Știri
Știri din categoria Bugetul de Stat
Aderarea la euro depinde de coborârea deficitului bugetar spre 3%, avertizează președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, într-o intervenție la emisiunea „OFF The Record”, potrivit Mediafax. Mesajul are o miză directă pentru politica fiscală: fără „spațiu fiscal”, România nu poate susține pașii necesari pentru intrarea în zona euro.
Dăianu a spus că, dacă România își propune aderarea la moneda unică, trebuie „prima dată” să ajungă cu deficitul bugetar „în jur de 3%”. În logica criteriilor europene, acest prag este un reper pentru disciplina bugetară și pentru credibilitatea finanțelor publice.
Invitat la emisiunea difuzată de Mediafax, Dăianu a argumentat că aderarea la zona euro presupune, înainte de toate, existența unui spațiu fiscal — adică posibilitatea statului de a-și finanța cheltuielile și de a gestiona șocuri economice fără să împingă deficitul și datoria pe o traiectorie nesustenabilă.
În acest context, el a indicat drept țintă reducerea deficitului către 3% și a legat explicit obiectivul euro de corecția bugetară.
Întrebat dacă este de acord ca România să ajungă în zona euro, Dăianu a răspuns afirmativ, însă a condiționat intrarea de rezolvarea problemelor actuale ale finanțelor publice.
„Sigur! Să intrăm! Dar trebuie să rezolvăm problemele acestea”
Pentru reducerea deficitului, președintele Consiliului Fiscal a propus o abordare graduală, „prin consecvență”, și continuarea procesului de corecție bugetară.
Recomandate
Sorin Grindeanu avertizează că încasarea a circa jumătate din tranșa rămasă din PNRR ar putea eșua , ceea ce ar pune presiune directă pe deficitul bugetar, într-un moment în care PSD susține că datele oficiale nu surprind toate obligațiile de plată ale statului, potrivit HotNews . Președintele PSD a declarat la Antena 3 CNN că România ar mai avea de încasat „undeva la 6,4 miliarde de euro (aprox. 32 miliarde lei)” din PNRR, însă „cam jumătate” din sumă ar fi „în pericol”. Grindeanu a spus că, dacă banii nu vor veni, deficitul bugetar va fi afectat, deoarece aceste încasări ar fi fost luate în calcul în estimările privind deficitul. De ce contează: PNRR și deficitul, legate direct în execuția bugetară Mesajul central al liderului PSD este că eventualul eșec de a atrage fonduri din PNRR nu ar fi doar o problemă de investiții, ci una de echilibru bugetar pe termen scurt: în lipsa banilor, ar rămâne un gol în finanțare care ar apăsa pe deficit. În același timp, Grindeanu susține că nivelul deficitului comunicat până acum nu ar include toate elementele relevante. El a invocat indicatorul de deficit de 3,8% din PIB pentru primele nouă luni, despre care afirmă că „nu cuprindea foarte multe lucruri”. Ce „date la zi” cere PSD: facturi, lucrări nefacturate și datorii Grindeanu a afirmat că premierul Luca Nicolescu ar fi cerut miniștrilor să transmită toate datele solicitate către Ministerul Finanțelor , astfel încât, „în câteva zile”, ministrul Finanțelor să prezinte situația financiară „la zi”. Liderul PSD spune că vrea o imagine completă la momentul preluării guvernării, inclusiv: execuția bugetară la sfârșitul lunii octombrie (nu doar la final de septembrie); prognoza de toamnă a Comisiei Europene, așteptată „în jurul datei de 15 noiembrie”; „toate facturile” și „absolut tot”, transmis transparent către Ministerul Finanțelor. În plus, el a enumerat tipuri de obligații pe care vrea să le vadă reflectate în datele oficiale: facturi emise și neplătite, lucrări realizate dar nefacturate, precum și datorii precum cele către magistrați (despre care afirmă că nu ar fi de 5 miliarde, ci „de vreo 10 miliarde”), către Pfizer și plăți legate de energie (ajutoare estimate de el la „două sau trei miliarde”). Riscul de retrogradare la „junk”: Grindeanu nu se pronunță încă Întrebat despre riscul ca România să fie retrogradată la categoria „junk” (nerecomandată investițiilor), Grindeanu a spus că așteaptă „datele reale” înainte de a trage o concluzie. El a susținut, totodată, că „nu s-a spus tot” despre situația bugetară și a criticat modul în care ar fi fost construită „imaginea” fostului premier Ilie Bolojan în raport cu deficitul. [...]
