Știri
Știri din categoria Fiscalitate
Președintele a blocat temporar scutirea de accize pentru băuturi tradiționale, trimițând la reexaminare în Parlament legea de aprobare a OG 22/2025 de modificare a Codului fiscal, pe motiv că amendamentul introdus la Camera Deputaților ar încălca principiul bicameralismului și ar putea deschide un nou risc de infringement la nivel european, potrivit Știrile Pro TV.
Cererea de reexaminare vizează diferențele majore dintre forma adoptată de Senat și cea votată ulterior de Camera Deputaților. Administrația Prezidențială susține că legea transmisă la promulgare „contravine” prevederilor constituționale privind bicameralismul, deoarece Camera decizională ar fi adăugat o reglementare fiscală nouă, fără legătură cu obiectul inițial al actului.
Senatul, ca primă Cameră sesizată, a adoptat legea fără modificări. În schimb, Camera Deputaților a introdus un amendament care stabilește scutirea de la plata accizelor pentru băuturile alcoolice tradiționale produse în gospodării, în limita a 200 de litri pe an, cu condiția ca acestea să nu fie vândute.
În cererea de reexaminare se arată că această scutire nu decurge din directivele europene care au stat la baza ordonanței și nu are legătură cu închiderea dosarelor de infringement invocate în expunerea de motive.
Administrația Prezidențială avertizează că soluția legislativă adoptată de Camera Deputaților „ar putea crea” o problemă de compatibilitate cu Directiva 92/83/CEE, dacă scutirea nu se încadrează în excepțiile permise de actul european. În acest scenariu, România ar „risca un al treilea dosar” de infringement, pe lângă cele două menționate în expunerea de motive (2025/0097 și 2025/0098), deschise pentru netranspunerea la timp a unor reglementări europene.
Ordonanța aprobată prin lege vizează transpunerea unor acte europene legate de TVA și de regimul special pentru întreprinderile mici, precum și cooperarea administrativă și schimbul de informații pentru monitorizarea aplicării corecte a acestui regim.
Președintele argumentează că Senatul a deliberat asupra unui regim special de TVA determinat de obligații europene, în timp ce Camera decizională a adăugat o măsură de politică fiscală internă „autonomă”, fără conexiune cu materia dezbătută în prima Cameră.
Prin trimiterea la reexaminare, Parlamentul trebuie să reanalizeze legea. Sursa nu precizează un calendar sau dacă legislativul va păstra, modifica ori elimina scutirea de accize introdusă la Camera Deputaților.
Recomandate
AUR vrea să introducă o scutire de impozit pentru chiria plătită de angajatori studenților angajați , printr-o modificare a Codului Fiscal, cu un plafon de 1.000 de lei pe lună, potrivit News . Măsura ar crea o nouă facilitate fiscală condiționată, cu impact direct asupra costurilor salariale și a obligațiilor de verificare pentru angajatori. Ce prevede inițiativa și cui i se aplică AUR anunță că a depus în Parlament o inițiativă legislativă care introduce un „regim fiscal neimpozabil” pentru chiria suportată de angajatori în cazul studenților angajați cu vârsta de până la 26 de ani. Proiectul, inițiat de deputatul AUR Bogdan Velcescu , stabilește un plafon de 1.000 de lei lunar pentru contravaloarea chiriei care ar urma să fie tratată ca venit neimpozabil. Modificarea propusă în Codul Fiscal și condițiile de acordare Concret, proiectul prevede completarea art. 76 alin. (4) din Codul Fiscal , astfel încât contravaloarea chiriei, în limita plafonului, să fie considerată venit neimpozabil pentru salariații studenți. Facilitatea ar putea fi acordată doar dacă sunt îndeplinite cumulativ mai multe condiții, conform textului citat de News: beneficiarul nu deține o locuință în proprietate sau în folosință în localitatea în care lucrează; există un contract de închiriere încheiat legal ; verificarea documentelor justificative revine angajatorului. De ce contează: efecte fiscale și obligații operaționale pentru angajatori Dincolo de sprijinul invocat pentru studenți, propunerea are o componentă de reglementare fiscală: dacă ar fi adoptată, ar extinde lista veniturilor neimpozabile și ar introduce, în practică, un mecanism în care angajatorul trebuie să colecteze și să verifice documente (condiții de locuire și contract de închiriere) înainte de a aplica facilitatea. În expunerea de motive, AUR susține că pentru mulți studenți care lucrează în timpul facultății costul chiriei a devenit principalul obstacol în menținerea echilibrului între studii și muncă și că presiunea financiară „crește riscul abandonului universitar”. Context: argumentele inițiatorului Deputatul Bogdan Velcescu afirmă că a ajuns la această propunere după discuții cu studenți, menționând dificultatea de a acoperi simultan „salariul de student” și chiria în centre universitare precum București, Iași, Cluj și Timișoara. Ce urmează Inițiativa a fost depusă în Parlament; materialul News nu precizează calendarul dezbaterilor sau șansele de adoptare și nici impactul bugetar estimat al măsurii. [...]
