Știri
Știri din categoria Statistici
Piața muncii dă semne de răcire, cu mai puține posturi vacante la nivelul economiei, în condițiile în care numărul locurilor de muncă neocupate a coborât la 28.261 în primul trimestru din 2026, cu 13,3% sub nivelul din perioada similară din 2025, potrivit Ziarul Financiar, care citează datele Institutului Național de Statistică (INS). În doar cinci din 21 de sectoare mari analizate de INS s-au văzut creșteri ale numărului de posturi libere.
În partea de sus a clasamentului creșterilor anuale, HoReCa (hoteluri și restaurante) a avut un avans de peste 60% în T1/2026 față de T1/2025. Pe următoarele locuri se află sănătatea și asistența socială (+24,5%) și distribuția apei (+aproape 12%), până la 730 de poziții vacante în primul trimestru din 2026. IT&C a rămas și el pe plus, însă cu un avans modest, de 3,4%.
Cele mai puternice scăderi ale numărului de posturi disponibile au fost raportate în:
În comerț, companiile au redus cu aproape 40% numărul joburilor vacante față de T1/2025. Ziarul Financiar notează că „comerțul și logistica” – domenii care în anii anteriori recrutau agresiv – intră într-o fază de adaptare, pe fondul încetinirii consumului.
Scăderi importante apar și în administrația publică (-28%), transport și depozitare (-18,8%), construcții (-18,7%) și intermedieri financiare și asigurări (-22,9%), ceea ce sugerează o prudență mai mare atât în sectorul privat, cât și în cel public în privința extinderii echipelor. În construcții, unul dintre motoarele economiei din ultimii ani, numărul locurilor vacante a scăzut cu peste 400 într-un an.
Industria a rămas relativ stabilă comparativ cu alte sectoare, cu un recul anual de 3%, însă se vede o reducere a cererii de personal în industria prelucrătoare, cel mai mare angajator industrial. La nivelul întregii economii, circa o cincime din totalul locurilor de muncă vacante s-a concentrat în industria prelucrătoare, respectiv 5.700 de poziții.
Recomandate
România a înlocuit accelerat cărbunele cu energie „verde” în S1, dar consumul raportat rămâne discutabil , arată datele sintetizate de Biziday pe baza statisticii oficiale a Institutului Național de Statistică (INSSE). Potrivit INSSE, în prima jumătate a anului producția de cărbune a scăzut cu 18%, în timp ce utilizarea gazelor naturale pentru producția de energie a crescut cu 7%, pe fondul unei majorări semnificative a importurilor de gaze, de 30% față de aceeași perioadă a anului trecut. Per ansamblu, resursele de energie au crescut ușor, însă creșterea a venit mai ales din surse cu emisii reduse. Creșteri puternice la hidro, eolian și fotovoltaic Înlocuirea surselor poluante s-a făcut prin avansul producției din: hidro: +18%; eolian: +8,3%; fotovoltaic: +42%. INSSE susține că în producția fotovoltaică a inclus și peste 350.000 de prosumatori, însă aici apare o limitare importantă: producția lor „nu este dispecerizată și nu poate fi măsurată exact”, pentru că energia este injectată în rețelele locale. Efectul se vede în Sistemul Energetic Național (SEN) mai degrabă ca o scădere a consumului, nu ca o producție măsurată direct. Importuri mai mici, exporturi mai mari, dar fără valoare în statistică În primele șase luni, importul de energie electrică a scăzut cu 10%, iar exportul a crescut cu 11%. Totuși, statistica publică doar volumele, nu și valoarea balanței: România tinde să exporte energie mai ieftină în timpul zilei (când produc fotovoltaicele) și să importe mai scump la orele de vârf, dimineața și seara. Consumul raportat scade, dar INSSE avertizează implicit prin metodologie INSSE, care precizează că a folosit date Transelectrica (administratorul SEN), consemnează o scădere a consumului de curent al populației cu 12% și o reducere a consumului pentru iluminatul public cu 5%. În contextul includerii prosumatorilor și al faptului că producția acestora nu este măsurată exact, această „scădere a consumului” rămâne însă incertă, fiind posibil să reflecte parțial energia injectată local. După cum notează analiza, tabloul din S1 surprinde situația de dinaintea debutului perioadei secetoase: din iulie, pe fondul scăderii dramatice a debitului Dunării , România ar fi ajuns să importe masiv curent la orele de seară. [...]
