Știri
Știri din categoria Bugetul de Stat
O comună mică ajunge să aloce 12% din cheltuielile de funcționare pentru consultanță, un nivel pe care Guvernul îl folosește ca exemplu de vulnerabilitate a administrațiilor locale cu personal redus, potrivit HotNews, care citează o analiză guvernamentală publicată vineri.
Comuna indicată în raport este Bereni (județul Mureș), unde, pe date valabile pentru anul 2024, 12% din cheltuielile de funcționare ar fi direcționate către servicii de consultanță. Guvernul explică această pondere prin faptul că aparatele administrative ale autorităților locale mici sunt subdimensionate și „le lipsesc specialiștii”, ceea ce le împinge să externalizeze activități legate de investiții sau de accesarea finanțărilor.
Executivul notează că serviciile de consultanță pot fi un instrument legitim pentru creșterea capacității administrative – de exemplu, pentru documentații tehnice, atragerea de finanțări externe sau reformă instituțională. În același timp, avertizează că utilizarea „extensivă sau nefundamentată” poate ridica semne de întrebare privind oportunitatea, eficiența și transparența deciziilor.
În raport, Guvernul formulează și o concluzie mai largă: cheltuielile cu consultanța reflectă capacitatea administrativă locală, iar multe primării mici ajung să „cumpere competență” ca să-și îndeplinească atribuțiile. Riscul, potrivit aceleiași analize, este ca externalizarea excesivă să mascheze probleme structurale, să inducă risipă și să frâneze dezvoltarea competențelor în interiorul administrației.
Guvernul susține că ponderea cheltuielilor de consultanță scade, în general, pe măsură ce crește populația. Pentru orașe și municipii cu peste 20.000 de locuitori, consultanța ar reprezenta între 1% și 2% din cheltuielile de funcționare.
Raportul mai arată că acest tip de cheltuieli este raportat de un număr relativ scăzut de autorități locale și județene, dar apar și excepții: unele comune aflate în dezvoltare rapidă, mai ales în jurul marilor orașe, pot avea cheltuieli mai ridicate, fiind menționate Snagov și Tunari (Ilfov).
La nivel de consilii județene, procentele sunt descrise ca fiind „mult mai mici” decât la primării. Cel mai mare nivel ar fi în Ilfov (0,34–0,62%), urmat de Maramureș (0,21–0,34%), iar cea mai scăzută pondere este indicată în București (0,03%–0,05%).
Bereni este condusă de primarul Benedekfi Csaba (UDMR), aflat la al patrulea mandat; în iunie 2024 a câștigat alegerile locale fără contracandidat, potrivit presei locale. Conform datelor recensământului din 2021 publicate pe site-ul primăriei, comuna are 1.188 de locuitori.
HotNews precizează că a solicitat Primăriei Bereni un punct de vedere privind cheltuielile cu consultanța și că îl va publica atunci când îl va primi. Sursele citate în material includ presa locală și site-ul primăriei: Zi de Zi și Primăria Bereni.
