Știri
Știri din categoria Statistici
Spania a adunat aproape 330 de milioane de nopți de cazare ale turiștilor internaționali în 2025, detașându-se de Italia și restul Europei, într-un clasament care arată presiunea economică și operațională concentrată în câteva piețe turistice majore, potrivit Economedia, pe baza datelor Eurostat.
În total, în Europa au fost înregistrate peste 1,5 miliarde de nopți de cazare în 2025, pe fondul continuării „boom”-ului turismului global, în pofida îngrijorărilor legate de supraturism și a contextului geopolitic menționat în analiză (războiul din Iran).
Indicatorul folosit este numărul de nopți petrecute de vizitatori internaționali (nu numărul de sosiri), ceea ce oferă o imagine mai apropiată de consumul efectiv de servicii turistice (cazare, transport, alimentație publică).
Top 10 destinații europene, după numărul de nopți ale turiștilor internaționali:
Pentru Regatul Unit, cifra disponibilă în material este pentru 2024, iar datele pentru 2025 ar urma să fie publicate de VisitBritain.
Prezența Greciei, Austriei și Croației în top 10, alături de economii mari precum Germania și Țările de Jos, indică faptul că o parte importantă a turismului european rămâne sezonieră și se concentrează în destinații cu infrastructură solidă pentru vizitatori (stațiuni, restaurante, atracții, transport).
În același timp, analiza notează că protestele împotriva supraturismului – în special în Spania și Italia – nu au redus semnificativ apetitul pentru destinațiile mediteraneene, unde vremea și oferta turistică susțin volume mari de sejururi.
Cercetări recente ale World Travel & Tourism Council, citate în material, estimează o creștere globală a sectorului de aproximativ 3,2% în 2026 și un total de 376 de milioane de locuri de muncă susținute de industrie la nivel mondial (aproximativ unul din nouă locuri de muncă).
Recomandate
România a redus puternic decalajul față de UE la veniturile reale, dar rămâne mult sub media europeană , cu un venit median de 2,8 ori mai mic decât media Uniunii, față de 6,5 ori în 2016, potrivit unei analize citate de Ziarul Financiar . În ultimii 15 ani, veniturile reale ale românilor au crescut cu 160%, arată Monitorul Social (proiect al Friedrich-Ebert-Stiftung România), pe baza calculelor realizate din date Eurostat . În același timp, între 2010 și 2025, valoarea mediană a veniturilor reale (ajustate cu inflația) ale europenilor a crescut cu 25%, ceea ce plasează România drept țara cu cea mai accelerată evoluție a veniturilor reale în intervalul analizat. Un element important pentru interpretarea datelor este definiția indicatorului: venitul median nu este același lucru cu salariul median. Acesta include mai multe tipuri de venituri, precum salarii, pensii, alocații și alte transferuri sociale, ceea ce îl face relevant pentru a înțelege nivelul de trai la nivelul populației, nu doar dinamica pieței muncii. De ce contează: reducerea diferenței față de media UE indică o convergență economică mai rapidă decât în trecut, însă faptul că venitul median rămâne de aproape trei ori mai mic arată că apropierea de standardul european de trai este încă incompletă, chiar și după o perioadă de creșteri reale accelerate. [...]
