Știri
Știri din categoria Statistici
Piața muncii dă semne de răcire, cu mai puține posturi vacante la nivelul economiei, în condițiile în care numărul locurilor de muncă neocupate a coborât la 28.261 în primul trimestru din 2026, cu 13,3% sub nivelul din perioada similară din 2025, potrivit Ziarul Financiar, care citează datele Institutului Național de Statistică (INS). În doar cinci din 21 de sectoare mari analizate de INS s-au văzut creșteri ale numărului de posturi libere.
În partea de sus a clasamentului creșterilor anuale, HoReCa (hoteluri și restaurante) a avut un avans de peste 60% în T1/2026 față de T1/2025. Pe următoarele locuri se află sănătatea și asistența socială (+24,5%) și distribuția apei (+aproape 12%), până la 730 de poziții vacante în primul trimestru din 2026. IT&C a rămas și el pe plus, însă cu un avans modest, de 3,4%.
Cele mai puternice scăderi ale numărului de posturi disponibile au fost raportate în:
În comerț, companiile au redus cu aproape 40% numărul joburilor vacante față de T1/2025. Ziarul Financiar notează că „comerțul și logistica” – domenii care în anii anteriori recrutau agresiv – intră într-o fază de adaptare, pe fondul încetinirii consumului.
Scăderi importante apar și în administrația publică (-28%), transport și depozitare (-18,8%), construcții (-18,7%) și intermedieri financiare și asigurări (-22,9%), ceea ce sugerează o prudență mai mare atât în sectorul privat, cât și în cel public în privința extinderii echipelor. În construcții, unul dintre motoarele economiei din ultimii ani, numărul locurilor vacante a scăzut cu peste 400 într-un an.
Industria a rămas relativ stabilă comparativ cu alte sectoare, cu un recul anual de 3%, însă se vede o reducere a cererii de personal în industria prelucrătoare, cel mai mare angajator industrial. La nivelul întregii economii, circa o cincime din totalul locurilor de muncă vacante s-a concentrat în industria prelucrătoare, respectiv 5.700 de poziții.
Recomandate
Salariile din sănătate au stagnat practic într-un an , iar sectorul a rămas sub media economiei, potrivit datelor prezentate de Ziarul Financiar , pe baza statisticilor Institutului Național de Statistică (INS) . În iunie 2026, salariul mediu net din sănătate și asistență socială a fost de 5.402 lei (aprox. 1.031 euro), cu doar 9 lei peste nivelul din iunie 2025. În termeni anuali, creșterea este de numai 0,2%, mult sub ritmul de creștere al salariului mediu net din economie, arată datele INS citate în articol. În iunie 2025, salariul mediu net din sector era de 5.393 lei (aprox. 1.069 euro), diferența în euro fiind influențată de cursul de schimb. La nivelul întregii economii, salariul mediu net a ajuns în iunie 2026 la 5.734 lei (aprox. 1.094 euro), de la 5.539 lei (circa 1.098 euro) în iunie 2025. Astfel, salariul din sănătate și asistență socială este cu 332 de lei sub media economiei. Efect operațional: numărul de salariați a rămas neschimbat Dincolo de dinamica salarială, sectorul nu a adăugat personal: în iunie 2026, sănătatea și asistența socială aveau 456.600 de salariați , „exact același nivel ca în iunie 2025”, conform datelor INS preluate de publicație. Datele indică, astfel, o combinație de stagnare a câștigurilor și lipsă de creștere a forței de muncă într-un domeniu esențial, în timp ce media economiei rămâne peste nivelul din sănătate. [...]
Veniturile medii ale gospodăriilor au urcat în T2 2026, dar cheltuielile continuă să crească ușor mai repede , ceea ce indică o presiune persistentă asupra bugetelor, în pofida unei reveniri susținute de salariile din mediul privat, potrivit Biziday , pe baza datelor Institutului Național de Statistică (INSSE). INS a calculat pentru trimestrul al doilea din 2026 un venit mediu lunar pe gospodărie de 10.204 lei . Față de trimestrul I 2026, creșterea este de 8% , iar comparativ cu aceeași perioadă din 2025, veniturile sunt mai mari cu 7,4% . Publicația notează că dinamica sugerează o revenire a veniturilor, „în special din salarii”, după scăderile din toamnă și iarnă. Cheltuielile rămân la un nivel ridicat în raport cu veniturile Cheltuielile totale medii lunare ale unei gospodării au fost de 8.650 lei în T2 2026, adică 84,8% din venituri . Comparativ cu trimestrul I 2026, cheltuielile au crescut cu 635 lei pe gospodărie (echivalentul a +8,2% ), iar față de T2 2025 sunt mai mari cu 7,6% . Biziday subliniază că variațiile trimestriale pot fi influențate de sezonalitate (Paște, concedii), în timp ce comparațiile anuale sunt mai relevante statistic. Inflația și taxele împing gospodăriile spre ajustarea consumului În contextul unei inflații „foarte mari, de peste 10% ” în a doua parte a anului 2026, publicația arată că impactul se vede în cheltuielile nominale, dar „numai parțial”, ceea ce ar indica o redimensionare a consumului , inclusiv la nivelul cheltuielilor de întreținere. În același timp, gospodăriile ar fi nevoite să aloce un procent mai mare pentru taxe și impozite . Pe partea de venituri, în condițiile tăierilor salariale din sectorul bugetar, evoluția din T2 ar sugera o creștere a salariilor în mediul privat , menționată ca fiind reflectată și în statistica INSSE. [...]
