Știri
Știri din categoria Economie & Finanțe Publice
Aproape jumătate dintre români vor creșteri de salarii și pensii în următoarele 6 luni , potrivit unui sondaj INSCOP prezentat de G4Media , în timp ce corupția rămâne cea mai des indicată „problemă principală a țării”. Mesajul dominant pentru decidenți este unul cu impact bugetar direct: presiunea publică se concentrează pe măsuri de venituri, înaintea reducerii cheltuielilor sau a reformelor. Sondajul a fost realizat în perioada 11–14 mai 2026. Priorități cu efect direct asupra bugetului Întrebați ce ar trebui să fie prioritar în următoarele 6 luni, respondenții au indicat: creșterea salariilor și pensiilor: 48,2% reducerea taxelor: 33,7% atragerea fondurilor europene: 26,1% reducerea cheltuielilor statului: 25,8% combaterea evaziunii fiscale: 22,7% stabilitatea politică și acordul între partide: 16,4% reforma administrației publice: 15% creșterea investițiilor publice: 14,2% organizarea de alegeri anticipate: 9,1% altă prioritate: 3,5% nu știu/nu răspund: 2,1% Pe segmente, creșterea salariilor și pensiilor este menționată peste medie de votanții PSD și AUR, femei, persoane între 30 și 44 de ani, respondenți cu educație primară, locuitori din urbanul mic și rural. Reducerea taxelor este indicată peste medie de votanții AUR, femei, persoane între 18 și 44 de ani, respondenți cu educație primară și locuitori din urbanul mic. Corupția, „problema principală”, dar economia apasă în top La întrebarea despre principala problemă a țării, răspunsurile au fost: corupția: 27,8% lipsa locurilor de muncă bine plătite: 14,9% instabilitatea politică: 13,4% inflația și costul vieții: 10,7% deficitul bugetar și datoria publică: 8,1% starea sistemului de educație: 6,6% starea sistemului de sănătate: 5% războiul și contextul internațional: 4,4% altceva: 2,6% nu știu/nu răspund: 2,4% Corupția este menționată peste medie de votanții PNL, USR și AUR, bărbați, persoane între 30 și 44 de ani, locuitori din București și din urbanul mare. Lipsa locurilor de muncă bine plătite apare peste medie la votanții PSD, locuitori din urbanul mic și persoane între 45 și 59 de ani. Instabilitatea politică este indicată peste medie de persoanele cu studii superioare. Contextul politic și interpretarea INSCOP Materialul notează că rezultatele vin pe fondul numirilor controversate din 8 aprilie la șefia parchetelor, făcute de președintele Nicușor Dan . Remus Ștefureac, director INSCOP Research, leagă coexistența temei corupției cu presiunea pentru creșteri de venituri de un electorat care poate favoriza mesaje populiste: „Faptul că tema corupției coexistă cu presiunea puternică pentru creșteri de salarii și pensii arată apariția unui electorat simultan moralizator și dependent de protecția economică a statului — o combinație care favorizează discursurile populiste ce promit atât «curățenie», cât și redistribuire rapidă.” Pentru zona economică, combinația dintre cererea de majorări de venituri și apetitul semnificativ pentru reducerea taxelor indică așteptări publice dificil de împăcat fără decizii cu impact asupra deficitului și datoriei, care apar deja între preocupările respondenților (8,1%). [...]
