Știri
Știri din categoria Fiscalitate
Noua lege a salarizării unitare taie 87 de sporuri și plafonează restul la 20%, schimbare care poate reduce veniturile variabile în unele instituții și mută accentul pe reguli mai stricte și pe premii de performanță, potrivit Adevărul.
Proiectul introduce un plafon pentru sporuri, prime și indemnizații: maximum 20% din totalul salariilor de bază, calculat la nivelul fiecărui ordonator principal de credite. Măsura este contestată de sindicate, care susțin că anumite categorii profesionale ar putea pierde venituri.
Din plafonul de 20% sunt exceptate, între altele, sporurile pentru munca de noapte, orele suplimentare, persoanele cu handicap și anumite activități legate de fonduri europene.
Pentru proiectele europene și fondurile externe, proiectul prevede:
Alte repere din proiect:
Sporurile pentru condiții de muncă urmează să fie stabilite ulterior prin regulamente separate pe domenii (sănătate, educație, administrație, justiție, apărare, cultură), după consultarea sindicatelor.
Ministrul Dragoș Pîslaru a declarat:
„Dispar sporurile de praf și de antenă, și cel puțin 5 ani de acum înainte nu vor mai putea fi introduse”.
Legea introduce un sistem de premiere a performanței, cu premii trimestriale, semestriale sau anuale pentru rezultate deosebite, activități speciale sau volum de muncă semnificativ mai mare decât cel normal. Premiile se acordă după consultarea sindicatelor și pe criterii stabilite prin regulamente pe domenii.
Constrângerile bugetare și operaționale sunt explicite:
În 2027, sistemul de premiere ar urma să se aplice doar pentru personalul didactic și personalul din cadrul ANAF.
Dacă, prin noua grilă, un angajat ajunge la un salariu mai mic decât cel din decembrie 2026, proiectul prevede o „diferență salarială tranzitorie” care să compenseze pierderea, cu condiția să rămână pe aceeași funcție și în aceleași condiții de muncă. Măsura poate fi menținută până la finalul anului 2031, însă în calculul diferenței nu intră sporurile și stimulentele legate de fondurile europene.
Pe partea de transparență, instituțiile publice ar urma să publice de două ori pe an lista funcțiilor și a veniturilor salariale (salarii de bază, sporuri, indemnizații, beneficii și baza legală). Nerespectarea obligațiilor poate fi sancționată cu amenzi între 20.000 și 30.000 de lei, aplicate de Inspecția Muncii.
Proiectul introduce sancțiuni pentru acordarea ilegală de sporuri sau depășirea plafonului de 20%: amenzi de până la 50.000 de lei și recuperarea prejudiciilor. Controlul ar urma să fie realizat de Curtea de Conturi, conform detaliilor din proiect (menționate de Adevărul).
Recomandate
ANAF a încasat aproape 167 milioane lei în T1 2026 din taxa de 25 lei pe coletele sub 150 euro din afara UE , un cost care se vede direct în prețul final plătit de consumatori la comenzile de pe platforme precum Temu și Shein, potrivit Libertatea . Măsura a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2026, fiind introdusă de Guvernul Bolojan prin Legea 239/2025 . Taxa se aplică tuturor coletelor cu valoare sub 150 de euro provenite din afara Uniunii Europene, iar curierii sunt implicați în colectarea sumei de la comercianții externi. Câte colete au fost taxate și cât s-a colectat, pe luni În primele trei luni din 2026, taxa a fost aplicată la 6.672.392 de colete, conform datelor obținute de Wall-Street.ro și preluate de Libertatea . Sumele raportate sunt: Ianuarie 2026: 48.920.225 lei, din 1.956.809 colete Februarie 2026: 55.221.100 lei, din 2.208.844 colete Martie 2026: 62.668.475 lei, din 2.507.739 colete Datele includ toate livrările sub 150 de euro din afara UE, nu doar cele asociate cu Shein și Temu. Efectul în piață: taxa, transferată în prețul plătit de client Shein și Temu, descriși ca lideri în livrările către România, au transferat taxa în costurile finale plătite de clienți. Diferența dintre cele două platforme a fost ritmul de implementare: Shein ar fi inclus taxa încă din ianuarie, în timp ce Temu ar fi introdus-o în costuri abia în aprilie. În paralel, Temu s-a concentrat pe extinderea rețelei prin atragerea afacerilor românești pe platformă, marketplace-ul având deja comercianți locali care vând prin intermediul său. De ce a fost introdusă taxa și ce ar putea urma Taxa de 25 de lei este parte a unui plan european de modernizare a Uniunii Vamale, pe fondul creșterii masive a comenzilor din afara UE. Potrivit datelor Eurostat citate în articol, în 2024 au fost livrate peste 4,6 miliarde de colete cu valoare mică în statele membre, majoritatea din China, iar autoritățile au invocat riscuri de concurență neloială, probleme de siguranță a produselor și pierderi fiscale. În practică, măsura lovește mai ales platformele cu produse ieftine (accesorii, gadgeturi, articole vestimentare low-cost), care trebuie să decidă dacă includ costul în preț sau îl absorb parțial. O posibilă reacție, menționată în articol, este mutarea stocurilor în depozite din Uniunea Europeană pentru a evita aplicarea taxei. [...]