Avertismentul lui Eugen Rădulescu pune presiune pe dezbaterea fiscală : potrivit Economedia , consilierul guvernatorului BNR susține că introducerea impozitării progresive a salariilor (cu taxe mai mari pentru veniturile de peste 2.000–4.000 de euro) ar „bloca economia”, pe fondul unor dezechilibre bugetare care, în opinia sa, cresc riscul unui scenariu de tip Grecia. Rădulescu a făcut declarațiile într-un interviu acordat Ziarul de Iași , în care argumentează că suprataxarea veniturilor mai mari ar descuraja munca și ar reduce motivația de a câștiga mai mult. De ce contează: impozitarea progresivă, legată de riscul macro și costul finanțării Unghiul principal al intervenției sale este unul de impact economic: schimbarea regimului de impozitare a salariilor ar veni într-un moment în care România are deja o datorie publică „de aproape 60% din PIB”, după ani de cheltuieli publice ridicate, iar efectele dezechilibrelor bugetare se văd, spune el, în inflație, dobânzi mai mari și costuri crescute ale creditelor. În acest context, Rădulescu afirmă că o continuare a politicilor de creștere a cheltuielilor „fără acoperire” ar putea agrava problemele economice. Datoria publică, în creștere rapidă: comparația 2006–2025 Economistul indică o deteriorare accelerată a poziției fiscale în ultimele două decenii: de la „11–12% din PIB” datorie publică în 2006, la „aproape 60% din PIB” în 2025. În interviu, el susține că banii s-ar fi dus preponderent către cheltuieli pe care le consideră ineficiente (exemplele menționate includ proiecte locale și majorări de salarii și pensii în sectorul public). „Scenariul Grecia”: avertisment despre o ajustare forțată Întrebat dacă România riscă un scenariu similar Greciei, Rădulescu spune că riscul este „din ce în ce mai pronunțat” și avertizează că, pe măsură ce politicienii ar subestima gravitatea situației, „ruptura s-ar putea să fie mai brutală”. Ca explicație, el invocă evoluția Greciei: acumularea de dezechilibre pe termen lung, urmată de momentul în care finanțarea nu a mai fost disponibilă și ajustarea s-a făcut prin măsuri dure, inclusiv tăieri nominale de salarii și pensii. „Și cu cât politicienii înțeleg mai puțin cât de grav este riscul în care suntem, cu atât ruptura s-ar putea să fie mai brutală.” Ce urmează Declarațiile vin într-o perioadă în care discuțiile despre impozitarea progresivă reapar periodic în spațiul public. În lectura lui Rădulescu, o astfel de schimbare ar amplifica riscurile economice într-un moment în care datoria și costurile de finanțare sunt deja ridicate, iar ajustările ar putea deveni mai abrupte dacă dezechilibrele persistă. [...]
Șeful ANAF pregătește controale interne neanunțate în toate județele, pe fondul tensiunilor salariale care încep să afecteze colectarea , potrivit HotNews . Președintele ANAF, Adrian Nica , spune că va merge „la ghișeu” în administrațiile fiscale județene fără să anunțe dinainte vizitele. De ce contează: colectarea, sub presiune, iar conducerea trece la verificări „din teren” Miza vizitelor este dublă: discuții cu șefii administrațiilor și cu angajații despre activitatea de colectare, dar și despre reorganizarea instituției. Nica a declarat pentru Profit.ro că deplasările nu vor fi anunțate în prealabil. „Se trezesc cu mine la ghișeu.” În același context, Profit.ro notează că nemulțumirea angajaților ANAF este de mai multe săptămâni „la cote ridicate” din cauza legii salarizării, nu din cauza reorganizării. Publicația mai arată că, după presiunea pusă în ultimele 12 luni pentru menținerea unui nivel ridicat al colectării (în sprijinul consolidării finanțelor statului), tensiunile recente au început să se vadă și în rezultate. Context: reorganizare și digitalizare, invocate ca motive pentru măsuri de eficientizare ANAF a luat în ultima perioadă mai multe măsuri pentru eficientizarea și reorganizarea activității, atât pe fondul ineficiențelor identificate, cât și ca urmare a implementării unor programe de digitalizare, potrivit informațiilor preluate de HotNews din Profit.ro . Ce urmează: din informațiile disponibile nu rezultă un calendar al vizitelor sau măsuri concrete care vor fi anunțate după acestea, însă faptul că deplasările sunt neanunțate indică o componentă de control operațional asupra modului în care funcționează administrațiile fiscale la nivel local. [...]
