Știri
Știri din categoria Bugetul de Stat
Recalibrarea banilor de la centru spre servicii ar putea reduce risipa din investiții locale – dezbaterea reaprinsă după căderea guvernului Bolojan scoate în prim-plan o problemă structurală: multe primării nu se pot susține din venituri proprii, dar derulează investiții mari, cu randament economic slab, potrivit HotNews.
Florin Bondar, formator la Institutul Național de Administrație, reacționează la declarațiile lui Victor Giosan, consilier al premierului pentru reforma administrației publice, care a criticat felul în care sunt folosite fondurile din programul Anghel Saligny, invocând exemple de investiții discutabile (precum piste de biciclete în zona rurală din Bărăgan). Bondar susține că banii de la Guvern ar trebui să finanțeze în primul rând servicii publice – apă, canalizare, mobilitate – nu „investiții” făcute pentru a bifa proiecte.
În analiza sa, Bondar avertizează asupra unui „risc subtil”: diagnosticul (ineficiență, investiții fără logică economică, dependență de fonduri centrale) începe să fie discutat deschis, însă direcția de reformă poate fi greșită dacă nu schimbă stimulentele din sistem.
El indică o realitate pe care o numește „structurală”, nu punctuală: potrivit unor estimări recente menționate în contextul interviului cu Victor Giosan, aproximativ 80% dintre primăriile sub 2.000 de locuitori nu își pot acoperi costurile din taxe și impozite locale, iar dintre cele sub 5.000 de locuitori, două treimi sunt în aceeași situație.
În paralel, Bondar descrie un tipar frecvent: primării cu venituri curente reduse (de ordinul a 1–2 milioane) derulează investiții de 10–15 milioane, finanțate din programe centrale sau fonduri europene. Problema, spune el, este că evaluarea rezultatelor arată adesea un efect economic „subunitar”, adică investițiile generează mai puțin decât costă.
Bondar formulează mai multe direcții pentru ca transferurile de la bugetul de stat către primării să nu mai încurajeze cheltuieli ineficiente:
Victor Giosan rezumă problema eficienței investițiilor locale astfel:
„România investește sume mari la nivel local, dar efectul lor de multiplicare economică este limitat. Pentru un leu investit, obținem acum mai puțin de un leu.”
În același interviu citat, el descrie și un mecanism care duce la blocaje: unele primării contractează împrumuturi, apoi ajung să se împrumute la trezorerie când nu mai pot lua credite de la bănci, până când „se blochează”, în timp ce cer bani de la Guvern pentru a continua investiții care nu sunt neapărat utile.
Pentru bugetul public, miza este una de eficiență: dacă finanțarea rămâne orientată predominant spre proiecte fără logică economică și fără capacitate de operare și întreținere, presiunea pe transferurile de la centru și pe îndatorare riscă să se perpetueze, în loc să se reducă.
Recomandate
Deficitul bugetar pe primele cinci luni din 2026 a scăzut cu peste 40% , până la 36 de miliarde de lei, față de 64 de miliarde de lei în aceeași perioadă din 2025, potrivit premierului interimar Ilie Bolojan , citat de News . Mesajul vine în contextul presiunii pe finanțele publice și al costurilor ridicate cu dobânzile , iar Bolojan descrie evoluția drept „prima corecție serioasă” după ani de creștere a cheltuielilor peste ritmul economiei. Premierul interimar afirmă că reducerea este de „peste 28 de miliarde de lei” și susține că ajustarea „nu mai putea fi evitată”, interpretând datele drept un semn că statul începe să cheltuiască „mai aproape de ceea ce își permite”. Ce spune Guvernul despre semnificația scăderii deficitului În postarea citată, Bolojan compară corecția deficitului cu un tratament medical, sugerând că efectele inițiale pot fi neplăcute, dar necesare pentru stabilizare. „Corecția deficitului seamănă cu tratarea unei boli. Ca să-ți fie bine și să te însănătoșești, în prima etapă a tratamentului poate să-ți fie mai rău. Este calea spre însănătoșire.” De ce contează: spațiu bugetar și costuri cu dobânzile Bolojan leagă menținerea acestei traiectorii de posibilitatea ca, în anii următori, România să direcționeze mai multe resurse către „dezvoltare, prosperitate și servicii publice mai bune”, în loc să plătească „zeci de miliarde” pe dobânzi. Totodată, avertizează că echilibrul poate fi pierdut dacă reapar derapaje de cheltuieli, indicând drept riscuri „populismul, clientelismul și risipa”, care „ne pot readuce cu spatele la zid”. [...]