Recomandate
Cheltuielile de personal ale statului au urcat la 164,6 mld. lei în 2024, 9,3% din PIB , iar Guvernul a pus aceste date într-un raport care leagă direct creșterea costurilor de probleme structurale de eficiență și de lipsa unei imagini unitare asupra aparatului public, potrivit Antena 3 . Raportul privind „Analiza Eficienței Administrației Publice Centrale și Locale”, elaborat la nivelul Cancelariei Prim-Ministrului în 2025 pe baza datelor oficiale disponibile pentru 2024, prezintă o „radiografie de ansamblu” a administrației centrale, locale și a companiilor de stat. Executivul susține că publicarea informațiilor este „o obligație față de cetățeni”, indiferent de configurația politică. Ce arată cifrele și de ce contează pentru buget Documentul indică faptul că, în 2024, cheltuielile de personal au ajuns la 164,6 miliarde de lei , adică 9,3% din PIB , în creștere față de 8,3% în 2023 (calcul pe același indicator al bugetului de stat). Raportul notează că, deși ponderea nu este la cel mai ridicat nivel din ultimii 20 de ani, „se observă o tendință de creștere din nou”. În același timp, raportul consemnează că deficitul bugetar în 2024 a fost de 8,65% din PIB , ceea ce pune presiune suplimentară pe orice categorie de cheltuieli rigide, cum sunt salariile din sectorul public. Diagnosticul Guvernului: aparat „supradimensionat”, date fragmentate Concluzia centrală a raportului este că administrația publică din România rămâne „fragmentată și supradimensionată” în raport cu rezultatele, iar lipsa corelării între resurse, performanță și impact duce la „ineficiență și risipă”. Documentul mai susține că fondurile publice sunt distribuite „inechitabil, fără criterii clare”, accentuând decalajele teritoriale, iar sectorul companiilor de stat este marcat de dezechilibre, cu entități menținute prin subvenții „fără legătură cu performanța”. Raportul mai semnalează o „criză de guvernanță a datelor”, care îngreunează evaluarea și planificarea, și arată că acuratețea este estimată la 95% , pe fondul fragmentării informațiilor. Datele au fost colectate prin mai multe instituții (inclusiv Ministerul Finanțelor, INS și alte autorități), prelucrate cu sprijinul Băncii Mondiale și transmise anonim, în conformitate cu GDPR. Ce măsuri sunt sugerate în raport Documentul indică drept direcții posibile pentru „următorul nivel” de eficientizare: reducerea cheltuielilor instituțiilor prin comasări și reduceri de personal proactive , inclusiv prin „ieșiri naturale” din sistem; extinderea unei politici de fuziuni și achiziții pentru companiile de stat și o politică de expansiune în piețele din proximitatea României; o politică mai strictă asupra execuției bugetare , atât pe cheltuieli, cât și pe venituri. Raportul menționează și existența unor exemple de bune practici în sectorul public, inclusiv companii cu capital de stat care generează venituri semnificative la buget, însă nu oferă în materialul prezentat o listă detaliată a acestora. [...]
Guvernul a fost împins să crească taxele înaintea tăierilor de cheltuieli, din cauza riscului de sancțiuni și a presiunii pe fondurile UE , a spus premierul Ilie Bolojan , într-o intervenție la Europa FM, potrivit Economedia . Mesajul indică faptul că ordinea „clasică” a consolidării fiscale (întâi reducerea cheltuielilor, apoi venituri suplimentare) a fost inversată de constrângeri de calendar și de angajamentele asumate de România. Bolojan a afirmat că, „în mod normal”, ar fi început corectarea deficitului prin reducerea cheltuielilor și oprirea pierderilor, iar abia ulterior ar fi recurs la majorări de taxe dacă bugetul nu se echilibra. În practică, spune premierul, „realitatea” a impus altă succesiune, pe fondul unei presiuni ridicate asupra României pentru nerespectarea angajamentelor de corectare a deficitului. Miza imediată: evitarea sancțiunilor și a suspendării fondurilor europene Premierul a avertizat că România risca sancțiuni dacă nu adopta