Știri
Știri din categoria Fiscalitate
Republica Moldova va introduce, de la 1 iulie, taxe și impozite pentru agenții economici din regiunea separatistă Transnistria, o schimbare cu impact direct asupra costurilor de operare și a fluxurilor comerciale dintre cele două maluri ale Nistrului, potrivit Profit.
Decizia a fost anunțată de vicepremierul moldovean pentru reintegrare, Valeriu Chiveri, într-un interviu. Acesta a precizat că noile taxe colectate de la companiile din stânga Nistrului ar urma să fie folosite pentru susținerea populației din regiune.
Măsura vizează introducerea de taxe și impozite pentru societățile care operează în Transnistria, regiune aflată în afara controlului efectiv al autorităților constituționale de la Chișinău. În practică, asta înseamnă o formalizare fiscală a relației economice cu regiunea și, implicit, o potențială creștere a poverii administrative și financiare pentru firmele vizate.
Publicația nu detaliază nivelul taxelor sau mecanismul exact de aplicare.
În același interviu, Chiveri vorbește despre influența Rusiei asupra puterii de la Tiraspol și despre faptul că tot mai mulți locuitori din Transnistria își caută locuri de muncă la Chișinău și în marile orașe ale Republicii Moldova.
El afirmă că peste 25.000 de persoane trec zilnic așa-numita frontieră dintre Transnistria și Republica Moldova pentru a merge la muncă sau la școală.
Vicepremierul recunoaște că „reintegrarea costă” și spune că mizează pe identificarea, împreună cu Uniunea Europeană, a unor surse de finanțare care să acopere nevoile legate de realipirea Transnistriei la Republica Moldova.
În lipsa unor detalii suplimentare în material despre calendarul de implementare și despre modul de colectare, rămâne de urmărit cum vor fi aplicate efectiv taxele și ce reacție vor avea autoritățile de la Tiraspol și mediul de afaceri din regiune.
Recomandate
Proiectul AUR de eliminare a taxei de 25 de lei pe coletele non-UE pune sub semnul întrebării un venit bugetar care a adus 48,9 milioane lei într-o singură lună , potrivit Economedia . Taxa logistică se aplică din 1 ianuarie 2026 coletelor din afara Uniunii Europene cu valoare sub 150 de euro și este colectată prin firmele poștale și de curierat. Inițiativa legislativă a fost depusă la Senat pe 23 aprilie 2026 (B246) și urmărește abrogarea taxei introduse prin legea nr. 239/2025. Proiectul a fost trimis pentru avize la Consiliul Economic și Social, Consiliul Fiscal, Consiliul Legislativ și Guvern, iar Consiliul Legislativ are termen pentru aviz până la 27 mai 2026, conform fișei de parcurs legislativ. Cât a încasat statul și de ce contează pentru buget Datele ANAF , transmise către Curs de Guvernare și citate de Economedia, arată că în ianuarie 2026 au intrat în România 1.956.809 colete extracomunitare sub 150 de euro, iar încasările din taxa logistică au fost de 48.882.275 lei . Peste 90% dintre colete au avut ca țară de proveniență China. În același răspuns, ANAF indică și o scădere a volumelor: comparativ cu ianuarie 2025, numărul coletelor livrate din spațiul extracomunitar s-a diminuat cu aproximativ 15%, iar față de perioada sărbătorilor de iarnă 2025, scăderea a fost de circa 27% (cu mențiunea că finalul de an are, istoric, vânzări mai mari). Calculele sursei citate în articol arată că, dacă ritmul de încasare s-ar menține, taxa ar putea aduce anual venituri de peste 600 de milioane de lei la bugetul de stat, în special dacă consumul își revine pe parcursul anului. Argumentele AUR și implicațiile pentru curieri și comerțul online În expunerea de motive, AUR susține că taxa fixă, aplicată indiferent de valoarea bunurilor, ar încălca principiile proporționalității și echității fiscale și ar scumpi comerțul online transfrontalier, cu impact direct asupra consumatorului final. Partidul mai afirmă că firmele de curierat au fost transformate