Știri
Știri din categoria Statistici
Piața muncii dă semne de răcire, cu mai puține posturi vacante la nivelul economiei, în condițiile în care numărul locurilor de muncă neocupate a coborât la 28.261 în primul trimestru din 2026, cu 13,3% sub nivelul din perioada similară din 2025, potrivit Ziarul Financiar, care citează datele Institutului Național de Statistică (INS). În doar cinci din 21 de sectoare mari analizate de INS s-au văzut creșteri ale numărului de posturi libere.
În partea de sus a clasamentului creșterilor anuale, HoReCa (hoteluri și restaurante) a avut un avans de peste 60% în T1/2026 față de T1/2025. Pe următoarele locuri se află sănătatea și asistența socială (+24,5%) și distribuția apei (+aproape 12%), până la 730 de poziții vacante în primul trimestru din 2026. IT&C a rămas și el pe plus, însă cu un avans modest, de 3,4%.
Cele mai puternice scăderi ale numărului de posturi disponibile au fost raportate în:
În comerț, companiile au redus cu aproape 40% numărul joburilor vacante față de T1/2025. Ziarul Financiar notează că „comerțul și logistica” – domenii care în anii anteriori recrutau agresiv – intră într-o fază de adaptare, pe fondul încetinirii consumului.
Scăderi importante apar și în administrația publică (-28%), transport și depozitare (-18,8%), construcții (-18,7%) și intermedieri financiare și asigurări (-22,9%), ceea ce sugerează o prudență mai mare atât în sectorul privat, cât și în cel public în privința extinderii echipelor. În construcții, unul dintre motoarele economiei din ultimii ani, numărul locurilor vacante a scăzut cu peste 400 într-un an.
Industria a rămas relativ stabilă comparativ cu alte sectoare, cu un recul anual de 3%, însă se vede o reducere a cererii de personal în industria prelucrătoare, cel mai mare angajator industrial. La nivelul întregii economii, circa o cincime din totalul locurilor de muncă vacante s-a concentrat în industria prelucrătoare, respectiv 5.700 de poziții.
Recomandate
România a fost printre puținele excepții negative din UE , fiind – alături de Irlanda – singurul stat membru care a raportat scădere economică în primul trimestru din 2026, într-un context în care PIB-ul a crescut atât în zona euro, cât și la nivelul Uniunii, potrivit G4Media , pe baza datelor Eurostat . Pe comparația anuală (T1 2026 față de T1 2025), Eurostat indică o creștere a PIB de 0,8% în zona euro și de 1% în UE, după avansuri de 1,3% (zona euro) și 1,4% (UE) în perioada de referință anterioară. În același clasament, cele mai mari creșteri anuale au fost în Cipru (3%), Bulgaria (2,9%), Spania (2,7%) și Lituania (2,5%), în timp ce singurele scăderi au fost în Irlanda (minus 6,3%) și România (minus 1,5%). Ce arată dinamica trimestrială: România, din nou pe minus Față de trimestrul anterior (T1 2026 vs. T4 2025), PIB-ul a urcat cu 0,1% în zona euro și cu 0,2% în UE. La nivel de state membre cu date disponibile, cele mai mari creșteri trimestriale au fost în Finlanda (0,9%), Ungaria (0,8%) și Bulgaria (0,7%). În același timp, au existat și scăderi trimestriale, inclusiv în România (minus 0,2%). Pe minus au mai fost Irlanda (minus 2%), Lituania (minus 0,4%) și Suedia (valoare neprecizată în material, dar indicată ca scădere). Confirmarea pe datele INS și diferența față de prognoze În România, Institutul Național de Statistică (INS) a raportat că economia a scăzut în primele trei luni din 2026 cu 1,7% pe seria brută față de același trimestru din 2025 și cu 0,2% față de trimestrul anterior. INS mai indică pentru ianuarie–martie 2026 o scădere de 1,7% pe seria brută și de 1,5% pe seria ajustată sezonier față de T1 2025, iar raportat la T4 2025 o reducere de 0,2%. În paralel, materialul notează că estimările pentru 2026 rămân peste evoluția efectivă din debutul anului: Comisia Europeană a estimat o creștere de 1,1% a PIB-ului României, Banca Mondială și-a revizuit prognoza la 0,5% (de la 1,3% în ianuarie), iar FMI a redus estimarea la 0,7% (de la 1,4% în octombrie), conform raportului „ World Economic Outlook ”. Context: piața muncii în UE, încă în creștere Eurostat mai arată, pe date preliminare, că numărul de angajați a crescut cu 0,1% în zona euro și în UE în T1 2026 față de trimestrul anterior, iar față de T1 2025 creșterea a fost de 0,5% în zona euro și de 0,6% în UE. [...]
