, vrea să recupereze de la proprietari peste 856 milioane lei considerați „cheltuieli neeligibile” făcute de Primăria Generală în Programul Național de Consolidare a clădirilor cu Risc Seismic Ridicat, potrivit hotnews.ro . Miza este una bugetară: sumele ar urma să fie transferate, practic, dinspre administrație către persoane fizice, cu efect direct asupra costului final al consolidărilor. Planul descris în documentul citat presupune ca proprietarii imobilelor incluse în program să plătească eșalonat, pe cinci ani, sumele stabilite de primărie. Dacă nu achită, proprietatea ar urma să fie ipotecată în favoarea primăriei, pe o perioadă de 15 ani, interval în care datoria ar trebui plătită. Ce se schimbă pentru proprietari și de ce contează Din perspectiva impactului economic, măsura ar transforma o intervenție finanțată în principal de la bugetul de stat într-o obligație de plată pentru beneficiari, în condițiile în care vorbim de un volum de cheltuieli neeligibile de peste 856 milioane lei. În același timp, materialul semnalează o problemă de aplicare: nu este precizat cum ar putea fi impusă obligația în cazul unor contracte deja încheiate, ceea ce lasă deschisă întrebarea privind baza legală și mecanismul efectiv de recuperare. Ce urmează În forma prezentată, proprietarii ar urma să primească sume „impuse de primărie” și un calendar de plată, cu ipotecă drept instrument de garantare în caz de neplată. Articolul nu oferă detalii despre pașii administrativi concreți sau despre momentul de la care măsura ar intra în vigoare. [...]
Potrivit adevarul.ro , Escaladarea conflictului din Iran a provocat turbulențe pe piețele globale și temeri privind inflația, însă China a reușit să rămână relativ stabilă, datorită rezervelor energetice, diversificării surselor și expunerii reduse la capitalul străin. Cum a devenit China imună la șocurile energetice din Orientul Mijlociu FOTO: Shutterstock Deși este unul dintre cei mai mari importatori de petrol din lume, China a evitat un șoc major, chiar și în contextul blocajelor din strâmtoarea Ormuz. Explicația ține de o strategie construită în timp: diversificarea surselor de energie și acumularea unor rezerve masive. Cu peste 1,2 miliarde de barili de petrol în stoc și un mix energetic care include cărbune, energie regenerabilă și GNL, economia chineză este mai puțin vulnerabilă la crizele din Golful Persic. „O mare parte din corelația scăzută observată pe piețele sale de capital în ultimele săptămâni provine cu siguranță din faptul că, în calitate de cel mai mare importator de petrol din lume, se gândește strategic la un război de ceva vreme”, a declarat Julian Howard, strateg șef de investiții la Gam, potrivit CNBC. Un avantaj construit după tensiunile cu SUA Analiștii spun că această reziliență a fost accelerată după războiul comercial cu SUA din 2018. „Pe atunci, Trump a lovit China frontal, iar ceea ce s-a întâmplat de atunci este că China a început să se pregătească, iar ei au început să devină mai rezistenți și mai independenți”, a explicat Peter Boockvar. El a adăugat: „Încercarea noastră de a le limita accesul la tehnologia noastră i-a încurajat doar să o dezvolte pe a lor”. Obligațiunile, un refugiu stabil În timp ce alte active considerate sigure au avut fluctuații, obligațiunile chineze au rămas stabile. Randamentul pe 10 ani s-a menținut în jur de 1,81%, în contrast cu creșterea semnificativă a randamentelor din SUA. „Important este că principala problemă a acestei crize a fost incapacitatea țărilor de a reacționa eficient, având în vedere deficitele fiscale foarte ridicate, nivelurile datoriei și inflația la niveluri incomode”, a declarat Gustavo Medeiros. „China se confruntă cu deflația, așa că piața sa de obligațiuni a fost mai puțin expusă decât alte piețe majore”. În plus, dependența redusă de investitori străini limitează riscul unor retrageri masive de capital. Un rival global și un posibil stabilizator regional Pe termen lung, China rămâne singura țară care poate concura cu SUA în mai multe industrii-cheie, de la inteligență artificială la vehicule electrice. „Există o singură țară, și anume China, care concurează puternic cu SUA în toate industriile”, a spus Liqian Ren. În același timp, Beijingul încearcă să își consolideze rolul în Asia, oferind sprijin în domeniul energiei. „Suntem aici pentru a oferi dezvoltare economică… și vă putem ajuta să asigurați siguranța aprovizionării cu energie… putem oferi stabilitate”, a explicat Li Shuo. [...]