în colectori ai unei obligații fiscale „atipice”, cu un regim sancționator sever și riscuri juridice, fără ca sarcina administrativă să fie justificată de scopul măsurii. Totodată, inițiatorii invocă posibile efecte asupra fluxurilor logistice, inclusiv redirecționarea unor colete către hub-uri din alte state și un impact asupra comerțului prin Aeroportul Otopeni . Articolul notează însă că, în practică, taxarea se face în țara destinatarului coletului, indiferent de punctul prin care coletul intră în Europa. Context: de ce a fost introdusă taxa și ce urmează la nivel UE Guvernul a justificat introducerea taxei prin costuri economice, fiscale, logistice și de mediu generate de volumul mare de colete extracomunitare, inclusiv prin fragmentarea comenzilor pentru a rămâne sub pragul de 150 de euro și a evita taxele vamale. Un element relevant pentru dezbaterea fiscală este că taxa logistică este venit al bugetului de stat al României, în condițiile în care coletele extracomunitare sub 150 de euro beneficiază încă de scutire de taxe vamale la nivel european. Economedia mai arată că excepția privind taxele vamale pentru coletele mici urmează să fie ridicată de la 1 iulie, iar de la 1 noiembrie o taxă similară celei adoptate de România ar urma să fie aplicată în toate statele membre ale Uniunii Europene. Proiectul depus de AUR poate fi consultat pe site-ul Senatului, la poziția B246. [...]
Comisia Europeană vrea ca UE să-și crească veniturile din taxe proprii din 2028 , pentru a putea rambursa datoria comună contractată în pandemie fără să ceară contribuții mai mari de la statele membre și fără să taie din programele tradiționale ale bugetului, potrivit Politico . Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , a spus la Strasbourg că „noi resurse proprii” (termenul UE pentru venituri colectate direct la nivel european) sunt „indispensabile”. În lipsa lor, alternativa ar fi fie creșterea contribuțiilor naționale, fie reducerea capacității de cheltuire a Uniunii. De ce se accelerează discuția despre taxe la nivelul UE Miza imediată este negocierea bugetului multianual al UE pentru perioada 2028–2034 , care trebuie agreat până la finalul lui 2027, deși liderii europeni speră la un acord până la finalul lui 2026. Negocierile se anunță tensionate între state precum Germania, care vor să reducă presiunea asupra bugetelor naționale, și Parlamentul European, care a propus depășirea pragului de 2.000 de miliarde de euro. În paralel, UE urmează să înceapă rambursarea celor 390 de miliarde de euro împrumutați prin datorie comună pentru pachetul de redresare post-Covid-19. Această obligație trebuie „împăcată”, potrivit articolului, cu finanțarea în continuare a agriculturii, investițiilor în regiuni mai sărace și a cheltuielilor pentru industrie, inovare și apărare. Ce taxe sunt pe masă Comisia a propus în iulie un pachet de măsuri pentru creșterea „resurselor proprii”, care ar include: taxe pe bunuri importate cu intensitate mare de carbon; taxe pe emisiile de carbon produse în UE; o contribuție legată de deșeurile electronice nereciclate; taxe pe consumul de tutun; taxe pe profiturile companiilor. Potrivit Comisiei, pachetul ar aduce 66 de miliarde de euro pe an. Separat, Parlamentul European cere introducerea unor taxe pe jocurile de noroc online, pe giganții din tehnologie și pe firmele din zona cripto. Obstacolul politic: cine controlează fiscalitatea Propunerile de taxe noi au fost, în mod tradițional, respinse de statele membre, care se opun extinderii puterii Bruxelles-ului asupra politicilor fiscale. Totuși, la o reuniune în Cipru de săptămâna trecută, liderii naționali au cerut Comisiei să analizeze și taxele propuse de Parlament. În prezent, „resursele proprii” ale UE includ, între altele, taxele vamale și o contribuție legată de deșeurile din ambalaje de plastic nereciclate. [...]