Turismul românesc intră pe scădere în T1 2026 , cu un minus de circa 6% al numărului de turiști cazați în unitățile de cazare, primul trimestru negativ (în afara pandemiei) după ani de creștere, potrivit Ziarul Financiar , care citează calcule proprii pe baza datelor Institutului Național de Statistică (INS) . Miza economică este că frânarea vine într-un context de „provocări economice”, iar cererea internă – principalul motor al pieței – s-a retras vizibil. Cererea internă trage în jos piața Dependența turismului local de turiștii români se vede direct în date: numărul turiștilor autohtoni a fost cu peste 8% mai mic față de aceeași perioadă a anului trecut, notează publicația. În acest context, scăderea totală din primele trei luni este atribuită în principal retragerii cererii interne. De ce contează: primul trimestru negativ după ani de creștere După un șir de ani cu creșteri ale numărului de turiști cazați (cu excepția lui 2020, anul izbucnirii pandemiei), începutul din 2026 marchează o schimbare de trend. Ziarul Financiar arată că T1 2026 este primul trimestru de scădere pentru turismul local în afara perioadei pandemice, semnalând un impact al contextului economic asupra consumului de servicii turistice. Ce se știe și ce rămâne neclar Informațiile disponibile în material se bazează pe calculele ZF din datele INS și indică amplitudinea scăderii (circa 6% total, peste 8% la turiști români), dar articolul nu detaliază în fragmentul disponibil evoluții pe regiuni, tipuri de destinații sau segmente (hoteluri vs. pensiuni) și nici nu oferă o defalcare pe turiști străini. În lipsa acestor detalii, dimensiunea exactă a impactului pe subpiețe nu poate fi evaluată din datele prezentate. [...]
România a fost în martie printre puținele excepții negative din UE la consum , după ce volumul comerțului cu amănuntul a scăzut în ritm anual, într-un context în care media europeană a rămas pe creștere, potrivit datelor Eurostat citate de Agerpres . La nivelul Uniunii Europene, volumul comerțului cu amănuntul a urcat cu 1,9% în martie, față de martie 2025, iar în zona euro creșterea a fost de 1,2%. În acest tablou, România și Germania au fost singurele state membre unde indicatorul a scăzut: România a înregistrat un minus de 2,3%, iar Germania un minus de 2%. Cum arată comparația cu restul UE Dintre statele membre pentru care există date, cele mai mari creșteri anuale ale comerțului cu amănuntul au fost raportate în Bulgaria (12,4%), Ungaria (8,2%) și Malta (7,5%). România și Germania au rămas singurele pe minus, ceea ce le plasează la coada clasamentului european pentru luna martie. Structura vânzărilor în UE: non-alimentarele au tras în sus La nivelul UE, pe componente, Eurostat indică: creștere de 1% la vânzările de alimente, băuturi și tutun; creștere de 3,1% la produsele non-alimentare; scădere de 0,1% la combustibili auto. Dinamică lunară: România a crescut față de februarie, dar a rămas pe minus anual În martie față de februarie, volumul comerțului cu amănuntul a crescut cu 0,3% în UE și a scăzut cu 0,1% în zona euro. În același interval, România a consemnat un avans lunar de 2,6%, după o creștere de 0,5% în februarie. Pe de altă parte, în martie față de februarie, cele mai mari creșteri lunare au fost în Slovenia (4,%), Luxemburg (4%) și Belgia (3,6%), iar scăderi au fost raportate în Germania (minus 2,1%), Italia și Letonia (ambele minus 0,1%). Ce arată datele INS pentru România: scăderea anuală vine din non-alimentare și alimentare Agerpres notează și date publicate de Institutul Național de Statistică (INS), potrivit cărora, în România, în martie 2026 față de martie 2025: volumul afacerilor din comerțul cu amănuntul (fără autovehicule și motociclete) a scăzut cu 2,3% ca serie brută, pe fondul declinului la produse nealimentare (minus 6,3%) și la produse alimentare, băuturi și tutun (minus 3,4%); comerțul cu amănuntul al carburanților pentru autovehicule în magazine specializate a crescut cu 11,2%. Ca serie ajustată, INS indică o scădere de 3,2%, determinată de diminuarea vânzărilor de produse nealimentare (minus 7,4%) și a celor de produse alimentare, băuturi și tutun (minus 3%), în timp ce vânzările de carburanți au crescut cu 4,1%. De la o lună la alta (martie față de februarie 2026), cifra de afaceri din comerțul cu amănuntul a crescut atât ca serie brută (+18,6%), cât și ca serie ajustată (+2,6%). [...]
