Știri
Știri din categoria Fiscalitate
ANAF a încasat 167 de milioane de lei din „taxa Temu”, după taxarea a peste 6 milioane de colete, un semnal al dimensiunii comerțului transfrontalier cu livrări mici și al impactului bugetar pe care îl poate avea aplicarea consecventă a taxelor la import, potrivit Antena 3.
În material se arată că suma totală încasată de ANAF din această taxă este de 167 de milioane de lei, iar numărul coletelor taxate a depășit 6 milioane.
Nivelul încasărilor indică un volum ridicat de colete cu valoare mică intrate în România și, implicit, o bază de impozitare semnificativă atunci când taxarea este aplicată la scară. Pentru buget, astfel de sume pot deveni recurente dacă fluxurile de comenzi se mențin, iar pentru comercianți și consumatori costul final al produselor poate fi influențat de modul de colectare a taxelor la import.
Materialul publicat nu detaliază perioada exactă la care se referă încasările și nici mecanismul concret al „taxei Temu” (de exemplu, tipul de taxă și condițiile de aplicare), astfel că nu poate fi evaluată din aceste date dinamica lunară sau impactul pe categorie de produse.
Recomandate
Contribuabilii care au avut venituri în 2025 mai pot depune azi Declarația Unică fără sancțiuni , termenul-limită pentru formularul 212 fiind 25 mai 2026, potrivit Mediafax . Miza este una de conformare fiscală: documentul stabilește impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate (CAS și CASS), iar depășirea termenului crește riscul de penalități. Declarația Unică acoperă veniturile realizate în 2025 din activități independente, drepturi de proprietate intelectuală, cedarea folosinței bunurilor, investiții, activități agricole și alte surse. ANAF reamintește că aceasta este ultima zi în care persoanele fizice obligate o pot depune fără a risca sancțiuni. Cum se depune formularul 212 Contribuabilii au la dispoziție mai multe canale de depunere: online, prin Spațiul Privat Virtual (SPV) de pe portalul ANAF; online, pe e-guvernare.ro, cu semnătură electronică; fizic, la registratura organului fiscal; prin poștă, cu confirmare de primire. Pentru cei fără acces la internet, unitățile fiscale teritoriale pun la dispoziție calculatoare, gratuit. Formularul 212 este disponibil în format web la adresa anaf.ro/declaratii/duf, iar instrucțiunile de completare sunt publicate pe același portal. Termen comun: redirecționarea a 3,5% din impozit Tot pe 25 mai expiră și termenul pentru redirecționarea a 3,5% din impozitul pe venit către o organizație neguvernamentală sau un cult religios. Opțiunea poate fi exercitată fie prin formularul 230, fie direct în Declarația Unică. Ce se schimbă în 2026: cazarea în regim de închiriere pe termen scurt Pentru anul fiscal 2026, materialul indică o modificare relevantă pentru cei care obțin venituri din servicii de cazare: proprietarii care închiriază pe termen scurt mai mult de șapte camere în locuințe proprietate personală intră în categoria veniturilor din activități independente. În acest caz, venitul net se calculează prin aplicarea unei cote forfetare de 30% asupra venitului brut, iar impozitul se determină prin aplicarea cotei de 10% asupra diferenței. Separat, plafonul maxim al bazei de calcul pentru CASS crește de la 60 la 72 de salarii minime brute pe țară, față de anul anterior. Context operațional: codurile CAEN și asistența ANAF Începând cu 1 ianuarie 2025 a intrat în vigoare CAEN Rev. 3 (versiunea actualizată a Clasificării Activităților din Economia Națională), iar până în septembrie 2026 autoritățile acceptă atât vechea, cât și noua versiune a codurilor CAEN. Pentru asistență, contribuabilii pot apela Contact Center-ul ANAF la 031.403.91.60 sau se pot adresa structurilor de asistență din unitățile fiscale teritoriale. [...]
ANAF a publicat un ghid fiscal pentru închirierile pe termen scurt în 2026 , cu scopul de a standardiza ce obligații au proprietarii care închiriază camere pe perioade scurte și de a reduce riscul de neconformare, potrivit HotNews . Informația vizează direct persoanele care obțin venituri din astfel de închirieri în 2026 și care trebuie să știe „din punct de vedere fiscal” ce au de făcut, în condițiile în care tratamentul fiscal și obligațiile declarative pot genera costuri și sancțiuni dacă sunt gestionate greșit. Materialul citat de HotNews indică faptul că ghidul este unul „scurt” și are rol explicativ, adresându-se proprietarilor români care închiriază camere pe termen scurt în anul 2026, fără a detalia în textul disponibil care sunt, punctual, pașii sau obligațiile. Pentru detalii suplimentare, HotNews trimite către continuarea pe StartupCafe.ro . [...]