Datoria publică a României a urcat la peste 1.230 miliarde lei în august 2026, ceea ce împinge raportul datorie/PIB la 61,1% , pe fondul unei creșteri lunare de 25 miliarde lei (echivalentul unei medii de 806,45 milioane lei pe zi), potrivit HotNews , pe baza datelor publicate de Ministerul Finanțelor . În termeni de sustenabilitate bugetară, saltul de la 59,8% din PIB în iulie la 61,1% în august (PIB conform comunicatului INS din 9 octombrie 2026) indică o accelerare a îndatorării într-un interval scurt, într-un moment în care spațiul fiscal devine tot mai limitat. Ce s-a schimbat în structura datoriei în august Datele arată o creștere atât pe scadențe mai lungi, cât și pe termen scurt: datoria pe termen mediu și lung: 1.163 miliarde lei, de la 1.144 miliarde lei în iulie; datoria pe termen scurt: 67,1 miliarde lei, de la 60,54 miliarde lei. Titlurile de stat domină finanțarea Cea mai mare parte a datoriei guvernamentale era reprezentată de titluri de stat , în valoare de 966,47 miliarde lei, în timp ce împrumuturile însumau 237,3 miliarde lei. Pe monede, datoria era împărțită astfel: în lei: 549,54 miliarde lei; în euro: 552,27 miliarde lei (echivalent); în dolari americani: 125,02 miliarde lei (echivalent). Central vs. local și intern vs. extern La nivelul administrației publice centrale, datoria a crescut la 1.202 miliarde lei, de la 1.177 miliarde lei în iulie, din care 1.135 miliarde lei pe termen mediu și lung. Cea mai mare parte era contractată în lei (528,73 miliarde lei) și în euro (515,7 miliarde lei, echivalent). Datoria administrației publice locale a urcat la 28,127 miliarde lei, de la 27,73 miliarde lei, aproape integral pe termen mediu și lung (28,102 miliarde lei). Separat, datoria internă a ajuns la 620,39 miliarde lei (30,8% din PIB), iar datoria externă la 609,66 miliarde lei (30,3% din PIB), ambele în creștere față de luna anterioară. Context: ritmul din ultimii ani Potrivit unei statistici a Ministerului de Finanțe realizate pe metodologia UE (document disponibil aici ), datoria publică aproape s-a triplat în circa șase ani, de la un nivel de referință de 498,5 miliarde lei în 2020. Cea mai abruptă creștere a fost consemnată în 2024, când datoria a ajuns la 964,8 miliarde lei, de la 784,2 miliarde lei în 2023, iar ponderea în PIB a trecut atunci peste 50% (de la 49,3% la 54,8%). [...]
Retrogradarea ratingului Poloniei pentru datoria în zloți arată că piețele penalizează deficitele și datoria chiar și pe creștere economică , iar pentru România riscul este mai mare: o singură treaptă în jos ar însemna ieșirea din categoria „ investment grade ” și finanțare mai scumpă, potrivit Adevărul . Decizia agenției S&P vizează ratingul Poloniei pentru datoria în moneda locală, în condițiile în care economia poloneză ar urma să crească cu 3,6% în 2026. Mesajul principal al agenției, conform articolului, este că ritmul de creștere nu compensează deficitele și creșterea datoriei. Pentru România, comparația este nefavorabilă: articolul indică o contracție economică de 0,5% și un rating BBB- cu perspectivă negativă . În acest context, avertismentul este că o retrogradare ar împinge România sub pragul „investment grade” (categoria considerată acceptabilă pentru investiții de mulți investitori instituționali), ceea ce ar putea duce la costuri mai mari de împrumut pentru stat. Pentru detalii suplimentare, articolul integral este disponibil pe adevarulfinanciar.ro . [...]
Datoria guvernamentală a urcat la 61,1% din PIB în august 2026 , după o creștere lunară de 25 miliarde lei, până la peste 1.230 miliarde lei, potrivit datelor Ministerului Finanțelor citate de Antena 3 . Nivelul este mai mare decât cel din iulie (59,8% din PIB), pe baza PIB-ului din comunicatul INS din 9 octombrie 2026. Creșterea datoriei contează direct pentru costurile de finanțare ale statului și pentru spațiul bugetar: un nivel mai ridicat al datoriei, raportat la PIB, înseamnă nevoi mai mari de împrumut și, implicit, presiune pe cheltuielile cu dobânzile în perioadele următoare. Cum s-a modificat structura datoriei În august 2026, datoria pe termen mediu și lung a crescut la 1.163 miliarde lei, de la 1.144 miliarde lei în iulie. Datoria pe termen scurt a urcat la 67,1 miliarde lei, de la 60,54 miliarde lei în luna precedentă. Cea mai mare parte a datoriei era reprezentată de titluri de stat , în valoare de 966,47 miliarde lei, în timp ce împrumuturile însumau 237,3 miliarde lei. Expunerea pe monede și pe niveluri de administrație Pe monede, datele Ministerului Finanțelor arată următoarea distribuție (echivalent în lei acolo unde este cazul): 549,54 miliarde lei în moneda națională; 552,27 miliarde lei echivalent în euro; 125,02 miliarde lei echivalent în dolari americani. La nivel instituțional, datoria administrației publice centrale a crescut la 1.202 miliarde lei (de la 1.177 miliarde lei în iulie), din care 1.135 miliarde lei pe termen mediu și lung. Datoria administrației publice locale a urcat la 28,127 miliarde lei (de la 27,73 miliarde lei), aproape integral pe termen mediu și lung (28,102 miliarde lei). Datorie internă vs. datorie externă În august, datoria internă a administrației publice a ajuns la 620,39 miliarde lei (30,8% din PIB), față de 607,308 miliarde lei (30,2% din PIB) în iulie. Datoria externă era de 609,66 miliarde lei (30,3% din PIB), în creștere de la 597,6 miliarde lei (29,7% din PIB) în luna anterioară. În interiorul acestor totaluri, datoria internă includea 599,26 miliarde lei la nivel central și 21,128 miliarde lei la nivel local, iar datoria externă 602,66 miliarde lei la nivel central și 6,999 miliarde lei la nivel local. [...]