ANAF a încasat 167 de milioane de lei din „ taxa Temu ”, după taxarea a peste 6 milioane de colete , un semnal al dimensiunii comerțului transfrontalier cu livrări mici și al impactului bugetar pe care îl poate avea aplicarea consecventă a taxelor la import, potrivit Antena 3 . În material se arată că suma totală încasată de ANAF din această taxă este de 167 de milioane de lei, iar numărul coletelor taxate a depășit 6 milioane. De ce contează pentru fiscalitate și piață Nivelul încasărilor indică un volum ridicat de colete cu valoare mică intrate în România și, implicit, o bază de impozitare semnificativă atunci când taxarea este aplicată la scară. Pentru buget, astfel de sume pot deveni recurente dacă fluxurile de comenzi se mențin, iar pentru comercianți și consumatori costul final al produselor poate fi influențat de modul de colectare a taxelor la import. Ce informații lipsesc din material Materialul publicat nu detaliază perioada exactă la care se referă încasările și nici mecanismul concret al „taxei Temu” (de exemplu, tipul de taxă și condițiile de aplicare), astfel că nu poate fi evaluată din aceste date dinamica lunară sau impactul pe categorie de produse. [...]
Contribuabilii care au avut venituri în 2025 mai pot depune azi Declarația Unică fără sancțiuni , termenul-limită pentru formularul 212 fiind 25 mai 2026, potrivit Mediafax . Miza este una de conformare fiscală: documentul stabilește impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate (CAS și CASS), iar depășirea termenului crește riscul de penalități. Declarația Unică acoperă veniturile realizate în 2025 din activități independente, drepturi de proprietate intelectuală, cedarea folosinței bunurilor, investiții, activități agricole și alte surse. ANAF reamintește că aceasta este ultima zi în care persoanele fizice obligate o pot depune fără a risca sancțiuni. Cum se depune formularul 212 Contribuabilii au la dispoziție mai multe canale de depunere: online, prin Spațiul Privat Virtual (SPV) de pe portalul ANAF; online, pe e-guvernare.ro, cu semnătură electronică; fizic, la registratura organului fiscal; prin poștă, cu confirmare de primire. Pentru cei fără acces la internet, unitățile fiscale teritoriale pun la dispoziție calculatoare, gratuit. Formularul 212 este disponibil în format web la adresa anaf.ro/declaratii/duf, iar instrucțiunile de completare sunt publicate pe același portal. Termen comun: redirecționarea a 3,5% din impozit Tot pe 25 mai expiră și termenul pentru redirecționarea a 3,5% din impozitul pe venit către o organizație neguvernamentală sau un cult religios. Opțiunea poate fi exercitată fie prin formularul 230, fie direct în Declarația Unică. Ce se schimbă în 2026: cazarea în regim de închiriere pe termen scurt Pentru anul fiscal 2026, materialul indică o modificare relevantă pentru cei care obțin venituri din servicii de cazare: proprietarii care închiriază pe termen scurt mai mult de șapte camere în locuințe proprietate personală intră în categoria veniturilor din activități independente. În acest caz, venitul net se calculează prin aplicarea unei cote forfetare de 30% asupra venitului brut, iar impozitul se determină prin aplicarea cotei de 10% asupra diferenței. Separat, plafonul maxim al bazei de calcul pentru CASS crește de la 60 la 72 de salarii minime brute pe țară, față de anul anterior. Context operațional: codurile CAEN și asistența ANAF Începând cu 1 ianuarie 2025 a intrat în vigoare CAEN Rev. 3 (versiunea actualizată a Clasificării Activităților din Economia Națională), iar până în septembrie 2026 autoritățile acceptă atât vechea, cât și noua versiune a codurilor CAEN. Pentru asistență, contribuabilii pot apela Contact Center-ul ANAF la 031.403.91.60 sau se pot adresa structurilor de asistență din unitățile fiscale teritoriale. [...]