rapid măsuri fiscale, inclusiv suspendarea fondurilor europene. Potrivit declarațiilor sale, guvernul trebuia să prezinte „un pachet de măsuri până la jumătatea lunii iulie”, în caz contrar existând riscul blocării finanțărilor. În acest context, creșterile de taxe apar ca răspuns la o constrângere externă și la presiunea de a livra rapid un pachet credibil de consolidare bugetară, chiar dacă, politic și administrativ, tăierile de cheltuieli sunt prezentate ca opțiunea preferată. Contextul deficitului: 7,9% din PIB în 2025 (metodologia ESA) Datele oficiale citate arată că România a încheiat 2025 cu un deficit bugetar ESA (calculat după metodologia europeană) de 7,9% din PIB, după 9,3% din PIB în 2024, ceea ce înseamnă o reducere de 1,4 puncte procentuale. Ministerul Finanțelor a prezentat această ajustare drept „cea mai amplă corecție fiscală” din Uniunea Europeană. Reforma statului: „sistemele” se schimbă greu, economiile apar în timp Bolojan a susținut că reforma statului nu se poate face rapid și că eliminarea „sinecurilor” nu ține doar de schimbarea unor persoane, ci de modificarea regulilor și a modului de funcționare a instituțiilor. El a spus că a blocat sinecuri „de câte ori a avut ocazia” și a indicat transparența și reguli mai stricte privind cheltuirea banilor publici drept punct de plecare, inclusiv limitarea accesului la fonduri pentru administrațiile neperformante. Premierul a subliniat și că efectele nu sunt imediate, economiile urmând să se vadă „în timp”, nu „de pe o zi pe alta”. Companiile de stat, o sursă de presiune bugetară: pilot pe 22 de societăți În paralel, Bolojan a reluat tema reformei companiilor de stat, pe baza unei analize realizate de vicepremierul Oana Gheorghiu: România are peste 1.500 de societăți în care statul este acționar, multe ineficiente și cu pierderi pentru buget. Potrivit datelor oficiale citate, pierderile cumulate din ultimii ani se ridică la aproximativ 14 miliarde de lei. Reforma ar urma să înceapă cu un proiect-pilot pe 22 de companii din energie, transporturi și industrie. Doar acestea ar fi acumulat într-un singur an datorii bugetare de peste 4 miliarde de lei și pierderi de peste 1 miliard de lei, sumă pe care premierul a descris-o drept „factura anuală” suportată din lipsa deciziilor. Pentru detalii despre reforma companiilor de stat, Economedia trimite la materialul dedicat: Economedia . [...]
Aderarea la euro depinde de coborârea deficitului bugetar spre 3% , avertizează președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu , într-o intervenție la emisiunea „OFF The Record”, potrivit Mediafax . Mesajul are o miză directă pentru politica fiscală: fără „spațiu fiscal”, România nu poate susține pașii necesari pentru intrarea în zona euro. Dăianu a spus că, dacă România își propune aderarea la moneda unică, trebuie „prima dată” să ajungă cu deficitul bugetar „în jur de 3%”. În logica criteriilor europene , acest prag este un reper pentru disciplina bugetară și pentru credibilitatea finanțelor publice. „Spațiul fiscal”, condiția de bază Invitat la emisiunea difuzată de Mediafax, Dăianu a argumentat că aderarea la zona euro presupune, înainte de toate, existența unui spațiu fiscal — adică posibilitatea statului de a-și finanța cheltuielile și de a gestiona șocuri economice fără să împingă deficitul și datoria pe o traiectorie nesustenabilă. În acest context, el a indicat drept țintă reducerea deficitului către 3% și a legat explicit obiectivul euro de corecția bugetară. Susține obiectivul euro, dar cu „problemele” rezolvate Întrebat dacă este de acord ca România să ajungă în zona euro, Dăianu a răspuns afirmativ, însă a condiționat intrarea de rezolvarea problemelor actuale ale finanțelor publice. „Sigur! Să intrăm! Dar trebuie să rezolvăm problemele acestea” Pentru reducerea deficitului, președintele Consiliului Fiscal a propus o abordare graduală, „prin consecvență”, și continuarea procesului de corecție bugetară. [...]