UE a impus Bulgariei plafoane anuale pentru creșterea cheltuielilor nete până în 2029 , după confirmarea procedurii de deficit excesiv, ceea ce pune presiune pe politica fiscală și pe construcția bugetelor din următorii ani, potrivit G4Media . Consiliul Uniunii Europene a confirmat decizia Comisiei Europene din iunie de a plasa Bulgaria sub procedura de deficit excesiv (EDP), cerând măsuri fiscale corective pentru a ține sub control creșterea cheltuielilor publice. Informația este atribuită de publicație site-ului Novinite, citat de Agerpres. Ce limite de cheltuieli a stabilit UE În cadrul procedurii, UE stabilește limite obligatorii pentru creșterea cheltuielilor guvernamentale nete ale Bulgariei, recomandând ca acestea să nu depășească: 4,2% în 2026 3,4% în 2027 3,4% în 2028 3,2% în 2029 Potrivit aceleiași surse, acești parametri sunt meniți să asigure ieșirea Bulgariei din procedura de deficit excesiv până în 2029. Calendarul de conformare și raportare Consiliul UE a stabilit și un termen-limită: Bulgaria trebuie să trimită până la 15 octombrie 2026 măsurile relevante, împreună cu proiectul de buget pe 2027. Documentul trebuie prezentat atât Comisiei Europene, cât și Eurogrupului. Raportarea progreselor se face de două ori pe an: primăvara, până la 30 aprilie (actualizări privind progresele anuale); toamna, până la 15 octombrie, prin proiectul de buget, până când deficitul este „pe deplin corectat”, conform textului citat. Flexibilitate condiționată de cheltuielile de apărare Cadrul UE permite o anumită flexibilitate a țintelor fiscale până în 2028, dacă abaterile sunt legate de cheltuieli din domeniul apărării. În acest context, autoritățile de la Sofia trebuie să includă date detaliate despre cheltuielile de apărare planificate și realizate, inclusiv investițiile și cheltuielile finanțate prin programul SAFE , pentru transparență în raportarea fiscală. Ce arată proiectul de buget al Bulgariei Ministerul de Finanțe din Bulgaria a prezentat deja proiectul de buget pentru 2026, cu un deficit previzionat de 5,7% din PIB. Cadrul fiscal pe termen mediu pentru 2026–2028 prevede: deficit de 5,7% din PIB în 2026, 3,8% din PIB în 2027, 3% din PIB în 2028. [...]
România riscă o scumpire a finanțării externe dacă nu își reduce rapid deficitul bugetar , avertizează economistul-șef al BNR, Valentin Lazea , într-o intervenție citată de Adevărul . În opinia sa, combinația dintre inflație ridicată, deficit bugetar mare și datorie publică în creștere poate împinge țara spre retrogradarea ratingului la categoria „nerecomandată investițiilor” (junk), cu efecte directe asupra accesului la capital. Lazea spune că, în cursul acestui an, datoria publică va depăși pragul de 60% din PIB, ceea ce ar însemna că România nu va mai respecta „ultimul criteriu de la Maastricht” pe care îl îndeplinea. El a făcut declarațiile la o conferință organizată de Asociația Analiștilor Financiar-Bancari din România. Miza: ratingul de țară și accesul la piețele externe Economistul-șef al BNR avertizează că indicatorii macroeconomici actuali cresc riscul unei retrogradări a României la nivelul nerecomandat investițiilor, scenariu care ar putea aduce: dificultăți de finanțare pe piețele externe de capital; „oprirea finanțărilor” din aceste piețe, potrivit lui Lazea; riscul unei „ajustări brutale a nivelului de trai”. În acest context, el propune stabilirea unor limite clare pentru inflație, deficit bugetar și creștere economică, care să fie respectate indiferent de guverne. Ținta indicată pentru deficit: 2,5–3% din PIB Lazea leagă stabilizarea și, ulterior, scăderea datoriei publice de reducerea deficitului bugetar sub nivelul cheltuielilor cu dobânzile, pe care le evaluează la aproximativ 2,8% din PIB. Concluzia sa este că deficitul ar trebui adus în intervalul 2,5–3% din PIB. Critici către mediul de afaceri: „narativă deliberată” pentru deficit În aceeași intervenție, Lazea critică o parte a mediului de afaceri pentru raportarea la concepte macroeconomice și susține că, în ultimii ani, creșterea deficitului a fost justificată printr-o „narativă deliberată” potrivit căreia cheltuielile publice ridicate ar accelera creșterea economică—abordare pe care o consideră greșită. Pentru context, Adevărul a mai tratat separat tema inflației și a deficitului bugetar , pe care Lazea le indică drept componente ale riscului macroeconomic curent. [...]