ANAF a publicat un ghid fiscal pentru închirierile pe termen scurt în 2026 , cu scopul de a standardiza ce obligații au proprietarii care închiriază camere pe perioade scurte și de a reduce riscul de neconformare, potrivit HotNews . Informația vizează direct persoanele care obțin venituri din astfel de închirieri în 2026 și care trebuie să știe „din punct de vedere fiscal” ce au de făcut, în condițiile în care tratamentul fiscal și obligațiile declarative pot genera costuri și sancțiuni dacă sunt gestionate greșit. Materialul citat de HotNews indică faptul că ghidul este unul „scurt” și are rol explicativ, adresându-se proprietarilor români care închiriază camere pe termen scurt în anul 2026, fără a detalia în textul disponibil care sunt, punctual, pașii sau obligațiile. Pentru detalii suplimentare, HotNews trimite către continuarea pe StartupCafe.ro . [...]
Persoanele fizice identificate fiscal prin CNP scapă de obligativitatea RO e-Factura , potrivit unui amendament susținut de Ministerul Finanțelor și adoptat în Comisia de Buget-Finanțe din Camera Deputaților, care modifică OUG nr. 120/2021, relatează Economica . Măsura mută utilizarea sistemului în zona opțională pentru această categorie și introduce posibilitatea de radiere din registrele RO e-Factura pentru cei care nu mai au obligația sau nu mai doresc să folosească platforma. Amendamentul, preluat și susținut de toți membrii Comisiei, este prezentat de Ministerul Finanțelor ca o simplificare a regulilor de utilizare a sistemului și o reducere a birocrației pentru persoane fizice și anumite categorii de contribuabili. Cine este exceptat și ce se schimbă în practică Principalele modificări menționate vizează: eliminarea obligativității utilizării RO e-Factura pentru persoanele fizice care se identifică fiscal prin CNP; utilizarea rămâne opțională ; exceptarea agricultorilor persoane fizice care aplică regimul special pentru agricultori, pe motiv că folosesc deja carnete de comercializare care asigură trasabilitatea și includ informațiile obligatorii din factură; exceptarea institutelor și centrelor culturale ale altor state care activează în România în baza unor acorduri interguvernamentale, invocând dificultăți tehnice și administrative legate de lipsa unui cod de identificare fiscală; introducerea posibilității de radiere din registrele RO e-Factura pentru persoanele care nu mai au obligația sau nu mai doresc utilizarea sistemului. În plus, sunt exceptate de la obligația utilizării e-Factura și persoanele fizice care obțin venituri din drepturi de autor și din activități agricole, precum și institutele și centrele culturale străine care funcționează în România în baza unor acorduri interguvernamentale. De ce contează: reducerea obligațiilor pentru persoane fără activitate comercială Ministerul Finanțelor susține că schimbarea răspunde unor probleme semnalate de „multe categorii profesionale și de societatea civilă” și că digitalizarea trebuie să însemne simplificare, nu obligații disproporționate pentru persoane care „nu desfășoară activitate economică în sens comercial”. „Statul trebuie să fie ferm acolo unde există evaziune, dar rezonabil și predictibil cu oamenii care își declară corect veniturile”, a declarat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare . Instituția mai arată că măsurile păstrează caracterul opțional al sistemului pentru cei care vor să îl folosească și mențin obiectivele de digitalizare, trasabilitate și combatere a evaziunii fiscale, în timp ce procesul de digitalizare fiscală și dezvoltarea sistemelor ANAF ar urma să continue. [...]