România rămâne „țară de imigrare”, dar populația rezidentă continuă să scadă , pe fondul unui spor natural puternic negativ, arată datele Institutului Național de Statistică , citate de G4Media . La 1 ianuarie 2026, populația rezidentă a României era de 19,041 milioane de persoane, cu 1.829 mai puține decât la 1 ianuarie 2025. Scăderea vine „în principal” din sporul natural negativ (diferența dintre născuți-vii și decedați), de 104.100 persoane în 2025, în timp ce migrația internațională a avut un sold pozitiv de 102.200 persoane. Cu alte cuvinte, imigrația a crescut, dar nu a reușit să acopere declinul demografic generat de natalitate și mortalitate. Migrația: plus pe total, cu bărbații majoritari la intrări și ieșiri INS indică faptul că, în 2025, numărul imigranților l-a depășit pe cel al emigranților cu 102.200 persoane, ceea ce menține România în categoria țărilor de imigrare. Totuși, acest plus nu a compensat pierderea din sporul natural. În același an, bărbații au fost majoritari atât în rândul emigranților (57,9%), cât și în rândul imigranților (58,6%). Îmbătrânirea demografică se accentuează Datele INS arată o continuare a îmbătrânirii populației: ponderea populației de 65 de ani și peste a urcat de la 20,3% (2025) la 20,5% (1 ianuarie 2026); ponderea populației de 0–14 ani a scăzut de la 15,4% (1 ianuarie 2025) la 15,1% (1 ianuarie 2026); indicele de îmbătrânire demografică a crescut de la 131,3 la 135,9 persoane vârstnice la 100 de persoane tinere. Raportul de dependență demografică (numărul de persoane tinere și vârstnice raportat la 100 de persoane adulte) a scăzut ușor, de la 55,6 la 55,2. Structura populației: urban în creștere ușoară, femeile în scădere marginală La 1 ianuarie 2026, populația rezidentă din mediul urban era de 9,792 milioane de persoane, în creștere cu 0,2% față de 1 ianuarie 2025. Populația feminină era de 9,744 milioane, în scădere cu 0,1% față de aceeași dată a anului precedent. INS precizează că populația rezidentă include persoanele (cu cetățenie română, străină sau fără cetățenie) cu reședința obișnuită în România de cel puțin 12 luni, iar în contextul conflictului din Ucraina sunt incluși și cetățenii ucraineni cu protecție temporară. Datele pentru 1 ianuarie 2026 sunt provizorii și urmează să fie revizuite în decembrie 2026. [...]
Cifra de afaceri din industrie a intrat pe minus în S1, semnalând o frânare în prelucrătoare , în condițiile în care scăderea de ansamblu a fost de 0,5% în termeni nominali, pe fondul unui recul de 0,9% în industria prelucrătoare , potrivit datelor INS citate de Agerpres . În același interval (1 ianuarie – 30 iunie 2026 față de perioada similară din 2025), industria extractivă a consemnat o creștere de 10,2%, însă aceasta nu a compensat scăderea din prelucrătoare la nivelul totalului industriei. Unde s-au văzut scăderile în prima jumătate a anului Pe marile grupe industriale, declinul a fost concentrat în segmentele cu profil investițional și de consum: industria bunurilor de capital: -4,8%; industria bunurilor de folosință îndelungată: -4,3%; industria bunurilor de uz curent: -0,8%. În același timp, au existat și zone de creștere: industria energetică: +14,4%; industria bunurilor intermediare: +1,7%. Iunie a adus o revenire lunară, dar cu diferențe între sectoare În luna iunie 2026 față de luna precedentă, cifra de afaceri din industrie a crescut, în termeni nominali, cu 6,1% pe total, susținută de avansul din industria extractivă (+29,1%) și din industria prelucrătoare (+5,1%). La nivel de grupe industriale, creșterile au fost generalizate, cu excepția energiei: bunuri intermediare: +8,4%; bunuri de capital: +7,8%; bunuri de folosință îndelungată: +4,9%; bunuri de uz curent: +3,5%; industria energetică: -3,1%. Comparativ cu iunie 2025, industria a crescut Față de luna iunie 2025, cifra de afaceri din industrie a urcat cu 4,4% pe ansamblu, pe fondul creșterilor din industria extractivă (+49,7%) și industria prelucrătoare (+2,8%). Pe grupe industriale, dinamica a fost mixtă: creșteri: industria energetică (+28,4%), bunuri intermediare (+8,8%), bunuri de folosință îndelungată (+2,2%); scăderi: bunuri de capital (-0,8%), bunuri de uz curent (-0,5%). [...]