Scăderea șomajului în zona euro la 6,2% în martie indică o piață a muncii încă rezilientă , într-un moment în care diferențele dintre statele membre rămân mari, iar România se mișcă în sens invers, cu o ușoară creștere a ratei, potrivit datelor citate de Agerpres din publicația Eurostat . În zona euro, rata șomajului a coborât la 6,2% în martie, de la 6,3% în februarie. La nivelul Uniunii Europene, indicatorul a rămas stabil, la 6% în martie. Pentru România, Eurostat indică o rată a șomajului de 6,1% în martie, în creștere de la 6% în luna precedentă. Ce arată cifrele despre dinamica șomajului în UE Eurostat estimează că în martie erau 13,226 milioane de șomeri în UE, dintre care 10,984 milioane în zona euro. Față de februarie, numărul șomerilor a scăzut cu 25.000 în UE și cu 63.000 în zona euro, semnalând o îmbunătățire marginală a pieței muncii în ansamblul blocului. Tinerii rămân segmentul vulnerabil În martie, 2,978 milioane de tineri (sub 25 de ani) erau șomeri în UE, dintre care 2,354 milioane în zona euro. Rata șomajului în rândul tinerilor a urcat la 15,4% în UE (de la 15,3% în februarie), în timp ce în zona euro a rămas la 14,9%. Diferențe mari între statele membre Cele mai mici rate ale șomajului din UE au fost înregistrate în: Cehia: 3,1% Bulgaria: 3,2% Polonia: 3,3% Malta: 3,5% La polul opus, cele mai ridicate rate au fost consemnate în: Finlanda: 10,4% Spania: 10,3% Grecia: 9% România: datele INS indică presiune pe șomajul tinerilor Separat, Institutul Național de Statistică (INS) a raportat pentru România o rată a șomajului de 6,1% în martie 2026, în creștere cu 0,1 puncte procentuale față de februarie, cu un nivel ridicat în rândul tinerilor (15–24 de ani), de 28,2%. INS estimează numărul șomerilor (15–74 ani) la 503.700 de persoane în martie, față de 494.700 în luna anterioară. Comparativ cu martie 2025, numărul persoanelor fără loc de muncă a scăzut (de la 506.600). În plus, INS arată că rata șomajului la femei a fost cu 0,3 puncte procentuale peste cea a bărbaților (6,3% față de 6%). Pentru adulții 25–74 de ani, rata șomajului a fost estimată la 4,6% în martie 2026 (4,5% la bărbați și 4,7% la femei), iar această categorie reprezintă 71,2% din totalul șomerilor estimați. Eurostat precizează că definiția șomajului folosită este cea a Biroului Internațional al Muncii (BIM), care include persoanele de 15–74 de ani fără loc de muncă, disponibile să înceapă lucrul în următoarele două săptămâni și aflate în căutare activă în ultimele patru săptămâni. [...]
Managerii din comerț și construcții anticipează noi scumpiri în trimestrul aprilie–iunie , potrivit Economedia , care citează cea mai recentă anchetă de conjunctură a Institutului Național de Statistică (INS) . Semnalul este relevant pentru costurile din economie: construcțiile indică cea mai puternică presiune pe prețuri, iar comerțul cu amănuntul vede majorări pe scară largă. Unde se văd cele mai mari presiuni pe prețuri În construcții, INS consemnează așteptări de „dinamică accentuată” a prețurilor lucrărilor, reflectată printr-un sold conjunctural de +51% . În același timp, managerii estimează creșterea volumului producției (sold +17% ) și relativă stabilitate a numărului de salariați (sold +2% ). În comerțul cu amănuntul, majorări de prețuri sunt estimate de 55% dintre respondenți, în timp ce scăderi sunt așteptate de 6% ; soldul conjunctural de +49% indică, de asemenea, o creștere accentuată a prețurilor. Pe partea de activitate, managerii anticipează o scădere moderată a cifrei de afaceri (sold -7% ) și relativă stabilitate a numărului de salariați (sold +4% ). Context: industrie și servicii, scumpiri așteptate, dar mai temperate În industria prelucrătoare, ancheta realizată în aprilie indică pentru următoarele trei luni o relativă stabilitate a volumului producției (sold +5% ) și o scădere moderată a numărului de salariați (sold -6% ). Prețurile produselor industriale sunt așteptate să crească, cu un sold conjunctural de +39% . În servicii, managerii estimează relativă stabilitate a cererii (sold 0% ) și a numărului de salariați (sold -2% ), dar anticipează creșterea prețurilor de vânzare sau de facturare (sold +30% ). Ce înseamnă pentru companii și consumatori Datele INS indică faptul că, în următoarele săptămâni și până la finalul intervalului aprilie–iunie, presiunile de scumpire rămân ridicate în special în construcții și retail , două zone care se transmit rapid în costurile proiectelor și în prețurile de la raft. Ancheta reflectă așteptările managerilor (nu măsoară direct evoluția efectivă a prețurilor), dar oferă un indiciu privind direcția percepută a costurilor pe termen scurt. [...]
Managerii din construcții văd o creștere a activității în următoarele trei luni , un semnal de cerere pe termen scurt pentru sector, în timp ce angajările sunt așteptate să rămână, în linii mari, stabile, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS) , citate de Agerpres . În același timp, INS indică o „relativă stabilitate” a numărului de salariați nu doar în construcții, ci și în comerțul cu amănuntul și în servicii, conform informațiilor disponibile din material. Articolul Agerpres este disponibil integral doar abonaților, astfel că nu sunt accesibile detalii suplimentare (de exemplu, valori ale indicatorilor sau diferențieri pe subsectoare) dincolo de concluziile menționate. [...]