Persoanele fizice identificate fiscal prin CNP scapă de obligativitatea RO e-Factura , potrivit unui amendament susținut de Ministerul Finanțelor și adoptat în Comisia de Buget-Finanțe din Camera Deputaților, care modifică OUG nr. 120/2021, relatează Economica . Măsura mută utilizarea sistemului în zona opțională pentru această categorie și introduce posibilitatea de radiere din registrele RO e-Factura pentru cei care nu mai au obligația sau nu mai doresc să folosească platforma. Amendamentul, preluat și susținut de toți membrii Comisiei, este prezentat de Ministerul Finanțelor ca o simplificare a regulilor de utilizare a sistemului și o reducere a birocrației pentru persoane fizice și anumite categorii de contribuabili. Cine este exceptat și ce se schimbă în practică Principalele modificări menționate vizează: eliminarea obligativității utilizării RO e-Factura pentru persoanele fizice care se identifică fiscal prin CNP; utilizarea rămâne opțională ; exceptarea agricultorilor persoane fizice care aplică regimul special pentru agricultori, pe motiv că folosesc deja carnete de comercializare care asigură trasabilitatea și includ informațiile obligatorii din factură; exceptarea institutelor și centrelor culturale ale altor state care activează în România în baza unor acorduri interguvernamentale, invocând dificultăți tehnice și administrative legate de lipsa unui cod de identificare fiscală; introducerea posibilității de radiere din registrele RO e-Factura pentru persoanele care nu mai au obligația sau nu mai doresc utilizarea sistemului. În plus, sunt exceptate de la obligația utilizării e-Factura și persoanele fizice care obțin venituri din drepturi de autor și din activități agricole, precum și institutele și centrele culturale străine care funcționează în România în baza unor acorduri interguvernamentale. De ce contează: reducerea obligațiilor pentru persoane fără activitate comercială Ministerul Finanțelor susține că schimbarea răspunde unor probleme semnalate de „multe categorii profesionale și de societatea civilă” și că digitalizarea trebuie să însemne simplificare, nu obligații disproporționate pentru persoane care „nu desfășoară activitate economică în sens comercial”. „Statul trebuie să fie ferm acolo unde există evaziune, dar rezonabil și predictibil cu oamenii care își declară corect veniturile”, a declarat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare . Instituția mai arată că măsurile păstrează caracterul opțional al sistemului pentru cei care vor să îl folosească și mențin obiectivele de digitalizare, trasabilitate și combatere a evaziunii fiscale, în timp ce procesul de digitalizare fiscală și dezvoltarea sistemelor ANAF ar urma să continue. [...]
De la 1 iunie 2026, colaboratorii plătiți pe drepturi de autor vor trebui să emită e-Factura și să o transmită prin sistemul RO e-Factura, o schimbare care mută accentul de pe „plata pe bază de contract” pe o obligație administrativă cu termene și sancțiuni, potrivit HDSatelit . Măsura îi poate viza pe cei care obțin constant venituri din drepturi de autor ca activitate independentă – de la jurnaliști, scriitori și traducători până la artiști, fotografi, influenceri și creatori de conținut – inclusiv în situațiile în care sunt identificați fiscal prin CNP, nu prin CIF. Ce se schimbă, concret, în relația cu beneficiarul Schimbarea a fost introdusă prin OUG 89/2025 și amânată prin OG 6/2026 până la 1 iunie 2026. Dacă până acum plata se putea face pe baza contractului și a documentelor interne ale beneficiarului, de la această dată contractul nu mai este suficient pentru activitățile independente: prestatorul trebuie să emită factură electronică și să o trimită în sistemul administrat de ANAF. Cine intră sub obligație și cine nu Nu orice venit ocazional din drepturi de autor intră automat sub această regulă. Obligația vizează în principal persoanele care lucrează independent și constant; în termeni fiscali, acestea sunt „persoane impozabile”, chiar dacă nu au firmă sau PFA. Ministerul Finanțelor a explicat că, atunci când o persoană cedează drepturi de autor în mod independent și nu există o relație de tip angajat–angajator cu beneficiarul, operațiunea este tratată ca prestare de servicii. Pașii administrativi și termenele-limită Pentru a putea transmite facturi în RO e-Factura, cei vizați trebuie să: fie înregistrați în Spațiul Privat Virtual (SPV) ; se înscrie în Registrul RO e-Factura; folosească formularul 082. Pentru persoanele care desfășurau deja astfel de activități înainte de 1 iunie 2026, termenul de solicitare a înscrierii în registru este 26 mai 2026. Cei deja înscriși pot cere ieșirea temporară până la intrarea obligației în vigoare, iar ANAF trebuie să actualizeze procedura registrului. TVA și impozite: ce nu se schimbă, dar devine mai vizibil Emiterea facturii nu înseamnă automat TVA de plată. Rolul ei este de evidență a operațiunii economice și a veniturilor, inclusiv pentru a vedea dacă persoana se apropie sau depășește plafonul de scutire de TVA de 395.000 de lei pe an. Obligația de facturare rămâne valabilă și sub acest plafon. De asemenea, impozitarea veniturilor nu se modifică prin simpla emitere a facturii: impozitul pe venit și contribuțiile sociale rămân reglementate separat și se declară prin mecanismele fiscale deja folosite, inclusiv formularul 112, unde este cazul. În plus, factura poate conta și pentru venituri din alte state UE, unde intervin reguli precum taxarea inversă și raportările intracomunitare. Amenzi și riscuri pentru ambele părți Netransmiterea facturilor prin RO e-Factura poate atrage amenzi între 1.000 și 10.000 de lei, în funcție de situație și categoria contribuabilului. Termenul de transmitere este de cinci zile lucrătoare de la emitere. În paralel, firmele care primesc și înregistrează facturi care nu au fost transmise prin sistem riscă sancțiuni de 15% din valoarea facturii, ceea ce poate duce la presiune suplimentară asupra colaboratorilor să se conformeze procedural. [...]