Noua lege a salarizării unitare taie 87 de sporuri și plafonează restul la 20% , schimbare care poate reduce veniturile variabile în unele instituții și mută accentul pe reguli mai stricte și pe premii de performanță, potrivit Adevărul . Proiectul introduce un plafon pentru sporuri, prime și indemnizații: maximum 20% din totalul salariilor de bază, calculat la nivelul fiecărui ordonator principal de credite. Măsura este contestată de sindicate, care susțin că anumite categorii profesionale ar putea pierde venituri. Plafon de 20%, dar cu excepții și reguli speciale Din plafonul de 20% sunt exceptate, între altele, sporurile pentru munca de noapte, orele suplimentare, persoanele cu handicap și anumite activități legate de fonduri europene. Pentru proiectele europene și fondurile externe, proiectul prevede: sporuri de până la 40% din salariul de bază pentru angajații din echipele de proiect, în funcție de timpul efectiv lucrat și progresul proiectului; sporuri de până la 20% pentru primari, viceprimari și alte funcții de demnitate publică implicate în implementarea proiectelor europene. Alte repere din proiect: munca de noapte: spor de 25%; ore suplimentare necompensate: spor de 75% sau 100% pentru activitatea în zile libere și sărbători legale; persoane cu handicap grav sau accentuat: spor de 15% din valoarea de referință. Sporurile pentru condiții de muncă urmează să fie stabilite ulterior prin regulamente separate pe domenii (sănătate, educație, administrație, justiție, apărare, cultură), după consultarea sindicatelor. Ministrul Dragoș Pîslaru a declarat: „Dispar sporurile de praf și de antenă, și cel puțin 5 ani de acum înainte nu vor mai putea fi introduse”. Premii de performanță: limită de 4% din fondul de salarii și maximum 30% dintre angajați Legea introduce un sistem de premiere a performanței, cu premii trimestriale, semestriale sau anuale pentru rezultate deosebite, activități speciale sau volum de muncă semnificativ mai mare decât cel normal. Premiile se acordă după consultarea sindicatelor și pe criterii stabilite prin regulamente pe domenii. Constrângerile bugetare și operaționale sunt explicite: valoarea totală a premiilor: maximum 4% din fondul total de salarii al instituției; beneficiari: maximum 30% dintre angajații instituției (execuție și conducere); premiu individual: între 10% și 20% din salariul de bază aferent perioadei evaluate. În 2027, sistemul de premiere ar urma să se aplice doar pentru personalul didactic și personalul din cadrul ANAF. Protecție tranzitorie a salariilor și transparență cu amenzi Dacă, prin noua grilă, un angajat ajunge la un salariu mai mic decât cel din decembrie 2026, proiectul prevede o „diferență salarială tranzitorie” care să compenseze pierderea, cu condiția să rămână pe aceeași funcție și în aceleași condiții de muncă. Măsura poate fi menținută până la finalul anului 2031, însă în calculul diferenței nu intră sporurile și stimulentele legate de fondurile europene. Pe partea de transparență, instituțiile publice ar urma să publice de două ori pe an lista funcțiilor și a veniturilor salariale (salarii de bază, sporuri, indemnizații, beneficii și baza legală). Nerespectarea obligațiilor poate fi sancționată cu amenzi între 20.000 și 30.000 de lei, aplicate de Inspecția Muncii. Control și sancțiuni pentru depășirea plafonului Proiectul introduce sancțiuni pentru acordarea ilegală de sporuri sau depășirea plafonului de 20%: amenzi de până la 50.000 de lei și recuperarea prejudiciilor. Controlul ar urma să fie realizat de Curtea de Conturi , conform detaliilor din proiect (menționate de Adevărul). [...]