România riscă să piardă accesul ieftin la finanțare externă dacă nu vine rapid cu măsuri fiscale credibile, pe fondul combinației dintre inflație ridicată, deficit bugetar mare și creșterea datoriei publice, potrivit Antena 3 . Valentin Lazea , economistul-șef al BNR, avertizează că România poate ajunge la retrogradarea ratingului de țară spre categoria „junk” (nerecomandată investițiilor), scenariu care ar putea duce la oprirea finanțărilor de pe piețele externe. Lazea a spus că România traversează „o perioadă complicată”, cu „cea mai mare rată a inflației” și „cel mai mare deficit bugetar” și că, în acest an, țara ar urma să depășească „pragul datoriei publice”. În lipsa unor măsuri credibile, el vede riscul retrogradării și al blocării finanțării externe, făcând apel la renunțarea la politici populiste. Ce ar trebui să urmărească Guvernul: venituri mai mari fără șocuri fiscale În opinia economistului-șef al BNR, creșterile de impozite „acum în România” sunt „nerealiste din punct de vedere social și politic”. În schimb, el indică drept prioritate reducerea evaziunii fiscale și creșterea colectării, susținând că actualul Cod fiscal permite numeroase forme de evitare a plății taxelor. „Trebuie să eliminăm evaziunea fiscală pentru a crește veniturile. Codul fiscal îți dă mii de șanse să nu îți plătești taxele.” Tot Lazea afirmă că, pentru ca datoria publică să înceapă să scadă, deficitul bugetar ar trebui redus până la „aproximativ 2,5% din PIB”. El leagă această țintă de necesitatea unui „surplus primar” — adică venituri mai mari decât cheltuielile, fără a include costurile cu dobânzile. Avertisment și din sectorul bancar: taxele mai mari nu garantează încasări mai mari Ciprian Dascălu , economistul-șef al BCR, a atras atenția că majorarea taxelor nu se traduce automat în venituri bugetare mai mari, invocând comparația cu Bulgaria, care ar avea „încasări mai bune” cu taxe mai mici. Pe partea de ciclu economic, Dascălu a avertizat asupra riscului de recesiune în 2026, dacă datele economice „nu vor fi revizuite”, precizând că ar putea fi vorba de „o recesiune, nu doar de recesiune tehnică” (două trimestre consecutive de scădere economică). În ceea ce privește datoria publică, el estimează că un vârf ar putea fi atins în 2029, la „aproximativ 68% din PIB”, condiționat de respectarea planului de reducere a deficitului bugetar. Dascălu notează însă că anul 2028 este electoral, ceea ce poate pune presiune pe disciplina fiscală. Miza imediată pentru economie rămâne credibilitatea ajustării bugetare: fără un plan convingător de reducere a deficitului și îmbunătățire a colectării, costurile de finanțare pot crește, iar accesul la capital extern se poate restrânge exact într-un moment în care statul are nevoie de refinanțare constantă. [...]
România riscă costuri de finanțare mai mari pe termen lung dacă pierde disciplina fiscală , iar o eventuală retrogradare de rating ar produce efecte „ani de zile”, nu doar câteva luni, a avertizat ministrul propus la Finanțe, Alexandru Nazare , potrivit news.ro . Nazare a primit aviz favorabil luni în comisiile de specialitate din Parlament, cu 22 de voturi pentru, 16 împotrivă și 2 abțineri (doi parlamentari nu au votat). În audiere, el a spus că, în ultima lună, România a fost „de două ori într-o ipostază foarte îngrijorătoare” în relația cu agențiile de rating. Miza: credibilitatea fiscală și ratingul suveran În fața comisiilor, Nazare a susținut că „disciplina fiscală” este esențială pentru creșterea economică și pentru atragerea investițiilor, inclusiv străine, și că România trebuie să păstreze consecvența „în următoarele luni și până la finalul anului 2026”. El a arătat că obiectivul nu ar trebui să fie doar menținerea ratingului, ci îmbunătățirea lui, „în primă etapă” prin schimbarea perspectivei de la negativ la stabil. Pentru asta, a indicat nevoia de prudență în cheltuielile publice în 2026 și, mai ales, în proiectarea bugetului pe 2027, care ar trebui propus „cât mai devreme posibil” și într-o formă pe care agențiile să o considere credibilă. De ce contează o retrogradare, dincolo de 2026 Nazare a avertizat că o retrogradare nu ar fi un eveniment cu impact limitat la anul următor, ci ar putea afecta România pe mai mulți ani și ar putea fi urmată de decizii similare din partea altor agenții. „Efectele unei retrogradări nu se limitează la o lună, două sau trei. Vorbim de ani de zile.” Ce invocă Guvernul: execuția bugetară și dialogul cu agențiile Ministrul propus a spus că, în această perioadă, a întărit dialogul cu agențiile de rating și cu Comisia Europeană și că a prezentat datele din execuția bugetară. Ca argument, a indicat deficitul de 1,2% la aprilie, pe care l-a numit „o performanță” raportat la ținta de deficit pentru 2026, menționând că acest parcurs ar fi contribuit la reconfirmarea ratingului, „în ciuda faptului că suntem într-o criză politică”. În continuare, a spus el, România ar trebui să dovedească prin execuțiile bugetare din lunile următoare că traiectoria pentru 2026 rămâne credibilă, „cu foarte multă prudență și atenție la investiții”. [...]