Inspectorii ANAF au descoperit o fraudă de 18,4 milioane de lei potrivit unui comunicat al Direcției Generale Antifraudă Fiscală , după ce o companie din București care activa în domeniul colectării și reciclării deșeurilor de ambalaje ar fi folosit un circuit fictiv de tranzacții pentru a evita plata taxelor către stat. Conform documentului oficial , prejudiciul estimat depășește 18,41 milioane de lei și provine din neplata TVA și a impozitului pe profit prin facturi considerate fictive de către inspectorii antifraudă. Ancheta vizează activitatea firmei din perioada 2023–2025. Compania ar fi încasat peste 53,25 milioane de lei pentru servicii prezentate drept colectare și reciclare a deșeurilor, însă verificările ANAF au arătat că, în 2025, aceasta a introdus în contabilitate facturi emise de nouă societăți fără activitate economică reală. Șase dintre firmele implicate au fost înființate în 2024 și declarate inactive un an mai târziu. Inspectorii au constatat că societățile folosite în circuitul comercial nu aveau infrastructura minimă necesară pentru activitățile declarate. Potrivit ANAF, unele nu aveau angajați, nu funcționau la sediile oficiale și nici nu dețineau conturi bancare active. De asemenea, documentele prezentate în timpul controlului ar fi conținut date fictive, inclusiv procese-verbale și acte atribuite unor persoane care nu au lucrat niciodată pentru firmele respective. Printre neregulile descoperite se numără: lipsa documentelor tehnice obligatorii privind procesarea deșeurilor; diferențe mari între cantitățile de deșeuri declarate și cele procesate efectiv; inexistența echipamentelor și aplicațiilor informatice necesare activității; utilizarea nelegală a mecanismului de taxare inversă. ANAF susține că o parte din banii obținuți prin mecanismul fraudulos au fost retrași în numerar sau folosiți în scop personal de administratorii firmei. Peste 2 milioane de lei ar fi fost utilizați pentru cheltuieli personale, iar peste 10,4 milioane de lei transferați către una dintre firmele furnizoare au fost disimulați prin retrageri succesive din conturile unor persoane fizice. În timpul verificărilor, inspectorii au identificat inclusiv achiziția unui autoturism de lux în valoare de 487.500 de euro, despre care autoritățile spun că a fost cumpărat din fondurile provenite din activitatea ilegală. Pentru recuperarea prejudiciului, Direcția Generală Antifraudă Fiscală a instituit măsuri asigurătorii asupra bunurilor companiei înainte de finalizarea controlului. Acestea vizează un teren din București, două autoturisme și conturile bancare ale societății. Instituția a anunțat că va sesiza organele de urmărire penală competente. [...]
ANAF a intensificat controalele pe piața metalelor prețioase, iar o singură verificare la o casă de amanet din Timișoara s-a încheiat cu confiscarea a 17,92 kg de aur, evaluat la peste 9 milioane de lei , potrivit Mediafax . Miza pentru sector este una de conformare fiscală și de trasabilitate a bunurilor, în condițiile în care Fiscul indică deja confiscări semnificative în 2026. Aurul a fost găsit de inspectorii antifraudă și, conform comunicatului ANAF citat de publicație, era „deținut ilicit”. Bunurile erau sub formă de bijuterii, ceasuri, monede și părți de bijuterii. Ce a constatat ANAF la control Potrivit ANAF, aurul provenea din contracte de amanet pe care societatea nu le-a înregistrat „în conformitate cu prevederile legale” în evidențele firmei. Pentru această situație, compania a fost sancționată contravențional, iar autoritatea a dispus confiscarea cantității de 17,92 kg de aur. Context: confiscări mai mari în 2026 ANAF mai arată că, în urma controalelor derulate în acest an în domeniul comerțului cu metale prețioase, inspectorii au confiscat: peste 70 kg de aur; 6 milioane de lei, reprezentând venituri ilicite. Cazul din Timișoara se înscrie, astfel, într-o serie de acțiuni care vizează operatorii din zona metalelor prețioase, unde evidențele și înregistrarea contractelor sunt esențiale pentru respectarea regimului fiscal și a regulilor de funcționare. [...]