Ministerul Finanțelor a atras 986,9 milioane de lei la 6,83% pe an , într-o licitație de obligațiuni de stat care arată costul la care se finanțează bugetul în piața internă, potrivit Antena 3 . Împrumutul a fost realizat luni printr-o emisiune de obligațiuni de stat de tip „benchmark” (serii standard, folosite ca reper în piață), cu o maturitate reziduală de 89 de luni, la un randament mediu de 6,83% pe an, conform datelor publicate de Banca Națională a României (BNR) , citate de Agerpres. Deși valoarea nominală anunțată a emisiunii a fost de 400 de milioane de lei, băncile au subscris 1,581 miliarde de lei, iar statul a adjudecat 986,9 milioane de lei. Ce urmează: licitație suplimentară Marți este programată o licitație suplimentară, prin care statul vrea să atragă încă 148,1 milioane de lei, la randamentul stabilit în licitația de luni pentru aceste obligațiuni. Context: planul de finanțare din mai, peste nivelul din aprilie Ministerul Finanțelor a planificat în luna mai 2026 împrumuturi de la băncile comerciale de 4,6 miliarde de lei, cu posibilitatea de a adăuga încă 15% din valoarea nominală adjudecată la licitațiile de referință, prin sesiuni suplimentare de oferte necompetitive, organizate exclusiv pentru instrumentele de tip benchmark. Suma programată pentru mai este cu 700 de milioane de lei mai mare decât cea din aprilie 2026 (3,9 miliarde de lei) și, potrivit sursei, este destinată refinanțării și rambursării anticipate a datoriei publice, precum și finanțării deficitului bugetului de stat. [...]
Banca Națională a Moldovei a urcat dobânda-cheie la 6,5% pentru a „ancora” inflația , într-o decizie luată în unanimitate, pe fondul accelerării scumpirilor din primăvară și al riscului de efecte „de runda a doua”, potrivit unui interviu acordat de guvernatoarea Anca Dragu pentru HotNews . Miza este una operațională și de politică monetară: banca centrală a ales să înăsprească condițiile de finanțare chiar într-un context în care economia încetinește, pentru a preveni o reaprindere mai puternică a inflației. De ce a crescut BNM dobânda, deși economia încetinește Dragu spune că decizia din mai 2026 a venit după ce inflația a început anul în jur de 5% (nivelul țintei), dar a urcat la 5,8% în martie, pe fondul unor creșteri peste estimări la prețurile alimentelor (legume și fructe), iar în aprilie a accelerat la 6,7%. În acest context, BNM a mers pe o abordare „forward looking” (orientată spre anticiparea evoluțiilor viitoare), pentru a „preîntâmpina” presiunile care ar fi putut urma. Guvernatoarea descrie explicit dificultatea deciziei, arătând că a fost precedată de săptămâni de analize, dar susține că datele publicate ulterior au confirmat direcția: inflația din aprilie a venit la câteva zile după decizie, la un nivel mai ridicat. Cum se ia decizia la BNM și ce rol au consultările cu FMI Potrivit interviului, deciziile de politică monetară sunt luate de Comitetul Executiv al BNM, format din cinci membri. Propunerea este pregătită de Direcția de Politică Monetară și discutată în mai multe runde, iar în cazul majorării la 6,5% votul a fost unanim. BNM are și consultări cu Fondul Monetar Internațional , în cadrul unui nou acord „fără finanțare”, descris ca un instrument de credibilitate și de „ancorare” a politicilor. Dragu spune că au existat și divergențe punctuale cu FMI, însă decizia finală aparține băncii centrale. Context: IMM-urile domină economia, iar creditarea se sprijină și pe programe publice În interviu, Dragu indică faptul că IMM-urile reprezintă peste 90% din economia Republicii Moldova, iar creditarea se distribuie în principal către comerț, imobiliare și agricultură. Ea notează că sectorul imobiliar și-a redus semnificativ ritmul de creștere, pe fondul unor prețuri ajunse „destul de sus”. Pe lângă creditarea comercială, sunt menționate și programe guvernamentale prin Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului (ODA), descrisă ca o structură similară Fondului Național de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri din România ( FNGCIMM ). În plus, Dragu vorbește despre un „plan de creștere” pe trei ani, comparat ca logică cu PNRR, cu o valoare de 11% din PIB și cu o componentă de sprijin pentru IMM-uri. Ce urmează: evaluarea cu autoritatea bancară europeană Pe dimensiunea de aliniere la standardele UE, BNM se află într-o evaluare începută în urmă cu un an împreună cu European Banking Authority (EBA), iar finalizarea este așteptată în septembrie 2026. Dragu afirmă că, dacă rezultatul confirmă alinierea sectorului bancar la legislația UE, „orice investitor din UE poate investi în Republica Moldova ca și cum ar face-o în altă țară din UE”. [...]