Guvernul vizează reobținerea perspectivei stabile de rating în cel mult un an, pentru a reduce costurile de finanțare ale statului și ale economiei , potrivit programului de guvernare prezentat de premierul desemnat Adrian Veștea , citat de Agerpres . Miza este ca o perspectivă stabilă să funcționeze ca „ancoră” pentru scăderea dobânzilor plătite nu doar de România, ci și de alți emitenți de datorie, inclusiv autorități locale și companii. Documentul plasează obiectivul de rating în legătură directă cu continuarea ajustării fiscale în cadrul Planului fiscal pe termen mediu agreat cu Comisia Europeană, dar și cu implementarea eficientă a programelor PNRR și SAFE și cu o absorbție „adecvată” a fondurilor de coeziune. În plus, programul indică drept element favorabil adoptarea mai devreme a bugetului pe 2027 și construirea unui buget „credibil”, care să continue consolidarea fiscală în linie cu angajamentele față de Comisia Europeană. Ce direcții de finanțare și administrare a datoriei sunt menționate Pe termen mediu, Ministerul Finanțelor ar urma să urmărească obiectivele din Strategia de administrare a datoriei publice guvernamentale 2025–2027, respectiv: asigurarea necesarului de finanțare al administrației publice centrale cu minimizarea costurilor pe termen mediu și lung; limitarea riscurilor asociate portofoliului datoriei publice guvernamentale; dezvoltarea pieței interne a titlurilor de stat. Programul mai prevede o creștere graduală a finanțării în moneda națională, în contextul reducerii deficitului, pentru diminuarea expunerii la riscul valutar. În scenariul descris, pe măsura materializării trendului dezinflaționist așteptat și a consolidării fiscale, „curba randamentelor” ar urma să se ajusteze, cu efect de reducere a costurilor de finanțare. Titluri pentru populație, obligațiuni verzi și împrumuturi pe termen foarte lung Pentru diversificarea bazei de investitori, sunt menționate continuarea emisiunilor de titluri de stat pentru populație prin programele TEZAUR și FIDELIS. În zona finanțării „verzi”, Ministerul Finanțelor are în vedere continuarea emiterii de obligațiuni verzi în baza cadrului suveran dedicat, în condițiile în care „în scurt timp” ar urma să fie publicat primul raport de impact al emisiunilor de euroobligațiuni verzi realizate în 2024. Din perspectiva optimizării costurilor, documentul pune accent pe utilizarea surselor rambursabile „foarte ieftine” și disponibile pentru maturități ultra-lungi (40/45 de ani, cu 10 ani perioadă de grație) în cadrul componentei de împrumut a PNRR pentru 2026, al Programului SAFE (2026–2030), precum și al împrumuturilor de la instituții financiare internaționale (BIRD, BEI). Este menționată și utilizarea plasamentelor private, care ar putea reduce oferta de euroobligațiuni și, implicit, marjele de risc de credit asociate. Pentru a evita presiuni sezoniere în finanțarea deficitului și refinanțarea datoriei, Ministerul Finanțelor indică menținerea rezervei financiare (buffer) în valută la dispoziția Trezoreriei, care să acopere până la patru luni din necesarul brut de finanțare. În ceea ce privește costul datoriei, programul estimează că ponderea cheltuielilor cu dobânzile în PIB se va situa la circa 2,9% în fiecare dintre anii 2026 și 2027. [...]