Scumpirea din energie împinge în sus costurile din industrie : prețurile producției industriale au crescut cu aproape 13% în iunie 2026 față de iunie 2025, iar industria energetică a raportat cele mai mari majorări, de 24,47%, potrivit datelor citate de Economica . Pe marile grupe industriale, energia a fost principalul motor al creșterilor de preț, cu un avans de 24,47% (iunie 2026 vs iunie 2025). În restul grupelor, scumpirile au fost mai temperate, dar tot consistente, ceea ce indică presiuni de cost pe lanțul de producție. Unde s-au văzut cele mai mari creșteri Comparativ cu iunie 2025, evoluțiile pe marile grupe industriale au fost: industria energetică: +24,47% industria bunurilor intermediare: +10,17% industria bunurilor de capital: +6,38% industria bunurilor de uz curent: +5,27% industria bunurilor de folosință îndelungată: +2,87% Diferențe pe sectoare: energie și utilități, peste restul industriei Indicele prețurilor producției industriale pe secțiuni și diviziuni arată, potrivit aceleiași surse, creșteri de: +23,32% în producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat +14,20% în distribuția apei; salubritate, gestionarea deșeurilor, activități de decontaminare +9,09% în industria prelucrătoare +8,25% în industria extractivă Dinamica lunară: +0,8% față de mai Față de luna precedentă, în iunie 2026 prețurile producției industriale (cumulate pe piața internă și externă) au crescut cu 0,8% , semn că presiunile de preț au continuat și pe termen scurt, nu doar în comparația anuală. [...]
Insolvențele au urcat cu peste 12% în S1 2026, cu presiune concentrată în București și în câteva sectoare-cheie , potrivit datelor ONRC citate de Economica . În primele șase luni din 2026, cele mai multe firme și PFA-uri intrate în insolvență au fost înregistrate în București: 725 de cazuri, în creștere cu 6,93% față de aceeași perioadă din 2025. Unde se vede cel mai puternic creșterea După București, următoarele județe au avut cele mai multe insolvențe în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2026: Bihor: 275 (minus 5,82%) Cluj: 218 (minus 15,18%) Timiș: 187 (plus 18,35%) Ilfov: 185 (plus 8,82%) Prahova: 138 (plus 23,21%) La polul opus, cele mai puține insolvențe au fost consemnate în: Covasna: 17 (plus 13,33%) Harghita: 18 (0% – fără modificări) Botoșani: 21 (plus 10,53%) Mehedinți: 24 (plus 4,35%) Sălaj: 24 (minus 46,67%) Teleorman: 29 (plus 70,59%) Ritmul din iunie: 709 insolvențe într-o singură lună Numai în luna iunie au intrat în insolvență 709 firme și PFA. Cele mai multe au fost în: București: 119 Bihor: 63 Ilfov: 45 Timiș: 42 Cluj: 29 Prahova: 29 Sectoarele care trag în sus statistica Pe domenii de activitate, cele mai multe insolvențe s-au înregistrat în: Comerț cu ridicata și amănuntul: 229 (plus 388,14% față de S1 2025) Construcții: 210 (plus 412,20%) Transport și depozitare: 132 (plus 266,67%) Industria prelucrătoare: 128 (plus 312,90%) Creșterile procentuale foarte mari pe aceste sectoare indică o deteriorare rapidă a situației pentru firmele din lanțurile de distribuție, șantiere și logistică, cu potențial de propagare în restul economiei prin întârzieri la plată și blocaje în relațiile comerciale. [...]