ANAF a încasat aproape 167 milioane lei în T1 2026 din taxa de 25 lei pe coletele sub 150 euro din afara UE , un cost care se vede direct în prețul final plătit de consumatori la comenzile de pe platforme precum Temu și Shein, potrivit Libertatea . Măsura a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2026, fiind introdusă de Guvernul Bolojan prin Legea 239/2025 . Taxa se aplică tuturor coletelor cu valoare sub 150 de euro provenite din afara Uniunii Europene, iar curierii sunt implicați în colectarea sumei de la comercianții externi. Câte colete au fost taxate și cât s-a colectat, pe luni În primele trei luni din 2026, taxa a fost aplicată la 6.672.392 de colete, conform datelor obținute de Wall-Street.ro și preluate de Libertatea . Sumele raportate sunt: Ianuarie 2026: 48.920.225 lei, din 1.956.809 colete Februarie 2026: 55.221.100 lei, din 2.208.844 colete Martie 2026: 62.668.475 lei, din 2.507.739 colete Datele includ toate livrările sub 150 de euro din afara UE, nu doar cele asociate cu Shein și Temu. Efectul în piață: taxa, transferată în prețul plătit de client Shein și Temu, descriși ca lideri în livrările către România, au transferat taxa în costurile finale plătite de clienți. Diferența dintre cele două platforme a fost ritmul de implementare: Shein ar fi inclus taxa încă din ianuarie, în timp ce Temu ar fi introdus-o în costuri abia în aprilie. În paralel, Temu s-a concentrat pe extinderea rețelei prin atragerea afacerilor românești pe platformă, marketplace-ul având deja comercianți locali care vând prin intermediul său. De ce a fost introdusă taxa și ce ar putea urma Taxa de 25 de lei este parte a unui plan european de modernizare a Uniunii Vamale, pe fondul creșterii masive a comenzilor din afara UE. Potrivit datelor Eurostat citate în articol, în 2024 au fost livrate peste 4,6 miliarde de colete cu valoare mică în statele membre, majoritatea din China, iar autoritățile au invocat riscuri de concurență neloială, probleme de siguranță a produselor și pierderi fiscale. În practică, măsura lovește mai ales platformele cu produse ieftine (accesorii, gadgeturi, articole vestimentare low-cost), care trebuie să decidă dacă includ costul în preț sau îl absorb parțial. O posibilă reacție, menționată în articol, este mutarea stocurilor în depozite din Uniunea Europeană pentru a evita aplicarea taxei. [...]
ANAF a încasat 167 de milioane de lei din „ taxa Temu ”, după taxarea a peste 6 milioane de colete , un semnal al dimensiunii comerțului transfrontalier cu livrări mici și al impactului bugetar pe care îl poate avea aplicarea consecventă a taxelor la import, potrivit Antena 3 . În material se arată că suma totală încasată de ANAF din această taxă este de 167 de milioane de lei, iar numărul coletelor taxate a depășit 6 milioane. De ce contează pentru fiscalitate și piață Nivelul încasărilor indică un volum ridicat de colete cu valoare mică intrate în România și, implicit, o bază de impozitare semnificativă atunci când taxarea este aplicată la scară. Pentru buget, astfel de sume pot deveni recurente dacă fluxurile de comenzi se mențin, iar pentru comercianți și consumatori costul final al produselor poate fi influențat de modul de colectare a taxelor la import. Ce informații lipsesc din material Materialul publicat nu detaliază perioada exactă la care se referă încasările și nici mecanismul concret al „taxei Temu” (de exemplu, tipul de taxă și condițiile de aplicare), astfel că nu poate fi evaluată din aceste date dinamica lunară sau impactul pe categorie de produse. [...]