Utilizarea camerelor video purtate pe corp la controalele ANAF în HoReCa a rămas o obligație de implementat în PNRR , potrivit HotNews , care citează o listă prezentată de ministrul Finanțelor cu activitățile încă nefinalizate din calendarul de reforme, ținte și jaloane aflate în responsabilitatea instituției. Măsura vizează „utilizarea camerelor purtate pe corp” în timpul controalelor derulate de ANAF, prin structura Antifraudă, în HoReCa și „alte zone de operare”, conform informațiilor prezentate. Din perspectiva companiilor vizate, inițiativa ar putea schimba modul de desfășurare a inspecțiilor în teren, prin documentarea video a interacțiunilor din timpul controlului. Materialul nu oferă detalii despre calendarul exact, proceduri, costuri sau modul de utilizare a înregistrărilor. Pentru mai multe detalii, HotNews indică trimiterea către StartupCafe.ro . [...]
Decizia ÎCCJ care face imprescriptibilă reportarea soldului negativ de TVA riscă să prelungească inspecțiile fiscale și să crească costurile de conformare ale companiilor , în lipsa unor clarificări de la Ministerul Finanțelor sau ANAF , potrivit unei analize Economedia . Hotărârea Înaltei Curți de Casație și Justiție stabilește că dreptul persoanei impozabile de a reporta soldul sumei negative a TVA în deconturile perioadelor fiscale ulterioare „nu este prescriptibil”. Deși intenția a fost uniformizarea practicii instanțelor, efectul imediat poate fi o zonă mai mare de interpretare în controale și litigii, pentru situații frecvente în practică. De ce contează pentru companii: controale mai lungi și documente păstrate mai mult În analiza citată, Dragoș Bădescu, Senior Tax Manager la Crowe România, atrage atenția că, deși „în teorie” un contribuabil poate reporta la nesfârșit soldul de TVA, aplicarea practică devine neclară mai ales când soldul provine din perioade mai vechi decât termenul general de prescripție de 5 ani. „Dacă, în teorie, un contribuabil poate reporta la nesfârșit soldul său de TVA, acesta nefiind prescriptibil, în practică însă nu este clar cum va putea fi aplicată această decizie, mai ales în situații unde vorbim de un sold TVA cu o proveniență mai mare de perioada generală de prescripție de 5 ani (...)” Printre efectele posibile, dacă interpretarea autorităților va merge spre extinderea verificărilor, se conturează: obligația practică de a păstra documente pe perioade mai lungi decât cele uzuale, inclusiv cu cerințe de lizibilitate pentru arhive pe hârtie; inspecții fiscale mai îndelungate, cu impact direct asupra activității curente a contribuabililor; perioade de așteptare mai mari pentru rambursările de TVA; costuri mai mari cu consultanți și avocați, pe fondul disputelor și al contestațiilor. „Până unde” se poate întinde verificarea ANAF și riscul de dobânzi/penalități Un punct sensibil este delimitarea drepturilor ANAF de a stabili creanțe și accesorii (dobânzi și penalități). Analiza ridică întrebarea dacă, în contextul în care regularizarea soldului de TVA devine imprescriptibilă, verificarea corectitudinii regularizării ar putea fi tratată similar, chiar dacă, „în teorie”, legea limitează controlul la 5 ani și 6 luni. În practică, acest tip de incertitudine poate afecta contribuabilii care au reportat solduri negative de TVA și le-au folosit ulterior pentru compensarea TVA de plată, mai ales dacă nu au avut inspecții sau rambursări de TVA de mai mult timp. Ce a decis ÎCCJ, pe scurt: rambursare vs. reportare Instanța a descris două opțiuni pentru contribuabil atunci când se naște dreptul de deducere a TVA: solicită rambursarea soldului negativ (prin bifarea în decont), situație asociată termenului de prescripție de 5 ani și posibilității unei inspecții fiscale; optează pentru reportarea soldului negativ în deconturile următoare, pe o perioadă nedefinită (cel puțin până la încetarea activității economice). Semnele de întrebare, potrivit analizei, apar în special la a doua variantă – reportarea pe termen nedefinit – unde pot apărea interpretări diferite în funcție de istoricul inspecțiilor, de modul în care soldurile au fost „resetate” prin rambursări și de corectitudinea sumelor reportate. Ce urmează: nevoie de poziție oficială sau schimbări legislative În lipsa unei poziții oficiale a Ministerului Finanțelor sau ANAF privind efectele deciziei ori a unor modificări legislative care să fixeze reguli de interpretare, analiza anticipează o perioadă cu practici neuniforme, inclusiv cu clarificări care ar putea ajunge din nou în instanțe. Pentru companii, miza imediată este gestionarea riscului de control extins și a costurilor de conformare asociate soldurilor de TVA vechi. [...]