Spania își consolidează revenirea turistică, cu 26,5 milioane de vizitatori străini în ianuarie–aprilie , un ritm care susține direct veniturile din servicii și presiunea pe infrastructura din marile destinații, potrivit Antena 3 . În primele patru luni ale anului, Spania a înregistrat o creștere anuală de 3,4% a sosirilor internaționale, până la 26,5 milioane de turiști străini, în pofida „incertitudinilor globale generate de războiul din Orientul Mijlociu”, conform VnExpress, citat de Antena 3. Un punct de inflexiune a fost luna aprilie: datele Institutului Național de Statistică al Spaniei arată 9,1 milioane de turiști internaționali, cu 5,2% mai mulți față de aprilie anul trecut. Materialul notează că, după un început de an mai lent, sectorul și-a recăpătat ritmul odată cu sezonul de primăvară, iar aprilie a adus „cea mai puternică creștere anuală din ultimele 12 luni”. Ce explică accelerarea din aprilie Analiștii citați de Euronews pun evoluția pe seama unei combinații de factori: redresarea călătoriilor pe distanțe lungi, în special din continentul american; revenirea călătoriilor de afaceri; interes mai mare pentru destinații percepute drept sigure și stabile, pe fondul incertitudinilor geopolitice. Context: poziția Spaniei în clasamentul global Spania rămâne a doua cea mai vizitată țară din lume, după Franța. Anul trecut, Spania a primit 96,8 milioane de turiști străini, cu 3,2% mai mulți decât în 2024, în timp ce Franța a atras 105 milioane de vizitatori internaționali, potrivit datelor prezentate în articol. [...]
Creșterea costului orar al muncii în România a depășit zona euro și a ajuns ușor peste media UE în primul trimestru din 2026, un semnal de presiune pe costurile companiilor, mai ales în sectoarele cu dinamică ridicată precum construcțiile. Datele Eurostat , citate de Agerpres , sunt prezentate de Economedia . La nivelul Uniunii Europene, costul orar al forței de muncă a crescut cu 3,6% în perioada ianuarie–martie 2026 față de primul trimestru din 2025, iar în zona euro avansul a fost de 3,2%. România a raportat o creștere de 3,8%, peste media zonei euro și ușor peste media UE. România, în grupul țărilor cu creșteri peste medie În clasamentul creșterilor anuale, cele mai mari avansuri au fost în Ungaria (16,4%), Bulgaria (13,2%) și Croația (9,2%). România (3,8%) apare într-un grup de state cu creșteri moderate spre ridicate, alături de Luxemburg (3,9%) și peste țări precum Malta (1,3%) sau Danemarca și Letonia (2,5% fiecare), care au avut cele mai mici creșteri. Ce împinge costurile în sus: diferențe între business și non-business În România, avansul din primul trimestru din 2026 a fost generat de creșterea cu 5,8% a costului orar al forței de muncă în domeniul business, în timp ce în domeniul non-business s-a înregistrat un declin de 2,4%. Eurostat definește costul orar al muncii ca sumă a costurilor salariale și a costurilor non-salariale (de exemplu, contribuțiile sociale plătite de angajatori). La nivelul UE, costurile salariale au crescut cu 3,7%, iar cele non-salariale cu 3,2% în primul trimestru din 2026. Unde se vede cel mai puternic: construcții, industrie, servicii Pe sectoare, România a avut creșteri peste ritmul UE în toate cele trei mari ramuri raportate: Construcții: +7,4% în România, față de +4,2% în UE Servicii: +5,2% în România, față de +3,4% în UE Industrie: +6,2% în România, față de +3,6% în UE Pentru companii, aceste diferențe contează direct în bugete și în competitivitate, mai ales în activitățile unde costul cu personalul are pondere mare și unde ajustarea prețurilor sau a productivității este mai dificilă pe termen scurt. [...]