În ianuarie 2026, patru județe au avut salarii medii nete mai mici decât în ianuarie 2025 , potrivit Ziarul Financiar , care a centralizat date ale Institutului Național de Statistică (INS). Scăderile salariale sunt raportate la comparația ianuarie 2026 versus ianuarie 2025 și apar în Giurgiu, Bacău, Hunedoara și Olt, conform informațiilor prezentate de publicație pe baza datelor INS. Cea mai mare diminuare este în județul Olt, unde salariul mediu net este mai mic cu aproximativ 5% față de anul anterior. În context, județul este menționat și între zonele cu creșteri puternice ale numărului de firme care și-au suspendat activitatea în 2024. Județele în care INS indică scăderi ale salariului mediu net (ianuarie 2026 față de ianuarie 2025) sunt: Giurgiu Bacău Hunedoara Olt Pentru Olt, ZF notează și o evoluție separată din zona mediului de afaceri: județul se află printre cele cu cele mai mari creșteri ale numărului de firme care și-au suspendat activitatea în 2024, cu un avans de circa 31%, potrivit datelor Oficiului Național al Registrului Comerțului (ONRC) citate de publicație. Datele semnalate de INS și puse în context de ZF contează deoarece arată că, deși la nivel național salariile au avut în general o tendință de creștere în ultimii ani, există județe unde dinamica se inversează punctual, ceea ce poate indica presiuni locale în economie și pe piața muncii. [...]
Cheltuielile unei gospodării din România au urcat cu 11% în trimestrul IV 2025 , potrivit Mediafax , care citează date publicate marți de Institutul Național de Statistică (INS), în comparație cu aceeași perioadă din 2024. În trimestrul IV din 2025, veniturile bănești medii lunare au fost de 8.863 lei pe gospodărie (3.566 lei pe persoană), în scădere cu 0,2% față de trimestrul anterior. Salariile brute și alte drepturi salariale au însumat 6.466 lei pe gospodărie și au reprezentat 68,4% din veniturile totale, în timp ce prestațiile sociale au fost de 1.877 lei pe gospodărie, iar veniturile în natură de 591 lei pe gospodărie. Diferențele între urban și rural rămân semnificative. În mediul urban, venitul total mediu lunar a fost de 10.785 lei pe gospodărie (4.511 lei pe persoană), de 1,4 ori mai mare decât în rural, iar structura veniturilor a fost dominată de salarii: 74,2% din total, cu 14,9 puncte procentuale peste ponderea din mediul rural. În rural, prestațiile sociale au avut o pondere de 21,4%, iar veniturile în natură au ajuns la 10,5%, de trei ori peste nivelul din urban. Pe partea de cheltuieli, INS arată că în trimestrul IV din 2025 cheltuielile bănești medii lunare au fost de 7.594 lei pe gospodărie (3.056 lei pe persoană), cu 0,8% sub nivelul din trimestrul III. În mediul urban, cheltuielile medii lunare au fost de 9.144 lei pe gospodărie, de 1,3 ori mai mari decât în mediul rural; la nivel individual, o persoană din urban a cheltuit în medie 3.825 lei pe lună, de 1,4 ori mai mult decât în rural. Principalele destinații ale cheltuielilor gospodăriilor, conform datelor INS, au fost: consumul (cheltuieli bănești de consum și contravaloarea consumului uman din resurse proprii): 4.834 lei pe gospodărie (59,9%); transferurile către administrația publică și către fondurile publice și private de asigurări sociale (impozite, contribuții, cotizații, taxe): 2.711 lei pe gospodărie (33,6%). „Față de trimestrul IV din 2024, în ultimul trimestru al anului trecut, veniturile totale medii lunare pe o gospodărie au crescut cu 10,3%, iar cele pe o persoană cu 11,1%, iar cheltuielile totale medii lunare pe o gospodărie au crescut cu 11,0%, iar cele pe o persoană au crescut cu 11,7%.” Datele sugerează o presiune mai mare asupra bugetelor, în condițiile în care cheltuielile totale au avansat într-un ritm apropiat de cel al veniturilor totale. În același timp, structura diferită a veniturilor și cheltuielilor între urban și rural indică vulnerabilități distincte: în rural, ponderea consumului din resurse proprii rămâne ridicată (10,9% din cheltuielile totale, de patru ori peste urban), iar în urban taxele și contribuțiile au o greutate mai mare (36,8%, cu 8,1 puncte procentuale peste rural). [...]