Republica Moldova ar putea avea o creștere economică de circa 2% în 2026, dar cu o inflație medie estimată la 8,1%, ceea ce menține presiunea pe politica monetară , potrivit declarațiilor Ancăi Dragu, citate de Economica . Anca Dragu a spus că Banca Națională a Moldovei a început reducerea ratei de politică monetară în vara lui 2025, coborând-o la 5%, însă un nou șoc pe prețurile la energie și petrol a dus la accelerarea inflației în martie și aprilie. În aprilie, inflația a ajuns la 6,7%, iar banca centrală a majorat dobânda-cheie; după ultima decizie, rata de politică monetară este 6,5%. Inflația, revizuită puternic în sus după șocuri externe Cele mai recente estimări indică o inflație medie în 2026 „puțin peste 8%”, respectiv 8,1%, în creștere semnificativă față de prognoza inițială de 4,7%, realizată înainte de conflictul din Iran, conform declarațiilor citate. În acest context, Dragu a indicat că, deși 2025 a început cu o criză, economia a continuat să crească, iar anul s-a încheiat cu o creștere economică de 2,4% și investiții de 22%. Pentru 2026, estimarea avansată este de aproximativ 2% creștere economică, concomitent cu inflația medie de 8,1%. Criza energetică din 2025 și efectul asupra dobânzilor Dragu a mai arătat că, în 2025, Republica Moldova a trecut printr-o criză energetică, în condițiile în care aprovizionarea cu energie electrică „se schimbă total”, cu trecerea de la surse din zona Transnistriei la importuri din Uniunea Europeană și din România, potrivit Agerpres. Ea a indicat scumpiri puternice la începutul lui 2025: energie electrică: +75% în ianuarie 2025; gaze naturale: +27%; energie termică: +40%. În fața acestor șocuri, Banca Națională a Moldovei „aproape a dublat” rata de politică monetară, iar efectele s-au resimțit în primul trimestru din 2025. Context: decizia BNR și semnale despre reintrarea în țintă În același cadru, Dan Costin Nițescu, consilier al guvernatorului BNR, a declarat că inflația din România a fost influențată de șocuri exogene și că fundamentele deciziei de politică monetară din mai arată reintrarea în ținta de inflație atât anul viitor, cât și în anul următor. Din perspectiva creditării, el a spus că sectorul privat accelerează ușor, iar ponderea componentei în lei s-a stabilizat la 67,8%. Totodată, Consiliul de Administrație al BNR a decis în ședința din 15 mai menținerea ratei dobânzii de politică monetară la 6,50% pe an. [...]
BNR ar urma să apere cursul prin dobânzi mai mari, ceea ce poate adânci recesiunea , avertizează economistul Radu Crăciun, într-o analiză publicată de Economica . În acest scenariu, presiunea se mută dinspre deprecierea leului spre costul creditării, cu efect direct în ratele populației și în finanțarea companiilor. Crăciun nu vede o perioadă de stagflație (inflație în creștere și recesiune simultan), deoarece anticipează că inflația va începe să scadă „substanțial” din septembrie. El afirmă că, din septembrie, inflația „se va înjumătăți până spre 5%”, însă problema majoră rămâne „stagnarea economică”, pe care o vede persistentă. Cursul valutar: de ce dobânzile devin instrumentul principal Economistul consideră nejustificată temerea că euro ar putea urca spre 6 lei, argumentând că BNR nu va permite o devalorizare de 25% a monedei naționale, deoarece aceasta s-ar transmite puternic în inflație. În locul unei ajustări rapide prin curs, banca centrală ar prefera intervenția printr-o „creștere generalizată a dobânzilor”, cu costuri pentru economie. Consecințele, în logica prezentată, sunt în principal două: frânarea creșterii economice și scumpirea creditelor, inclusiv a ratelor plătite de populație. „Junk” prin costul finanțării și riscul unui FMI „de rezervă” Pe tema riscului de retrogradare a României la categoria „junk” (nerecomandată investițiilor), Crăciun susține că efectul unei astfel de decizii ar fi limitat asupra dobânzilor, deoarece statul „plătește deja dobânzi de junk”, iar riscul de țară este, în opinia sa, echivalent cu această categorie. „Eu cred că un downgrade va avea efect limitat pe yield, dobânzi. Noi plătim deja dobânzi de junk.” În același timp, economistul spune că nu exclude revenirea FMI, dacă nu va exista „curajul” de a lua măsurile necesare pentru corecții economice, în condițiile în care, istoric, România nu ar fi făcut corecții fără Fond. Context: recesiune tehnică și inflație de peste 10% România este în recesiune după scăderi ale PIB în ultimul trimestru din 2025 și în primul trimestru din 2026, potrivit informațiilor reamintite în articol. Inflația este descrisă ca fiind la niveluri record, „de peste 10%”, iar agențiile de rating au menținut deocamdată România pe ultimul palier înainte de categoria „junk”. [...]