Guvernul avertizează că ieșirea de pe traseul de reducere a deficitului ar putea împinge România spre „junk”. Premierul Luca Niculescu spune, într-o intervenție la TVR, că Executivul încearcă să echilibreze consolidarea fiscal-bugetară cu riscul de tensiuni sociale, potrivit news.ro . Niculescu a anunțat că, în următoarele două-trei săptămâni, ministrul Finanțelor va prezenta situația fiscală și bugetară a țării. Premierul a evitat să spună dacă noul guvern a găsit o „gaură” bugetară, argumentând că este firesc ca Executivul să ceară date pentru a vedea „exact cum arată” finanțele publice. În același context, șeful Guvernului a insistat că România se află într-o perioadă de consolidare fiscală, adică trecerea de la „un deficit care a fost foarte mare” la un deficit care să se încadreze în traseul convenit cu Comisia Europeană . El a spus că un deficit mai mic presupune un proces de tranziție, dar a atras atenția că măsurile de austeritate pot amplifica tensiunile sociale, pe fondul scăderii puterii de cumpărare. „Nu mai poți să vii cu măsuri de austeritate fără să stârnești tensiuni și mai mari (...) dacă ieșim de pe acest traseu, ajustarea va fi și mai dură. Pe scurt, dacă România intră în junk nu va fi bine deloc.” De ce contează: riscul de finanțare mai scumpă dacă ratingul coboară Mesajul premierului leagă direct disciplina bugetară de riscul ca România să ajungă în categoria „junk” (rating nerecomandat investițiilor), scenariu care, în mod obișnuit, se traduce prin costuri mai mari de finanțare pentru stat și presiune suplimentară asupra bugetului. Niculescu nu a avansat cifre și nu a detaliat măsuri concrete, dar a indicat că menținerea traseului agreat cu Comisia Europeană este esențială pentru a evita o ajustare ulterioară „și mai dură”. Ce urmează Potrivit premierului, comunicarea oficială privind situația fiscal-bugetară va veni „relativ curând”, după prezentarea ministrului Finanțelor, estimată în două-trei săptămâni. Abia atunci, spune Niculescu, guvernul va ști „exact cum stăm” și va putea contura mai precis pașii următori ai consolidării. [...]
Ministerele au cerut suplimentări de 60 mld. lei, dar Finanțele spun că nu e sustenabil : ministrul Alexandru Nazare a indicat că Guvernul se pregătește și pentru o a doua rectificare bugetară , însă nivelul solicitărilor venite din ministere depășește ceea ce „România își permite”, potrivit News . Nazare a spus că planul pentru finalul anului include două rectificări bugetare și că Ministerul Finanțelor este „pregătit” și pentru a doua, idee pe care a susținut că a anunțat-o încă de la audiere. În același timp, ministrul a precizat că ministerele au cerut, cumulat, 60 de miliarde de lei, sumă pe care o consideră prea mare pentru spațiul bugetar disponibil. „Este o sumă foarte mare. Nu cred că România își permite să aloce sume de o asemenea magnitudine.” Nazare a adăugat că, în opinia sa, chiar și ordonatorii principali de credite (instituțiile care gestionează bugete, în principal ministerele) ar conștientiza că nivelul cererilor este peste ceea ce poate fi acoperit realist. „Cred că în adâncul sufletului lor, toți ordonatorii știu că acea sumă este un pic exagerată.” Miza economică a mesajului transmis de Finanțe este că rectificarea (și eventual a doua rectificare) va trebui să prioritizeze alocările, în condițiile în care solicitările agregate ale ministerelor depășesc capacitatea bugetului de a le acomoda integral. În materialul citat nu sunt oferite detalii despre sumele care ar putea fi aprobate efectiv sau despre distribuția pe ministere. [...]