ANAF va publica trimestrial „lista albă” a firmelor fără restanțe fiscale , potrivit Ziarul Financiar , care notează că documentul va include contribuabilii persoane juridice ce și-au declarat și achitat la scadență obligațiile fiscale și nu au datorii restante. Publicarea listei are la bază Ordinul ANAF nr. 1.923/2022, care stabilește procedura de publicare a contribuabililor ce nu înregistrează obligații restante, ordin apărut în Monitorul Oficial nr. 1058 din 1 noiembrie 2022, conform aceleiași surse. Pentru a fi incluși în „lista albă”, contribuabilii trebuie să îndeplinească simultan mai multe condiții: să fi depus toate declarațiile fiscale aferente vectorului fiscal pe perioada de prescripție, să fi achitat la termen obligațiile fiscale principale și accesorii pentru trimestrul vizat și să nu aibă obligații bugetare restante la data întocmirii listei. În listă pot intra și contribuabilii aflați în situațiile prevăzute la art. 157 alin. (2) și (3) din Codul de procedură fiscală, inclusiv cei care beneficiază de înlesniri la plată acordate potrivit legii, aflate în derulare, mai arată Ziarul Financiar. ANAF explică și modul de verificare a condiției de declarare în cazurile în care nu există un termen de depunere suficient de precis pentru anumite obligații declarative (de exemplu, la accize): verificarea se face la data întocmirii listei, respectiv dacă până atunci au fost depuse toate declarațiile, indiferent de termenul legal de declarare. Lista poate fi consultată aici . [...]
Comisia Europeană le-a cerut statelor să evite subvențiile și tăierile de taxe prelungite , pe fondul scumpirii energiei, potrivit Biziday , care citează Financial Times. Avertismentul vizează riscul ca măsurile adoptate pentru a amortiza creșterea prețurilor să se transforme într-o problemă fiscală, prin deficite mai mari, inflație ridicată și scumpirea creditului. Comisarul european pentru energie, Dan Jørgensen, a declarat că demersul este unul coordonat la nivelul Comisiei, pe motiv că efectele unui șoc într-un sector se pot extinde în restul economiei. El a spus că Bruxelles-ul oferă consultanță tehnică și sprijin statelor membre pentru pregătirea instrumentelor și politicilor pe care vor să le folosească, însă în limita „spațiului fiscal” disponibil, adică a marjei de deficit. Comisia Europeană insistă ca subvențiile, reducerile de taxe și plafonările de preț la carburanți să fie limitate în timp și mai bine țintite (de exemplu, aplicate doar pentru motorină), pentru a evita repetarea efectelor crizei energetice din 2022, care a alimentat ulterior inflația și deficitele. În acest context, sunt menționate state precum Italia, Polonia și Spania, care au redus taxele pe carburanți, în timp ce alte guverne au cerut relaxarea regulilor UE privind ajutoarele de stat. Contextul imediat este escaladarea tensiunilor din Orientul Mijlociu: atacurile americane asupra Iranului au dus la creșterea cotațiilor petrolului și gazelor în Europa cu aproximativ 60% și au alimentat temeri privind o penurie de motorină și kerosen. Comisia se teme că acest conflict ar putea declanșa a treia criză economică pentru UE în doar șase ani, după pandemia de Covid-19 și invazia la scară largă a Rusiei în Ucraina, în 2022, ambele urmate de programe ample de stimulare care au împins datoria publică în sus. În medie, datoria publică a statelor membre UE raportată la PIB a crescut de la 77,8% la finalul lui 2019 la 82,1% anul trecut. Președinta Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, a avertizat că măsurile „cu bază largă” și pe termen lung pot avea efectul opus celui dorit, prin stimularea excesivă a cererii și reaprinderea inflației, îndemnând decidenții să se concentreze pe intervenții temporare și specifice. Separat, miniștrii de finanțe din Germania, Spania, Italia, Portugalia și Austria au cerut Bruxelles-ului să introducă o taxă pe veniturile extraordinare ale companiilor energetice, pentru a reduce presiunea asupra economiei și a populației europene. [...]