Spania a adunat aproape 330 de milioane de nopți de cazare ale turiștilor internaționali în 2025 , detașându-se de Italia și restul Europei, într-un clasament care arată presiunea economică și operațională concentrată în câteva piețe turistice majore, potrivit Economedia , pe baza datelor Eurostat . În total, în Europa au fost înregistrate peste 1,5 miliarde de nopți de cazare în 2025, pe fondul continuării „boom”-ului turismului global, în pofida îngrijorărilor legate de supraturism și a contextului geopolitic menționat în analiză (războiul din Iran). Unde se concentrează cererea: topul după nopți petrecute Indicatorul folosit este numărul de nopți petrecute de vizitatori internaționali (nu numărul de sosiri), ceea ce oferă o imagine mai apropiată de consumul efectiv de servicii turistice (cazare, transport, alimentație publică). Top 10 destinații europene, după numărul de nopți ale turiștilor internaționali: Spania: 329.661.068 de nopți Italia: 264.741.414 nopți Turcia: 154.799.879 nopți Franța: 150.753.829 nopți Regatul Unit (date din 2024): 149.803.000 nopți Grecia: 130.851.809 nopți Austria: 97.020.394 nopți Croația: 85.604.505 nopți Germania: 83.622.666 nopți Țările de Jos: 64.311.055 nopți Pentru Regatul Unit, cifra disponibilă în material este pentru 2024, iar datele pentru 2025 ar urma să fie publicate de VisitBritain. Ce sugerează clasamentul pentru economie și infrastructură Prezența Greciei, Austriei și Croației în top 10, alături de economii mari precum Germania și Țările de Jos, indică faptul că o parte importantă a turismului european rămâne sezonieră și se concentrează în destinații cu infrastructură solidă pentru vizitatori (stațiuni, restaurante, atracții, transport). În același timp, analiza notează că protestele împotriva supraturismului – în special în Spania și Italia – nu au redus semnificativ apetitul pentru destinațiile mediteraneene, unde vremea și oferta turistică susțin volume mari de sejururi. Context: prognoze pentru 2026 Cercetări recente ale World Travel & Tourism Council , citate în material, estimează o creștere globală a sectorului de aproximativ 3,2% în 2026 și un total de 376 de milioane de locuri de muncă susținute de industrie la nivel mondial (aproximativ unul din nouă locuri de muncă). [...]