Recalibrarea banilor de la centru spre servicii ar putea reduce risipa din investiții locale – dezbaterea reaprinsă după căderea guvernului Bolojan scoate în prim-plan o problemă structurală: multe primării nu se pot susține din venituri proprii, dar derulează investiții mari, cu randament economic slab, potrivit HotNews . Florin Bondar , formator la Institutul Național de Administrație , reacționează la declarațiile lui Victor Giosan, consilier al premierului pentru reforma administrației publice, care a criticat felul în care sunt folosite fondurile din programul Anghel Saligny, invocând exemple de investiții discutabile (precum piste de biciclete în zona rurală din Bărăgan). Bondar susține că banii de la Guvern ar trebui să finanțeze în primul rând servicii publice – apă, canalizare, mobilitate – nu „investiții” făcute pentru a bifa proiecte. De ce contează: primării fără bază de venituri, dar cu proiecte de zeci de milioane În analiza sa, Bondar avertizează asupra unui „risc subtil”: diagnosticul (ineficiență, investiții fără logică economică, dependență de fonduri centrale) începe să fie discutat deschis, însă direcția de reformă poate fi greșită dacă nu schimbă stimulentele din sistem. El indică o realitate pe care o numește „structurală”, nu punctuală: potrivit unor estimări recente menționate în contextul interviului cu Victor Giosan, aproximativ 80% dintre primăriile sub 2.000 de locuitori nu își pot acoperi costurile din taxe și impozite locale, iar dintre cele sub 5.000 de locuitori, două treimi sunt în aceeași situație. În paralel, Bondar descrie un tipar frecvent: primării cu venituri curente reduse (de ordinul a 1–2 milioane) derulează investiții de 10–15 milioane, finanțate din programe centrale sau fonduri europene. Problema, spune el, este că evaluarea rezultatelor arată adesea un efect economic „subunitar”, adică investițiile generează mai puțin decât costă. Ce propune expertul: schimbarea stimulentelor, nu doar tăieri Bondar formulează mai multe direcții pentru ca transferurile de la bugetul de stat către primării să nu mai încurajeze cheltuieli ineficiente: Recalibrarea transferurilor de la centru , astfel încât primăriile care își cresc veniturile proprii să nu fie „penalizate” prin scăderea alocărilor, ci să păstreze o parte semnificativă din câștig. Mutarea finanțării de la „proiecte” la servicii , cu accent pe funcționarea eficientă a serviciilor publice (apă, canalizare, mobilitate, servicii sociale), pentru a lega mai direct resursele de utilitatea publică și de costurile de întreținere. Stimularea performanței prin recompense previzibile , nu prin sancțiuni: avantaje precum acces prioritar la finanțare, flexibilitate bugetară mai mare sau posibilitatea de a reinvesti integral surplusul. Discuția despre restructurarea administrativ-teritorială , prin comasare decisă „de la caz la caz” sau prin consolidarea cooperării locale, pentru a agrega resurse și a crește eficiența acolo unde unitățile administrative nu au capacitate financiară reală. Context: randament economic slab și blocaje prin îndatorare Victor Giosan rezumă problema eficienței investițiilor locale astfel: „România investește sume mari la nivel local, dar efectul lor de multiplicare economică este limitat. Pentru un leu investit, obținem acum mai puțin de un leu.” În același interviu citat, el descrie și un mecanism care duce la blocaje: unele primării contractează împrumuturi, apoi ajung să se împrumute la trezorerie când nu mai pot lua credite de la bănci, până când „se blochează”, în timp ce cer bani de la Guvern pentru a continua investiții care nu sunt neapărat utile. Pentru bugetul public, miza este una de eficiență: dacă finanțarea rămâne orientată predominant spre proiecte fără logică economică și fără capacitate de operare și întreținere, presiunea pe transferurile de la centru și pe îndatorare riscă să se perpetueze, în loc să se reducă. [...]