Diferența dintre salariile din România trece de 10.000 de lei net pe lună între domenii , potrivit unei analize din Adevărul bazate pe datele Institutului Național de Statistică (INS) pentru luna mai 2026, un semnal al polarizării pieței muncii între sectoare cu specializare ridicată și activități cu productivitate mai mică. Salariul mediu net pe economie a fost de 5.684 lei în mai 2026, în scădere cu 159 de lei față de aprilie (minus 2,7%), iar salariul mediu brut a fost 9.483 lei, cu 257 de lei sub luna precedentă. INS explică scăderea în principal prin faptul că în lunile anterioare au fost acordate prime ocazionale și bonusuri care au ridicat temporar mediile din unele domenii; în alte sectoare, diminuarea producției sau a încasărilor a tras câștigurile în jos. Unde sunt cele mai mari salarii: IT, energie, finanțe În vârful clasamentului sunt domenii cu nivel ridicat de specializare. Pe primul loc se află activitățile de programare și consultanță IT, cu un salariu mediu net de 13.150 lei în mai 2026, urmate de extracția petrolului brut și a gazelor naturale (12.405 lei net). Top 10 domenii cu cele mai mari salarii medii nete (mai 2026): Activități de programare și consultanță în tehnologia informației – 13.150 lei net Extracția petrolului brut și a gazelor naturale – 12.405 lei net Fabricarea produselor de cocserie și a produselor obținute din prelucrarea țițeiului – 11.310 lei net Activități de editare – 10.914 lei net Intermedieri financiare – 10.795 lei net Transporturi aeriene – 10.774 lei net Fabricarea produselor din tutun – 10.736 lei net Activități de management și consultanță în management – 10.698 lei net Activități de asigurări, reasigurări și ale fondurilor de pensii – 9.531 lei net Activități de servicii anexe extracției – 9.184 lei net Diferența dintre primul loc și media pe economie este de aproape 7.500 de lei lunar, conform calculelor prezentate în material. Unde sunt cele mai mici salarii: servicii și activități sezoniere La polul opus, INS indică domenii în care salariul mediu net rămâne sub 4.000 de lei, în special în activități cu productivitate mai redusă, sezoniere sau cu pondere mai mare a muncii cu calificare redusă. Top 10 domenii cu cele mai mici salarii medii nete (mai 2026): Pescuit și acvacultură – 2.863 lei net Alte activități de servicii – 2.895 lei net Activități de asistență socială fără cazare – 2.970 lei net Activități de investigații și protecție – 3.226 lei net Restaurante și alte activități de servicii de alimentație – 3.348 lei net Fabricarea articolelor de îmbrăcăminte – 3.443 lei net Activități de peisagistică și servicii pentru clădiri – 3.447 lei net Fabricarea de mobilă – 3.687 lei net Repararea și întreținerea calculatoarelor, a articolelor personale și de uz gospodăresc și a autovehiculelor – 3.743 lei net Hoteluri și alte facilități de cazare – 3.823 lei net Între cel mai bine plătit domeniu și ultimul din clasament este o diferență de peste 10.000 de lei net pe lună. Scăderi lunare în multe sectoare și presiune pe puterea de cumpărare INS arată că în mai, în cea mai mare parte a economiei, câștigul salarial mediu net a scăzut față de aprilie, pe fondul dispariției unor plăți excepționale (prime trimestriale/anuale, bonusuri de performanță). Printre cele mai mari scăderi sunt menționate asigurările și fondurile de pensii (minus 29,8%) și mai multe domenii cu scăderi „între 10% și 20%”, inclusiv extracția petrolului și gazelor, leasingul, fabricarea autovehiculelor, tutunul și telecomunicațiile. Chiar și IT-ul a avut o scădere față de aprilie, „cuprinsă între 7% și 9%”. Pe de altă parte, au existat și creșteri lunare, cea mai mare fiind în extracția minereurilor metalifere (plus 22,4%), alături de avansuri „între 3% și 5,5%” în decontaminare, fabricarea de utilaje, electronice și transporturi aeriene. În sectorul bugetar, salariul mediu net a crescut în învățământ (plus 2,4%) și administrație publică (plus 0,5%), în timp ce în sănătate și asistență socială a scăzut ușor (minus 0,5%). Deși față de mai 2025 salariul mediu net a crescut cu 3,2%, INS indică o erodare a puterii de cumpărare: indicele câștigului salarial real a fost de 93,1% în mai 2026 comparativ cu mai 2025, ceea ce înseamnă că, ajustate cu inflația, salariile nu au ținut pasul cu creșterea prețurilor. Pentru companii și angajați, tabloul sugerează o piață a muncii tot mai segmentată, în care diferențele de productivitate și de calificare se văd direct în nivelul veniturilor. [...]