Ministerul Finanțelor vrea să mute o parte mai mare din asistența fiscală în online, cu potențial de reducere a costurilor administrative pentru firme și persoane , printr-un proiect de ordin care extinde canalele prin care ANAF oferă îndrumare și informații, inclusiv prin chatbot-uri și seminare web, potrivit Economedia . Proiectul modifică procedura de îndrumare și asistență acordată contribuabililor și este încadrat într-un proces mai amplu de digitalizare finanțat prin PNRR , în cadrul proiectului „Dezvoltarea serviciilor la distanță (electronice sau telefonice) actuale, prin noi funcționalități și/sau crearea de servicii noi e-services ANAF”. Ce se schimbă operațional în relația contribuabil–ANAF Ministerul Finanțelor arată, în referatul de aprobare, că obiectivul este reducerea costurilor administrative atât pentru contribuabili, cât și pentru administrația fiscală, prin extinderea serviciilor digitale și a comunicării la distanță. Proiectul prevede explicit că ANAF va putea furniza din oficiu informații generale despre drepturi fiscale și despre îndeplinirea obligațiilor declarative și de plată. Totodată, îndrumarea contribuabililor ar urma să se poată realiza „față în față și/sau electronic, prin orice instrument aflat la dispoziția organului fiscal”. Canalele de comunicare menționate în proiect includ: sisteme de tip agent conversațional (chatbot); seminare web; materiale informative online; rețele sociale; emisiuni radio și TV; întâlniri de lucru cu contribuabilii; campanii de educație fiscală și informare publică. Dispare referirea la aplicația „ANAFI” O modificare separată vizează eliminarea denumirii „ANAFI” din procedura actuală. Ministerul Finanțelor motivează că ANAF gestionează între timp mai multe baze de date și sisteme informatice pentru activitatea de asistență, iar referirea la o singură aplicație nu mai este justificată. Se schimbă și denumirea direcției responsabile din ANAF Proiectul mai prevede redenumirea „Direcției generale de asistență pentru contribuabili” în „Direcția generală de asistență și servicii pentru contribuabili” (DGASC), pentru a reflecta reorganizările instituționale. Noua structură ar urma să monitorizeze activitatea de asistență din teritoriu, să selecteze temele fiscale relevante și să publice materiale informative și ghiduri prin canalele instituției. Context: digitalizare prin PNRR și presiunea pe răspunsuri mai rapide Măsurile sunt prezentate ca parte a reformei de digitalizare a ANAF din PNRR, cu ținta de creștere a conformării voluntare și reducere a interacțiunilor birocratice clasice. În același timp, rămâne de văzut în ce măsură noile canale vor rezolva problema semnalată frecvent de contribuabili și consultanți fiscali: dificultăți de comunicare și lipsa unor răspunsuri rapide din partea instituției. [...]