România a înlocuit accelerat cărbunele cu energie „verde” în S1, dar consumul raportat rămâne discutabil , arată datele sintetizate de Biziday pe baza statisticii oficiale a Institutului Național de Statistică (INSSE). Potrivit INSSE, în prima jumătate a anului producția de cărbune a scăzut cu 18%, în timp ce utilizarea gazelor naturale pentru producția de energie a crescut cu 7%, pe fondul unei majorări semnificative a importurilor de gaze, de 30% față de aceeași perioadă a anului trecut. Per ansamblu, resursele de energie au crescut ușor, însă creșterea a venit mai ales din surse cu emisii reduse. Creșteri puternice la hidro, eolian și fotovoltaic Înlocuirea surselor poluante s-a făcut prin avansul producției din: hidro: +18%; eolian: +8,3%; fotovoltaic: +42%. INSSE susține că în producția fotovoltaică a inclus și peste 350.000 de prosumatori, însă aici apare o limitare importantă: producția lor „nu este dispecerizată și nu poate fi măsurată exact”, pentru că energia este injectată în rețelele locale. Efectul se vede în Sistemul Energetic Național (SEN) mai degrabă ca o scădere a consumului, nu ca o producție măsurată direct. Importuri mai mici, exporturi mai mari, dar fără valoare în statistică În primele șase luni, importul de energie electrică a scăzut cu 10%, iar exportul a crescut cu 11%. Totuși, statistica publică doar volumele, nu și valoarea balanței: România tinde să exporte energie mai ieftină în timpul zilei (când produc fotovoltaicele) și să importe mai scump la orele de vârf, dimineața și seara. Consumul raportat scade, dar INSSE avertizează implicit prin metodologie INSSE, care precizează că a folosit date Transelectrica (administratorul SEN), consemnează o scădere a consumului de curent al populației cu 12% și o reducere a consumului pentru iluminatul public cu 5%. În contextul includerii prosumatorilor și al faptului că producția acestora nu este măsurată exact, această „scădere a consumului” rămâne însă incertă, fiind posibil să reflecte parțial energia injectată local. După cum notează analiza, tabloul din S1 surprinde situația de dinaintea debutului perioadei secetoase: din iulie, pe fondul scăderii dramatice a debitului Dunării , România ar fi ajuns să importe masiv curent la orele de seară. [...]
Scumpirea din energie împinge în sus costurile din industrie : prețurile producției industriale au crescut cu aproape 13% în iunie 2026 față de iunie 2025, iar industria energetică a raportat cele mai mari majorări, de 24,47%, potrivit datelor citate de Economica . Pe marile grupe industriale, energia a fost principalul motor al creșterilor de preț, cu un avans de 24,47% (iunie 2026 vs iunie 2025). În restul grupelor, scumpirile au fost mai temperate, dar tot consistente, ceea ce indică presiuni de cost pe lanțul de producție. Unde s-au văzut cele mai mari creșteri Comparativ cu iunie 2025, evoluțiile pe marile grupe industriale au fost: industria energetică: +24,47% industria bunurilor intermediare: +10,17% industria bunurilor de capital: +6,38% industria bunurilor de uz curent: +5,27% industria bunurilor de folosință îndelungată: +2,87% Diferențe pe sectoare: energie și utilități, peste restul industriei Indicele prețurilor producției industriale pe secțiuni și diviziuni arată, potrivit aceleiași surse, creșteri de: +23,32% în producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat +14,20% în distribuția apei; salubritate, gestionarea deșeurilor, activități de decontaminare +9,09% în industria prelucrătoare +8,25% în industria extractivă Dinamica lunară: +0,8% față de mai Față de luna precedentă, în iunie 2026 prețurile producției industriale (cumulate pe piața internă și externă) au crescut cu 0,8% , semn că presiunile de preț au continuat și pe termen scurt, nu doar în comparația anuală. [...]