Moody’s a îmbunătățit ratingul Republicii Moldova la B2 , de la B3, menținând perspectiva stabilă, potrivit Mediafax , care citează un anunț al Guvernului de la Chișinău. Executivul moldovean susține că este cel mai bun nivel atins în ultimii 25 de ani. Premierul Alexandru Munteanu a prezentat decizia ca pe un „semnal” de încredere din exterior și a spus că evaluarea este una „independentă, tehnică”, privind modul în care statul își gestionează economia și finanțele. Conform comunicatului Guvernului, nivelul B2 indică faptul că Republica Moldova se confruntă în continuare cu provocări economice și geopolitice, însă arată o capacitate îmbunătățită de a gestiona riscurile financiare, politice și sociale. În termeni practici, autoritățile de la Chișinău leagă îmbunătățirea ratingului de un acces mai bun la finanțare internațională, costuri mai reduse pentru împrumuturile externe și o atractivitate mai mare pentru investiții străine și proiecte de dezvoltare. Premierul a mai afirmat că evoluția reflectă întărirea instituțiilor, „reforme reale”, independență energetică și pași către Uniunea Europeană, punând rezultatul pe seama unei coordonări între instituții și a unor decizii asumate. Articolul Mediafax nu oferă detalii suplimentare despre calendarul sau condițiile care au stat la baza deciziei Moody’s, dincolo de menținerea perspectivei stabile și de schimbarea ratingului de la B3 la B2. [...]
Spania, Germania, Italia, Portugalia și Austria cer un nou impozit UE pe profiturile energetice , potrivit TVR Info , care citează agenția EFE. Solicitarea a fost transmisă Comisiei Europene printr-o scrisoare publicată sâmbătă, în contextul scumpirii petrolului pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu. În scrisoarea datată 3 aprilie și adresată comisarului european pentru Climă, Wopke Hoekstra, miniștrii Economiei și Comerțului din cele cinci state susțin că impactul economic al creșterii prețurilor la petrol ar trebui împărțit „într-un mod echitabil” între actorii afectați, inclusiv printr-o contribuție suplimentară din partea companiilor energetice. „Conflictul din Orientul Mijlociu a provocat o creştere a preţurilor petrolului, ceea ce reprezintă o povară considerabilă pentru economia europeană şi pentru cetăţenii europeni. Este important ca această povară să fie distribuită într-un mod echitabil”. Propunerea vizează impozitarea profiturilor extraordinare ale companiilor energetice printr-un „instrument de contribuţie la nivelul UE susţinut de o bază juridică solidă”. Miniștrii amintesc că un mecanism comparabil a existat deja în 2022, sub forma unei contribuții de solidaritate temporare, introdusă ca măsură de urgență în urma creșterii prețurilor la energie după invazia Rusiei în Ucraina. Un element suplimentar cerut acum este ca Executivul european să analizeze dacă profiturile obținute în străinătate de companiile petroliere multinaționale pot fi incluse mai specific decât în 2022. Potrivit semnatarilor, o astfel de „soluţie europeană” ar putea finanța ajutoare temporare, în special pentru consumatori, și ar putea reduce presiunile inflaționiste, fără costuri suplimentare pentru bugetele publice. Miniștrii afirmă, totodată, că Bruxelles-ul a promis că va analiza rapid propunerea. [...]
Standard & Poor’s a confirmat ratingul României la BBB- , dar perspectiva rămâne negativă, potrivit Euronews România , ceea ce păstrează deschis riscul unei retrogradări în următorii ani. Agenția de rating indică faptul că autoritățile au început deja măsuri de reducere a deficitului bugetar, inclusiv creșterea TVA, majorarea accizelor și înghețarea salariilor și pensiilor în sectorul public. În acest context, Standard & Poor’s anticipează că economia ar putea stagna în 2026, pe fondul austerității, al inflației și al prețurilor ridicate la energie, influențate și de conflictul din Orientul Mijlociu. Pe partea de prețuri, inflația este estimată la peste 7% în 2027, cu posibilitatea unei creșteri temporare spre 10%. În paralel, datoria publică este așteptată să continue să urce, iar riscurile politice și întârzierile în atragerea fondurilor europene sunt menționate ca factori care pot apăsa asupra economiei. În același timp, agenția notează că investițiile finanțate din bani europeni rămân principalul sprijin pentru creșterea economică în următorii ani, într-un peisaj în care consolidarea fiscală și costurile ridicate pot limita avansul economic. [...]