ANAF întărește regimul de distribuire a banilor către acționari în firmele cu capital erodat , prin restricții și sancțiuni care vizează dividendele interimare și împrumuturile între societate și acționari/persoane afiliate, potrivit Economedia . Miza este una de reglementare: companiile cu activ net sub pragul legal nu mai pot folosi la fel de ușor mecanisme de „scoatere” a lichidității, iar încălcările pot aduce amenzi mari și, în anumite situații, răspundere solidară pentru acționari. Pragul care declanșează restricțiile: activ net sub 50% din capitalul social Legea nr. 239/2025 introduce restricții pentru firmele care vor să distribuie dividende sau să returneze bani către acționari/asociați atunci când activul net (diferența dintre total active și total datorii) scade sub jumătate din capitalul social. ANAF reamintește că, potrivit Legii 31/1990, dacă se constată o pierdere a activului net sub acest prag, capitalul trebuie reîntregit la valoarea minimă sau redus înainte de orice repartizare/distribuire de profit. În plus, pentru societățile care au profit în anul curent, dar au pierdere contabilă reportată, distribuirea dividendelor din profitul curent este permisă doar după: constituirea rezervelor legale; acoperirea pierderii contabile reportate; constituirea rezervelor cerute de statut. Patru reguli noi: dividende interimare, împrumuturi și obligații de recapitalizare ANAF prezintă patru reguli aplicabile distribuirii dividendelor și împrumuturilor către acționari/asociați sau persoane afiliate, introduse prin Legea nr. 239/2025. Dividende interimare: se suspendă împrumuturile către acționari/afiliați până la regularizare Dacă o firmă distribuie dividende interimare în cursul anului, nu mai poate acorda împrumuturi acționarilor/asociaților sau persoanelor afiliate până la regularizarea dividendelor (aprobarea situațiilor financiare anuale). Încălcarea este contravenție, cu amendă între 10.000 lei și 200.000 lei, fără posibilitatea de a achita jumătate din minim în 15 zile. Dacă societatea are și obligații bugetare restante, ANAF arată că se poate dispune atragerea răspunderii solidare a acționarului/asociatului beneficiar, în limita sumelor împrumutate. Activ net sub 50%: interdicție la restituirea împrumuturilor primite de la acționari/afiliați Societățile care, conform situațiilor financiare anuale aprobate, au activul net sub jumătate din capitalul social subscris nu au dreptul să restituie împrumuturile primite de la acționari/asociați sau persoane afiliate. Și aici, sancțiunea este amendă între 10.000 lei și 200.000 lei, fără plata a jumătate din minim în 15 zile. ANAF precizează că va verifica respectarea regulii pentru societățile care au termen legal de depunere a situațiilor financiare în 2026 și va sancționa restituirile efectuate după aprobarea situațiilor financiare anuale. Dacă există obligații bugetare restante, poate interveni răspunderea solidară a acționarului/asociatului căruia i s-au restituit împrumuturi, în limita sumelor restituite. Obligație de reconstituire a activului net, cu amendă dacă nu este respectată Când activul net scade sub limita legală, societatea este obligată să îl reconstituie până la un nivel cel puțin egal cu jumătate din capitalul social până la încheierea exercițiului financiar ulterior celui în care au fost constatate pierderile. Nerespectarea obligației este contravenție, sancționată cu amendă între 10.000 lei și 200.000 lei (tot fără mecanismul de reducere la jumătate în 15 zile). ANAF anunță că va începe în 2027 controalele pentru această măsură, raportat la situațiile financiare anuale aferente exercițiului financiar care începe la 1 ianuarie 2025 sau ulterior. Conversia datoriilor către acționari în capital social, dacă activul net nu este refăcut Dacă activul net a scăzut sub jumătate din capitalul social, se convoacă AGA extraordinară pentru a decide dacă societatea trebuie dizolvată. Dacă firma are datorii față de acționari (din împrumuturi sau alte finanțări) și încalcă obligația de reconstituire a activului net, este obligată să majoreze capitalul social prin conversia acelor creanțe, în termen de 2 ani de la încheierea exercițiului financiar ulterior celui în care au fost constatate pierderile. Nerespectarea acestei reguli se sancționează cu amendă între 40.000 lei și 300.000 lei, fără posibilitatea achitării a jumătate din minim în 15 zile. Exemplul ANAF: calendar de obligații și riscuri de sancțiuni ANAF oferă exemplul unei entități „ALFA” care, la 31 decembrie 2025, are activ net sub 50% din capitalul social și are în datorii o creditare de la asociatul unic. Dacă AGA nu decide dizolvarea, societatea trebuie fie să reducă capitalul social, fie să majoreze activul net astfel încât să ajungă la cel puțin 50% din capital, până la 31 decembrie 2027; altfel, riscă amendă între 10.000 lei și 200.000 lei. Dacă după 1 ianuarie 2028 activul net nu este reconstituit, societatea trebuie să majoreze capitalul social din creditarea existentă până la 31 decembrie 2029, în caz contrar riscând amendă între 40.000 lei și 300.000 lei. De ce contează pentru companii Pachetul de reguli mută accentul de la recomandări și proceduri interne (decizii AGA) la interdicții explicite și sancțiuni , inclusiv cu potențial de răspundere solidară pentru acționari în anumite condiții. Practic, firmele cu activ net erodat trebuie să își reordoneze prioritățile: recapitalizare/reîntregire activ net înainte de distribuiri și, în unele cazuri, acceptarea conversiei finanțărilor acționarilor în capital social. [...]