Controalele ANAF pe prețuri de transfer au generat obligații fiscale suplimentare de 655 milioane lei în ultimele 12 luni, semnalând o intensificare a riscului de ajustări pentru companiile cu tranzacții intra-grup, inclusiv atunci când documentația este pregătită la termen, potrivit Wall-Street . În perioada analizată, inspectorii fiscali au verificat tranzacții intra-grup de peste 199 miliarde lei și au stabilit obligații suplimentare de aproximativ 655 milioane lei. Din total, peste 386 milioane lei reprezintă impozit pe profit suplimentar, iar aproape jumătate din această componentă (46%, respectiv 179 milioane lei) provine din ajustări de prețuri de transfer (adică ajustări ale prețurilor practicate între companii afiliate, pentru a le alinia la niveluri de piață). De ce contează: dosarul nu mai este „scut” dacă nu reflectă realitatea operațională Mesajul transmis de rezultate, dincolo de suma în sine, este că ANAF nu se limitează la verificarea existenței dosarului de prețuri de transfer sau a actualizării analizei de comparabilitate („benchmark”, comparație cu prețuri/marje de piață). Accentul se mută pe coerența dintre documentație și modul în care compania funcționează efectiv: funcții, active, riscuri, justificarea economică a tranzacțiilor intra-grup, nivelul marjelor și documentarea serviciilor primite de la entități afiliate. Un punct recurent în controale este întrebarea dacă modelul de business descris în documentație este aliniat cu realitatea din teren. Exemplul dat este cel al distribuitorilor „cu risc limitat”: în acte apar ca entități cu funcții reduse și marje stabile, dar în practică pot negocia condiții comerciale relevante, pot stabili discounturi sau gestiona relații importante cu clienții. Aceste diferențe nu schimbă automat profilul, însă trebuie explicate și susținute în dosar pentru a evita interpretări contrare în inspecție. Pierderile și marjele mici nu sunt automat problemă, dar trebuie susținute cu date Materialul subliniază că pierderile sau profitabilitatea redusă nu indică, prin ele însele, o problemă de prețuri de transfer. Totuși, explicațiile generale („piața a fost dificilă”, „au crescut costurile”) au valoare limitată fără o analiză care cuantifică impactul economic și îl leagă de profilul funcțional al companiei. Cu alte cuvinte, în inspecții devine esențial dacă rezultatul financiar este compatibil cu rolul și riscurile asumate de entitatea locală, așa cum sunt descrise în documentație. Serviciile intra-grup, zonă sensibilă: ANAF caută dovezi de beneficiu concret O altă arie de risc evidențiată este cea a serviciilor intra-grup. Contractele-cadru, facturile generice sau prezentările standard sunt, de regulă, insuficiente. În practică, autoritățile cer tot mai des dovezi ale prestării efective și ale beneficiului concret, precum: e-mailuri și intervenții punctuale; minute ale întâlnirilor; versiuni de documente cu modificări („track changes”); fluxuri de aprobare; documente utilizate efectiv local; dovezi de implementare și impact operațional sau financiar observabil. Concluzia practică a analizei este că firmele ar trebui să își revizuiască periodic documentația și, mai ales, să verifice dacă aceasta „ține” în fața unui control care testează realitatea operațională, nu doar conformarea formală. Textul sursă este un material de opinie semnat de Adelina Bobe, Senior Manager, Prețuri de Transfer, Deloitte România . [...]