Daniel Dăianu avertizează că România poate evita recesiunea doar „cu noroc” , potrivit Antena 3 CNN . Președintele Consiliului Fiscal a făcut declarațiile vineri, 3 aprilie 2026, într-o intervenție la postul TV, pe fondul scumpirilor în lanț pe care le leagă de războiul din Iran. În acest context, Dăianu le-a recomandat populației să își reducă cheltuielile și să prioritizeze strict necesarul, argumentând că șocul energetic și efectele asupra prețurilor ar putea persista. El a invocat inclusiv riscul unor măsuri excepționale, precum raționalizarea energiei, și a menționat presiuni suplimentare asupra prețurilor alimentelor, pe fondul unei crize a costului vieții resimțite atât în Europa, cât și în SUA. „Trebuie să avem noroc, să nu intrăm în recesiune. Se poate intra. Opinia mea este că nu va fi o recesiune adâncă.” Dăianu a mai spus că România pornește cu vulnerabilități fiscale, menționând deficite ridicate și lipsa „spațiului fiscal” (marja bugetară care permite statului să cheltuiască sau să reducă taxe fără să agraveze dezechilibrele). În opinia sa, o abatere de la consolidarea fiscală ar putea avea consecințe severe, deoarece piețele ar penaliza România. Pe partea de prețuri, președintele Consiliului Fiscal anticipează un nou val de inflație („puseu inflaționist”), dar apreciază că procesul de dezinflație nu va fi oprit. Totodată, el nu vede un scenariu în care România să nu se mai poată împrumuta și nici riscul unui faliment în Uniunea Europeană, chiar dacă menționează creșteri ale randamentelor obligațiunilor statelor din UE. În același timp, avertizează că o scădere a consumului, deși afectează economia, poate deveni inevitabilă pentru gospodării, care ar trebui să își „definească” mai bine prioritățile de cheltuire. [...]
Guvernul României intenționează să contracteze, în cursul acestei luni, împrumuturi de aproximativ 3,9 miliarde de lei de la instituțiile bancare, într-un context economic marcat de presiuni bugetare și nevoi crescute de finanțare, relatează Antena3.ro . Suma este mai redusă față de lunile anterioare, semnalând o ajustare temporară a strategiei de împrumut sau o calibrare în funcție de condițiile pieței. Fondurile atrase vor fi utilizate, în principal, pentru refinanțarea datoriei publice existente și pentru acoperirea deficitului bugetar . Practic, statul împrumută bani pentru a-și susține cheltuielile curente, dar și pentru a rostogoli datorii mai vechi ajunse la scadență. Această practică este frecventă în administrațiile moderne, însă nivelul dobânzilor rămâne un element esențial care influențează sustenabilitatea datoriei pe termen lung. Dobânzile la care statul se împrumută depind de mai mulți factori, inclusiv inflația, stabilitatea economică și percepția investitorilor asupra riscului. În ultima perioadă, costurile de finanțare au rămas relativ ridicate, ceea ce înseamnă că fiecare împrumut nou pune o presiune suplimentară asupra bugetului public, prin creșterea cheltuielilor cu dobânzile. Reducerea valorii împrumuturilor comparativ cu alte luni poate indica o încercare de limitare a costurilor sau o adaptare la cererea din piață. Totodată, aceasta ar putea reflecta și o strategie de diversificare a surselor de finanțare, inclusiv prin emisiuni de obligațiuni pe piețele externe sau prin atragerea de fonduri europene. În ansamblu, politica de împrumut a statului rămâne un indicator important al sănătății economice și al echilibrului fiscal. Evoluția dobânzilor și nivelul datoriei publice vor continua să fie atent monitorizate atât de autorități, cât și de investitori. [...]