De la 1 iunie 2026, colaboratorii plătiți pe drepturi de autor vor trebui să emită e-Factura și să o transmită prin sistemul RO e-Factura, o schimbare care mută accentul de pe „plata pe bază de contract” pe o obligație administrativă cu termene și sancțiuni, potrivit HDSatelit . Măsura îi poate viza pe cei care obțin constant venituri din drepturi de autor ca activitate independentă – de la jurnaliști, scriitori și traducători până la artiști, fotografi, influenceri și creatori de conținut – inclusiv în situațiile în care sunt identificați fiscal prin CNP, nu prin CIF. Ce se schimbă, concret, în relația cu beneficiarul Schimbarea a fost introdusă prin OUG 89/2025 și amânată prin OG 6/2026 până la 1 iunie 2026. Dacă până acum plata se putea face pe baza contractului și a documentelor interne ale beneficiarului, de la această dată contractul nu mai este suficient pentru activitățile independente: prestatorul trebuie să emită factură electronică și să o trimită în sistemul administrat de ANAF. Cine intră sub obligație și cine nu Nu orice venit ocazional din drepturi de autor intră automat sub această regulă. Obligația vizează în principal persoanele care lucrează independent și constant; în termeni fiscali, acestea sunt „persoane impozabile”, chiar dacă nu au firmă sau PFA. Ministerul Finanțelor a explicat că, atunci când o persoană cedează drepturi de autor în mod independent și nu există o relație de tip angajat–angajator cu beneficiarul, operațiunea este tratată ca prestare de servicii. Pașii administrativi și termenele-limită Pentru a putea transmite facturi în RO e-Factura, cei vizați trebuie să: fie înregistrați în Spațiul Privat Virtual (SPV) ; se înscrie în Registrul RO e-Factura; folosească formularul 082. Pentru persoanele care desfășurau deja astfel de activități înainte de 1 iunie 2026, termenul de solicitare a înscrierii în registru este 26 mai 2026. Cei deja înscriși pot cere ieșirea temporară până la intrarea obligației în vigoare, iar ANAF trebuie să actualizeze procedura registrului. TVA și impozite: ce nu se schimbă, dar devine mai vizibil Emiterea facturii nu înseamnă automat TVA de plată. Rolul ei este de evidență a operațiunii economice și a veniturilor, inclusiv pentru a vedea dacă persoana se apropie sau depășește plafonul de scutire de TVA de 395.000 de lei pe an. Obligația de facturare rămâne valabilă și sub acest plafon. De asemenea, impozitarea veniturilor nu se modifică prin simpla emitere a facturii: impozitul pe venit și contribuțiile sociale rămân reglementate separat și se declară prin mecanismele fiscale deja folosite, inclusiv formularul 112, unde este cazul. În plus, factura poate conta și pentru venituri din alte state UE, unde intervin reguli precum taxarea inversă și raportările intracomunitare. Amenzi și riscuri pentru ambele părți Netransmiterea facturilor prin RO e-Factura poate atrage amenzi între 1.000 și 10.000 de lei, în funcție de situație și categoria contribuabilului. Termenul de transmitere este de cinci zile lucrătoare de la emitere. În paralel, firmele care primesc și înregistrează facturi care nu au fost transmise prin sistem riscă sancțiuni de 15% din valoarea facturii, ceea ce poate duce la presiune suplimentară asupra colaboratorilor să se conformeze procedural. [...]