Majorarea TVA a fost „inevitabilă” și asumată politic , a declarat premierul interimar Ilie Bolojan , justificând decizia prin recomandările primite de la economiști, potrivit Mediafax . Mesajul său pune accent pe logica de consolidare fiscală: măsura nu ar fi fost una „populară”, dar ar fi fost necesară. Declarația a fost făcută miercuri seara, într-un interviu la Antena 1, după ce Bolojan a fost întrebat de ce a ales să majoreze TVA chiar la începutul mandatului său la Palatul Victoria. „Era inevitabilă, mi-am asumat măsura.” Bolojan a spus că decizia a venit pe fondul „sfaturilor economiștilor” și a insistat că nu a urmărit un câștig de imagine. „Nu am făcut ce dă bine, am făcut ce trebuie.” Ce semnal transmite Guvernul prin această decizie Dincolo de explicația politică, poziționarea premierului interimar indică o abordare în care creșterea veniturilor bugetare este tratată ca prioritate, chiar cu riscul costurilor de acceptare publică. În același context, el a susținut că românii „au văzut că se poate guverna și altfel”, invocând reguli „pentru toată lumea”, transparență și lipsa „aroganței”. Relația cu președintele Nicușor Dan , în contextul TVA Bolojan a comentat și tensiunile publice legate de măsură, după ce președintele Nicușor Dan s-a opus majorării TVA și, în campania electorală, a promis că nu va accepta o astfel de decizie. Premierul interimar a afirmat că nu crede că majorarea TVA „a stricat” relația cu șeful statului. [...]
ANAF își intensifică inspecțiile la persoane fizice, iar riscul practic pentru contribuabili este să ajungă să plătească impozit mai mare dacă nu își pot documenta veniturile și cheltuielile , potrivit Stirile Pro TV . În contextul depunerii declarației unice, consultantul fiscal Andreea Gheorghe recomandă păstrarea bonurilor, facturilor și a unei evidențe organizate, mai ales pentru cei cu venituri extrasalariale. În material se arată că au mai rămas trei săptămâni până la termenul în care persoanele cu venituri extrasalariale pot transmite către ANAF declarația unică. Obligația vizează declararea veniturilor pentru impozitare și plata contribuției la sănătate (CASS), „dacă suma depășește un anumit prag”, pentru cei care obțin câștiguri din chirii, agricultură, investiții la bursă sau criptomonede. De ce contează: lipsa documentelor poate mări baza de impozitare Andreea Gheorghe spune că, în practică, apar tot mai multe notificări de începere a inspecției fiscale, iar persoanele fizice sunt, de regulă, mai vulnerabile decât companiile, care au contabilitate și proceduri interne. Problema frecventă: contribuabilii nu păstrează documentele sau nu mai găsesc informațiile în extrasele de cont, iar reconstruirea ulterioară a datelor devine dificilă și consumatoare de timp. „Primim din ce în ce mai multe notificări pentru începerea inspecției fiscale (...) persoanele fizice, de cele mai multe ori, nu păstrează documentele, nu mai găsesc informațiile în extrasele de cont.” Ce recomandă un consultant fiscal: evidență „în excel” și păstrarea bonurilor Recomandarea din material este ca persoanele care încep să obțină venituri din investiții (inclusiv criptomonede și bursă) sau din chirii să își facă o evidență clară a veniturilor și cheltuielilor, inclusiv într-un fișier de tip tabel (de exemplu, „excel”), și să păstreze documentele justificative. „Să ne deschidem un excel și să completăm totul acolo și să păstrăm bonuri, facturi (...) Dacă nu am aceste documente, nu pot să demonstrez ce cheltuieli am făcut, ce încasări.” Riscul fiscal invocat: poți ajunge să plătești mai mult decât ar trebui Dacă o persoană nu poate aduce dovezi, riscurile diferă de la caz la caz, însă pot include plata unui impozit mai mare decât ar rezulta în mod normal sau includerea în baza de impozitare a unor venituri care, „în alte condiții”, ar putea să nu fie impozabile, conform explicațiilor consultantului fiscal citat de publicație. [...]