Contribuabilii care au avut venituri în 2025 mai pot depune azi Declarația Unică fără sancțiuni , termenul-limită pentru formularul 212 fiind 25 mai 2026, potrivit Mediafax . Miza este una de conformare fiscală: documentul stabilește impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate (CAS și CASS), iar depășirea termenului crește riscul de penalități. Declarația Unică acoperă veniturile realizate în 2025 din activități independente, drepturi de proprietate intelectuală, cedarea folosinței bunurilor, investiții, activități agricole și alte surse. ANAF reamintește că aceasta este ultima zi în care persoanele fizice obligate o pot depune fără a risca sancțiuni. Cum se depune formularul 212 Contribuabilii au la dispoziție mai multe canale de depunere: online, prin Spațiul Privat Virtual (SPV) de pe portalul ANAF; online, pe e-guvernare.ro, cu semnătură electronică; fizic, la registratura organului fiscal; prin poștă, cu confirmare de primire. Pentru cei fără acces la internet, unitățile fiscale teritoriale pun la dispoziție calculatoare, gratuit. Formularul 212 este disponibil în format web la adresa anaf.ro/declaratii/duf, iar instrucțiunile de completare sunt publicate pe același portal. Termen comun: redirecționarea a 3,5% din impozit Tot pe 25 mai expiră și termenul pentru redirecționarea a 3,5% din impozitul pe venit către o organizație neguvernamentală sau un cult religios. Opțiunea poate fi exercitată fie prin formularul 230, fie direct în Declarația Unică. Ce se schimbă în 2026: cazarea în regim de închiriere pe termen scurt Pentru anul fiscal 2026, materialul indică o modificare relevantă pentru cei care obțin venituri din servicii de cazare: proprietarii care închiriază pe termen scurt mai mult de șapte camere în locuințe proprietate personală intră în categoria veniturilor din activități independente. În acest caz, venitul net se calculează prin aplicarea unei cote forfetare de 30% asupra venitului brut, iar impozitul se determină prin aplicarea cotei de 10% asupra diferenței. Separat, plafonul maxim al bazei de calcul pentru CASS crește de la 60 la 72 de salarii minime brute pe țară, față de anul anterior. Context operațional: codurile CAEN și asistența ANAF Începând cu 1 ianuarie 2025 a intrat în vigoare CAEN Rev. 3 (versiunea actualizată a Clasificării Activităților din Economia Națională), iar până în septembrie 2026 autoritățile acceptă atât vechea, cât și noua versiune a codurilor CAEN. Pentru asistență, contribuabilii pot apela Contact Center-ul ANAF la 031.403.91.60 sau se pot adresa structurilor de asistență din unitățile fiscale teritoriale. [...]
BNR intră într-un nou episod inflaționist cu spațiu limitat de manevră , într-un context în care scumpirile reîncep să accelereze în Europa de Est, iar băncile centrale din regiune își pregătesc mesajele și instrumentele pentru o posibilă înăsprire a politicii monetare, potrivit Ziarul Financiar . În aprilie, inflația a urcat în Cehia la 2,1% (de la 1,5% în martie), în Ungaria la 2,6% (de la 2,1%), iar în Polonia la 3,4% (de la 3,2%), conform datelor Eurostat citate de publicație. Riscurile inflaționiste sunt asociate în principal cu scumpirea energiei, pe fondul războiului din Iran. De ce contează: România are inflație mare, dobândă mare și economie în recesiune Pentru România, problema este că pornește dintr-o poziție mai slabă decât vecinii: în aprilie, România avea, potrivit Eurostat, cea mai ridicată inflație din UE, de 9,5%. În același timp, dobânda de referință a BNR este 6,5% – tot cea mai mare din UE – iar economia este în recesiune, notează ZF. În acest cadru, orice nou val de scumpiri, mai ales pe energie, poate pune presiune suplimentară pe costurile de finanțare și pe consum, fără ca banca centrală să aibă mult „spațiu” pentru a reacționa fără efecte economice adverse. Publicația mai arată că BNR a înrăutățit recent prognoza de inflație pentru acest an, un semnal că riscurile sunt în creștere. Cum se poziționează băncile centrale din regiune Băncile centrale din