Venitul median net al românilor a urcat puternic, dar rămâne la 2,8 ori sub media UE , iar această diferență continuă să limiteze convergența reală a nivelului de trai, în pofida celei mai rapide creșteri din Uniune în ultimii 15 ani, potrivit Stirile Pro TV . Datele Eurostat , prelucrate de Monitorul Social (proiect al Friedrich-Ebert-Stiftung România ), arată că în perioada 2010–2025 veniturile reale din România au avansat cu 160%, în timp ce la nivelul Uniunii Europene creșterea mediană a fost, în medie, de 25%. Ce măsoară „venitul median” și de ce contează Indicatorul folosit în analiză este venitul median, nu salariul median. El include mai multe surse de venit, precum salarii, pensii, alocații și alte transferuri sociale, ceea ce îl face relevant pentru o imagine mai completă asupra resurselor unei gospodării. România: recuperare rapidă, dar decalaj încă mare În România, venitul median net anual a crescut de la 2.448 euro în 2016 (de 6,5 ori sub media UE) la 8.187 euro în 2025, echivalentul a aproximativ 3.500 de lei pe lună, conform analizei citate. Deși diferența față de media europeană s-a redus, veniturile românilor rămân de 2,8 ori mai mici decât media UE. În același interval, inflația cumulată din România a fost de 65%, un element care influențează cât din creșterea nominală se vede efectiv în puterea de cumpărare. Inegalități: scădere ușoară, dar peste media UE Analiza indică o reducere modestă a diferențelor dintre veniturile mici și cele mari: pragul maxim al celor mai mici 20% dintre venituri (prima cvintilă) a ajuns în 2025 la 5.046 euro/an (circa 2.100 lei/lună), de patru ori peste nivelul din 2016; pragul minim al celor mai mari 20% dintre venituri (a cincea cvintilă) a urcat la 11.894 euro/an (aprox. 5.000 lei/lună), de aproape trei ori față de 2016. Raportul dintre veniturile mari și cele mici s-a redus de la 3,2 la 1 în 2016 la 2,4 la 1 în 2025, însă rămâne peste media UE (2,2 la 1). Orașe mari vs. rural: decalaj în scădere din 2022 Diferența dintre veniturile din marile orașe și cele din mediul rural a început să se reducă începând din 2022, potrivit datelor prezentate. În 2025, venitul median anual a fost de 10.032 euro în orașele mari (aprox. 4.200 lei/lună) și de 6.543 euro în rural (circa 2.750 lei/lună), ceea ce înseamnă un raport de 1,5 la 1, față de 2 la 1 în 2021. În ansamblu, datele sugerează că România recuperează rapid la nivel de ritm, dar rămâne într-o zonă în care decalajul față de media UE și nivelul inegalităților continuă să fie o constrângere economică majoră. [...]
Îmbunătățirea încrederii investitorilor în zona euro sugerează o stabilizare economică , dar ritmul rămâne fragil, pe fondul tensiunilor geopolitice și al unei Germanii care continuă să tragă în jos redresarea, potrivit Economedia . Indicele Sentix pentru zona euro a urcat în iunie la minus 13,4 puncte, de la minus 16,4 puncte în mai, peste așteptările analiștilor (minus 13,8 puncte). Este a doua lună consecutivă de îmbunătățire, după declinul sever din martie și aprilie, asociat efectelor conflictului din Orientul Mijlociu și scumpirii petrolului. Ce spune Sentix despre „acum” și despre următoarele luni Studiul indică o ameliorare atât a percepției asupra situației curente, cât și a așteptărilor: indicele privind situația actuală: minus 20 de puncte, de la minus 21,5 puncte în mai; indicele privind așteptările: minus 6,5 puncte, de la minus 11,3 puncte. În același timp, analiza notează că redresarea din zona euro este „mai puțin dinamică” decât în alte regiuni importante, deși blocul ar beneficia de un mediu internațional descris ca pozitiv. Germania rămâne punctul slab al revenirii Datele Sentix arată că Germania continuă să rămână în urma redresării globale. Indicele de încredere pentru economia germană a urcat la minus 28,5 puncte în iunie, de la minus 30,9 puncte în mai, însă rămâne la un nivel mult mai slab decât media zonei euro. „Prin urmare, PIB-ul Germaniei rămâne copilul problemă în rândul economiilor majore şi până acum a beneficiat în mică măsură de pe urma redresării internaţionale” Pentru Germania, indicele situației actuale a fost aproape neschimbat (minus 42,5 puncte, de la minus 42,3), în timp ce indicele așteptărilor a urcat la minus 13,3 puncte, de la minus 18,8 puncte. Context: PIB revizuit în scădere și așteptări de majorare a dobânzilor În paralel, datele revizuite ale Eurostat (citate în material) arată că PIB-ul zonei euro a scăzut cu 0,2% în primul trimestru din 2026 față de trimestrul anterior, după ce inițial fusese anunțată o creștere de 0,1%. În ritm anual, creșterea a fost revizuită la 0,3% (de la 0,8% estimarea inițială). Pe partea de politică monetară, analiștii se așteaptă ca Banca Centrală Europeană să înceapă majorarea dobânzilor din iunie. Scenariul de bază al BCE indică o inflație de 2,6% anul acesta, iar în scenarii adverse inflația ar putea depăși 4% în semestrul al doilea din 2026 sau chiar 6% la începutul anului viitor, cu diferențe semnificative în privința revenirii la țintă. [...]