Extinderea măsurilor de sprijin la energie riscă să apese pe bugete , avertizează Fitch , în condițiile în care multe guverne europene au ales intervenții generalizate, cu eficiență mai slabă și potențial cost fiscal mai mare dacă vor fi menținute sau mărite, potrivit Economica . După declanșarea războiului din Iran, autoritățile europene s-au angajat, până acum, la un nivel mai redus al măsurilor de sprijin față de 2022, când Rusia a invadat Ucraina. Totuși, accentul a căzut pe măsuri universal aplicabile – precum reducerea taxării combustibililor – deși economiștii au avertizat că ar fi preferabile intervenții țintite, de exemplu pentru gospodăriile cu venituri mai scăzute. Costul fiscal de până acum este mic, dar poate crește Impactul bugetar al măsurilor adoptate până în prezent a fost redus, însă diferă semnificativ între state: de la 0,3% din PIB în Spania la sub 0,01% din PIB în Franța și Marea Britanie, diferențe puse pe seama constrângerilor bugetare din ultimele două țări, potrivit lui Federico Barriga-Salazar , șeful diviziei de ratinguri suverane pentru Europa Occidentală la Fitch. Acesta a arătat că perspectivele privind situația energetică pot împinge unele state să acorde sprijin suplimentar în perioada următoare, ceea ce ar amplifica presiunea asupra finanțelor publice. Fitch: măsurile „neorientate” pot deveni o problemă pe termen mediu În evaluarea Fitch, problema principală este că majoritatea intervențiilor nu sunt orientate către cei mai vulnerabili consumatori, ceea ce le poate face mai costisitoare dacă sunt extinse. „Din păcate, până la acest stadiu, majoritatea măsurilor nu sunt orientate. Singura țară care a adoptat măsuri orientate este Grecia. Aceasta ar putea avea unele efecte importante, pe termen mediu, asupra finanțelor publice, dacă sporește valoarea măsurilor menite să atenueze impactul creșterii prețurilor energiei”, a declarat Barriga-Salazar. Pentru guverne, mesajul implicit este că, pe fondul unor bugete deja constrânse, orice prelungire sau majorare a schemelor de sprijin la energie poate deveni rapid o decizie cu impact asupra deficitului și datoriei, mai ales dacă rămâne generalizată și nu țintită. [...]
România riscă o retrogradare a ratingului de țară pe fondul deteriorării fiscale și al instabilității politice , avertizează Antena 3 , care citează o evaluare S&P Global Ratings transmisă prin Reuters. În aceeași situație este și Ungaria, în contextul în care riscurile fiscale au devenit principalii factori de presiune pentru ratingurile suverane din Europa Centrală și de Est. Avertismentul vine la o zi după ce ministrul demis al Finanțelor, Alexandru Nazare , a spus că și agenția Fitch este îngrijorată că traiectoria fiscal-bugetară a României „e în pericol”, potrivit materialului. De ce contează: presiune pe buget și pe costul finanțării S&P leagă riscul fiscal de un cumul de factori care apasă pe buget: efectele stagflaționiste ale șocului global al prețurilor la energie, măsurile de sprijin legate de energie, cheltuielile ridicate pentru apărare și transferurile sociale „generoase”, potrivit declarațiilor pentru Reuters ale analistului Karen Vartapetov (S&P Global Ratings). „Perspectivele noastre negative pentru Ungaria şi România, precum şi recenta retrogradare a ratingurilor de credit ale Slovaciei reflectă clar aceste riscuri.” În termeni practici, o eventuală retrogradare ar putea însemna condiții mai scumpe sau mai restrictive de finanțare pentru stat, cu efecte în lanț asupra costurilor din economie, deși materialul nu cuantifică aceste impacturi. Blocaj politic, risc de complicare a bugetului pe 2027 Pentru România, S&P indică explicit că prăbușirea guvernului de coaliție ar putea complica discuțiile bugetare pentru 2027. Analistul agenției arată că acest aspect este relevant deoarece angajamentul României de a reduce deficitele fiscale presupune măsuri suplimentare de consolidare în anii următori. Context: guvern demis și negocieri pentru refacerea majorității România traversează o criză politică după ce Guvernul Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură inițiată de PSD și AUR, votată în Parlament, potrivit Antena 3. PSD a transmis că vrea să rămână la guvernare și ca fosta coaliție să fie refăcută, „poate ajustată”, inclusiv cu un alt premier de la PNL, în timp ce PNL și USR au anunțat că nu mai vor o nouă alianță cu PSD, iar liberalii au spus că ar urma să treacă în opoziție. Președintele României a început discuții informale la Cotroceni cu liderii politici pentru refacerea coaliției, însă o soluție ar putea să se contureze cel mai devreme la jumătatea lunii mai, conform aceleiași surse. [...]