Cehia, Polonia și Ungaria au menținut dobânzile la cele mai recente ședințe de politică monetară, dar au atras atenția asupra riscurilor inflaționiste, mai ales din energie. Nivelurile dobânzilor de referință menționate în articol sunt: Cehia: 3,5% (mai) Polonia: 3,75% (mai) Ungaria: 6,25% (aprilie) În Cehia, guvernatorul Ales Michl a transmis că banca centrală este pregătită să accepte o creștere economică mai lentă dacă inflația riscă să scape de sub control. „Nu ne vom teme să majorăm dobânzile“ dacă apare riscul ca inflaţia ajustată la preţurile energiei să accelereze. „Vom fi duri şi nu vom ceda. Trebuie să fim pregătiţi pentru creştere economică mai lentă deoarece dobânzile vor fi mai mari decât ne-am obişnuit.“ În Polonia, guvernatorul Adam Glapinski a indicat că banca centrală are nevoie de mai multe date pentru a evalua dacă scumpirile la petrol și energie se transformă într-o inflație persistentă. ZF notează că probabilitatea unei înăspriri a politicii monetare a crescut și că banca ar putea majora dobânzile dacă inflația depășește 3,5% (pragul superior al intervalului-țintă) și dacă prognozele indică o tendință de durată. Ulterior, Glapinski a nuanțat, spunând că șocul actual este mai slab decât cel de după invazia Rusiei în Ucraina și că banca nu se grăbește să crească dobânzile. Ce urmează: presiune pe dobânzi, cu costuri economice diferite pe țări Mesajul comun în regiune este că energia poate reaprinde inflația, iar reacția probabilă – dacă scumpirile persistă – rămâne politica monetară mai restrictivă (dobânzi mai mari), cu efect de frânare a creșterii economice. Diferența majoră, în lectura ZF, este punctul de plecare: Polonia și Cehia par să aibă mai multă flexibilitate, în timp ce România intră în acest episod cu inflație ridicată, dobândă deja la vârf în UE și o economie aflată în recesiune. [...]
Piața muncii dă semne de răcire, cu mai puține posturi vacante la nivelul economiei , în condițiile în care numărul locurilor de muncă neocupate a coborât la 28.261 în primul trimestru din 2026, cu 13,3% sub nivelul din perioada similară din 2025, potrivit Ziarul Financiar , care citează datele Institutului Național de Statistică (INS) . În doar cinci din 21 de sectoare mari analizate de INS s-au văzut creșteri ale numărului de posturi libere. În partea de sus a clasamentului creșterilor anuale, HoReCa (hoteluri și restaurante) a avut un avans de peste 60% în T1/2026 față de T1/2025. Pe următoarele locuri se află sănătatea și asistența socială (+24,5%) și distribuția apei (+aproape 12%), până la 730 de poziții vacante în primul trimestru din 2026. IT&C a rămas și el pe plus, însă cu un avans modest, de 3,4%. Unde s-au văzut cele mai mari tăieri de recrutare Cele mai puternice scăderi ale numărului de posturi disponibile au fost raportate în: alte activități de servicii (aproape -50%); agricultură (aproape -47%); activități profesionale și tehnice (aproape -44%). În comerț, companiile au redus cu aproape 40% numărul joburilor vacante față de T1/2025. Ziarul Financiar notează că „comerțul și logistica” – domenii care în anii anteriori recrutau agresiv – intră într-o fază de adaptare, pe fondul încetinirii consumului. Scăderi importante apar și în administrația publică (-28%), transport și depozitare (-18,8%), construcții (-18,7%) și intermedieri financiare și asigurări (-22,9%), ceea ce sugerează o prudență mai mare atât în sectorul privat, cât și în cel public în privința extinderii echipelor. În construcții, unul dintre motoarele economiei din ultimii ani, numărul locurilor vacante a scăzut cu peste 400 într-un an. Context: industria concentrează o cincime din posturile vacante Industria a rămas relativ stabilă comparativ cu alte sectoare, cu un recul anual de 3%, însă se vede o reducere a cererii de personal în industria prelucrătoare, cel mai mare angajator industrial. La nivelul întregii economii, circa o cincime din totalul locurilor de muncă vacante s-a concentrat în industria prelucrătoare, respectiv 5.700 de poziții. [...]