România rămâne în coada UE la salariul net anual , iar diferența față de lideri trece de patru ori, potrivit unei analize publicate de Libertatea pe baza celor mai recente date Eurostat (statistici actualizate în 2025 și publicate în 2026). Miza economică: decalajul de venit „în mână” (după taxe și contribuții) rămâne major în interiorul Uniunii Europene, cu efect direct asupra puterii de cumpărare și a atractivității piețelor de muncă. La nivelul UE, venitul net anual al unei persoane singure, fără copii, care câștigă salariul mediu este de 26.929 de euro. În acest calcul, „venitul net” este suma rămasă după impozite și contribuții sociale obligatorii, iar pentru familiile cu copii sunt incluse și beneficiile familiale acordate de stat. Cine conduce clasamentul și unde se vede ruptura față de Est Luxemburg este liderul detașat, cu un venit net anual de 54.260 de euro. Urmează Irlanda (44.263 de euro) și Danemarca (41.981 de euro). În categoria statelor care depășesc 30.000 de euro net anual intră, potrivit datelor citate: Olanda – 36.837 euro Belgia – 34.642 euro Suedia – 34.624 euro Finlanda – 33.641 euro Germania – 31.000 euro Franța – 30.832 euro În termeni nominali, un angajat cu salariul mediu rămâne cu de peste patru ori mai mulți bani în Luxemburg decât în România sau Ungaria, conform datelor Eurostat prezentate în material. România, aproape de ultimul loc la venitul net anual La polul opus, Ungaria are un venit net anual de 12.967 de euro, iar România este „foarte aproape”, cu 13.233 de euro. În grupul statelor cu cele mai mici venituri nete se mai regăsesc: Grecia – 15.050 euro Slovacia – 15.686 euro Polonia – 16.163 euro Sub pragul de 20.000 de euro anual se află și Letonia, Croația, Lituania, Cehia și Portugalia, potrivit aceleiași surse. Ajustarea la puterea de cumpărare reduce diferențele, dar nu le elimină Diferențele dintre țări se diminuează când veniturile sunt ajustate la puterea de cumpărare (PPS – standardul puterii de cumpărare, un indicator care ține cont de nivelul prețurilor). Raportul dintre cea mai bine și cea mai slab remunerată țară scade de la 4,2 ori (nominal) la 2,3 ori (după ajustare), iar media UE este de 26.346 de euro. Luxemburg rămâne lider și în PPS, cu 40.846 de euro, însă ultimul loc este ocupat de Grecia, cu 17.509 euro. Materialul notează că România și Polonia sunt printre țările care urcă cel mai mult în clasamentele ajustate la puterea de cumpărare, pe fondul costurilor de trai mai reduse, deși salariile nominale rămân mici. Efectul politicilor pentru familii: Germania iese în față Clasamentul se schimbă și în funcție de situația familială. Pentru un cuplu cu doi copii și un singur venit, în Germania câștigul net anual crește cu 53%, de la 31.000 la 47.424 de euro, potrivit datelor Eurostat citate. Creșteri importante sunt menționate și pentru Polonia (39%), Belgia (37%) și Austria (33%). În schimb, majorările sunt mai reduse în Spania (13%), Franța (26%) și Italia (25%), iar cele mai mici creșteri apar în Cipru (6%), Finlanda (7%) și Suedia (8%). [...]