Producția industrială a României a scăzut cu 3,3% în primele cinci luni din 2026 , pe fondul contracției din industria prelucrătoare și cea extractivă, ceea ce indică o presiune persistentă asupra sectorului care generează o parte importantă din valoarea adăugată și exporturi, potrivit datelor INS citate de Economica . În perioada 1 ianuarie – 31 mai 2026, față de aceeași perioadă din 2025, producția industrială (serie brută) s-a diminuat cu 3,3%, în condițiile în care industria prelucrătoare a scăzut cu 4,5%, iar industria extractivă cu 1,8%. Singura evoluție pozitivă a venit din segmentul de energie (producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat), care a crescut cu 4,1%, conform informațiilor transmise de Agerpres . Ajustat sezonier, scăderea rămâne: -3,1% la cinci luni Pe seria ajustată (care elimină influențele sezoniere), producția industrială a fost mai redusă cu 3,1% în primele cinci luni din 2026. Dinamica a fost trasă în jos tot de: industria prelucrătoare: -4,3%; industria extractivă: -1,8%. În același timp, segmentul de energie a consemnat o creștere de 3,6%. Mai 2026: creștere lunară pe seria brută, dar recul pe seria ajustată În luna mai 2026, față de aprilie 2026, producția industrială (serie brută) a crescut cu 3,1%, susținută de: industria prelucrătoare: +4,7%; industria extractivă: +1,5%. În schimb, producția și furnizarea de energie a scăzut cu 7,7%. Pe seria ajustată, producția industrială a scăzut cu 2,8% de la o lună la alta, ca urmare a diminuărilor din toate cele trei sectoare: energie (-3,2%), industria prelucrătoare (-2,4%) și industria extractivă (-1,1%). Comparativ cu mai 2025, scăderea este mai abruptă Față de luna mai 2025, producția industrială (serie brută) a scăzut cu 7,3%, pe fondul scăderilor din: industria prelucrătoare: -7,9%; industria extractivă: -5,0%; energie: -3,8%. Pe seria ajustată, scăderea anuală a fost de 5,3%, determinată de industria prelucrătoare (-5,5%), industria extractivă (-4,8%) și energie (-3,1%). [...]
Aproape 12.000 de beneficiari de pensii de serviciu în iulie 2026, cu magistrații la o medie de 25.638 lei – datele centralizate de Casa Națională de Pensii Publice (CNPP) , citate de Economedia , arată atât dimensiunea sistemului, cât și diferențe mari între categoriile de beneficiari și ponderea finanțării din bugetul de stat. În iulie 2026, numărul beneficiarilor de pensii de serviciu a fost de 11.971 de persoane , cu un beneficiar în plus față de luna precedentă. Dintre aceștia, 7.925 aveau pensie plătită din Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat (BASS) , adică partea bazată pe contributivitate. Magistrații: cei mai mulți beneficiari și cea mai mare pensie medie Cea mai numeroasă categorie este cea a beneficiarilor Legii 303/2022 (statutul procurorilor și judecătorilor): 5.851 de persoane, dintre care 2.541 cu pensie din BASS. Tot aici se înregistrează și cea mai mare pensie medie de serviciu , de 25.638 lei , compusă din: 7.601 lei din BASS; 22.502 lei suportați din bugetul de stat . Cum arată restul categoriilor de pensii de serviciu (CNPP) Datele CNPP indică și alte grupuri relevante, cu niveluri medii semnificativ mai mici decât la magistrați: Corpul diplomatic și consular (Legea 216/2015): 776 beneficiari (683 cu pensie din BASS), pensie medie 7.036 lei , din care 3.063 lei din bugetul de stat. Funcționari publici parlamentari (Legea 215/2015): 860 beneficiari (651 cu pensie din BASS), pensie medie 6.276 lei , din care 3.527 lei din bugetul de stat. Personal aeronautic civil navigant (Legea 83/2015): 1.317 beneficiari (1.316 cu pensie din BASS), pensie medie 13.133 lei , din care 8.076 lei din bugetul de stat. Curtea de Conturi : 706 beneficiari (toți cu pensie din BASS), pensie medie 10.727 lei , din care 2.696 lei din bugetul de stat. Personal auxiliar de specialitate al instanțelor și parchetelor (Legea 130/2015): 2.461 beneficiari (2.028 cu pensie din BASS), pensie medie 7.341 lei , din care 4.491 lei din bugetul de stat. În ansamblu, statisticile CNPP evidențiază că, deși numărul total de beneficiari rămâne relativ stabil de la o lună la alta, diferențele de cuantum și dependența de bugetul de stat variază puternic între categoriile de pensii de serviciu. [...]
