Știri
Știri din categoria Bugetul de Stat
Datoria publică a Ungariei a urcat la 125 miliarde euro și limitează marja noului guvern, într-un moment în care riscul unei deteriorări economice ar putea produce efecte în lanț la nivelul Uniunii Europene, potrivit Libertatea.
Suma este echivalentă cu aproximativ 13.000 de euro pe cap de locuitor, iar materialul indică faptul că, în absența unei redresări economice globale, Ungaria ar putea ajunge „în pragul falimentului”, cu „consecințe serioase” pentru UE.
În acest context, Péter Magyar, prezentat drept noul lider al Ungariei, ar urma să se confrunte rapid cu constrângerile economice. Publicația notează că, în următoarele două-trei luni, acesta „va înțelege pe deplin gravitatea” crizei, însă opțiunile de intervenție sunt descrise ca fiind „extrem de limitate”.
Libertatea mai relatează, citând publicația slovacă Aktuality.sk, că Magyar nu ar avea „puterea sau motivația” să tensioneze relațiile cu statele mai influente din UE, spre deosebire de predecesorul său, Viktor Orbán.
Articolul leagă fragilitatea economică a Ungariei de potențiale efecte asupra Uniunii Europene și amintește, ca element de context, tensiunile recente din jurul deciziilor comune care necesită unanimitate.
În același material este menționată și reluarea fluxului de petrol prin conducta Drujba către Ungaria și Slovacia, precum și faptul că UE a aprobat un pachet de împrumuturi de 90 de miliarde de euro pentru sprijinirea Ucrainei pe următorii doi ani, după deblocarea politică asociată acestor livrări. Compania ungară MOL a confirmat primirea petrolului la stațiile de pompare Fényeslitke și Budkovce, după o întrerupere de aproape trei luni.
Totodată, textul punctează că Ungaria și Slovacia continuă să depindă de Rusia pentru necesarul energetic, în timp ce majoritatea statelor UE au renunțat la importurile de petrol rusesc.
Recomandate
România este folosită ca avertisment în dezbaterea bugetară din Ungaria , într-un discurs în care premierul Péter Magyar a legat direct derapajele fiscale de „cheltuieli excesive, corupție și furt”, potrivit Adevărul . Mesajul vine în contextul în care Budapesta își prezintă bugetul pe 2027 și își fixează ținte de reducere a deficitului, iar comparația pune din nou în lumină problema deficitului ridicat al României raportat la regulile fiscale europene. În Parlamentul de la Budapesta, Magyar a invocat România și Franța ca exemple ale efectelor lipsei de control asupra cheltuielilor publice, afirmând: „Exemplele Franței sau României arată exact unde se ajunge atunci când un guvern nu reușește, ani la rând, să țină sub control cheltuielile excesive, corupția și furtul.” Deficitul României rămâne peste pragul european, chiar și pe scenariul de scădere Potrivit unei prognoze a Comisiei Europene din mai 2026, citată în material, deficitul bugetar al României este estimat să scadă de la 7,9% din PIB în 2025 la 6,2% în 2026 și la 5,8% în 2027. Chiar și în acest scenariu, nivelul din 2027 ar rămâne peste pragul de 3% din PIB prevăzut de regulile fiscale europene. Ce urmărește Ungaria: reducerea deficitului și finanțarea măsurilor sociale Comparația cu România este folosită de guvernul ungar pentru a justifica limitarea cheltuielilor considerate excesive și intensificarea luptei anticorupție, în timp ce încearcă să păstreze finanțarea unor măsuri sociale. Conform Reuters, citată de Adevărul, Budapesta vizează un deficit bugetar de 4,9% din PIB în 2027, față de aproximativ 7,5% estimat pentru 2026. Ținta este mai ambițioasă decât prognoza medie de 5,3% a analiștilor consultați de agenție. Proiectul de buget include și cheltuieli suplimentare de peste 2.000 de miliarde de forinți (aprox. 6,2 miliarde de dolari, adică aproximativ 28 miliarde lei), pentru: majorări ale pensiilor și salariilor din sectorul public; dublarea alocațiilor familiale; reduceri de impozite pentru persoanele cu venituri mici. Pentru a finanța pachetul și a îmbunătăți situația bugetară, Magyar a anunțat taxe suplimentare pentru marile averi și companii, iar guvernul mizează și pe economii din combaterea corupției și reducerea cheltuielilor excesive. Miza de termen lung: sub 3% până în 2030 Executivul ungar și-a propus să coboare deficitul sub pragul european de 3% din PIB până în 2030, obiectiv legat de perspectiva unei eventuale adoptări a monedei euro, potrivit informațiilor din articol. [...]
România își securizează miza bugetară în UE printr-o alianță de 17 state : președintele Nicușor Dan și premierul Italiei, Giorgia Meloni, au coagulat o poziție comună în Grupul „Prietenii Coeziunii ” pentru ca agricultura și politica de coeziune să rămână priorități în viitorul buget multianual al Uniunii Europene (2028–2034), potrivit Euronews . Cele 17 state membre au transmis o scrisoare comună premierului Irlandei, Micheál Martin, a cărui țară deține Președinția rotativă a Consiliului UE, înaintea următoarelor etape de negociere a bugetului european, conform președintelui României. „Împreună cu premierul Italiei, Giorgia Meloni, am reunit 17 state membre UE din Grupul «Prietenilor Coeziunii» în jurul unui obiectiv comun: menținerea agriculturii și a coeziunii ca priorități centrale în următorul exercițiu bugetar european.” Ce urmărește România în negocierile pentru 2028–2034 Nicușor Dan spune că poziția comună vizează menținerea nivelului global al finanțării pentru Politica de coeziune și Politica agricolă comună, în condițiile în care UE pregătește următorul buget pe termen lung. În același timp, președintele a invocat nevoia de resurse suficiente și pentru noile priorități ale Uniunii, între care securitatea și apărarea, competitivitatea și tranzițiile energetică și digitală. Contextul: propunerea Comisiei și schimbarea arhitecturii fondurilor Demersul are loc pe fondul unor negocieri descrise ca fiind complexe, după ce Comisia Europeană a propus un cadru financiar de aproximativ 2.000 de miliarde de euro, în care coeziunea și agricultura sunt integrate într-o nouă structură de finanțare. Consiliul UE indică faptul că noua structură ar urma să grupeze într-un plan național și regional mai multe domenii, inclusiv coeziunea, agricultura, pescuitul, migrația și securitatea. Ce urmează și de ce contează calendarul Potrivit Consiliului UE, ținta este ca acordul asupra cadrului financiar multianual 2028–2034 să fie închis până la finalul lui 2026, astfel încât legislația necesară să fie adoptată în 2027, iar finanțarea să continue fără întrerupere din ianuarie 2028. Pentru România, miza rămâne păstrarea unor alocări consistente pentru coeziune și agricultură, inclusiv pentru reducerea decalajelor dintre state și susținerea competitivității companiilor din economiile mai puțin dezvoltate. [...]
ANM a funcționat 10 luni fără bugetul pe 2026, iar problemele operaționale din rețeaua de stații meteo riscă să se traducă în costuri și întârzieri la investiții , în condițiile în care instituția are și un Consiliu de Administrație incomplet, potrivit declarațiilor făcute de ministrul Mediului, Natalia Intotero , citate de news.ro . Ministrul a spus, într-o conferință, că a avut o vizită și o întâlnire cu angajații din ANM, unde a fost prezentată situația instituției: „10 luni fără buget pentru anul 2026” și un Consiliu de Administrație incomplet. Intotero a precizat că, în ultimele zile de mandat ale fostei conduceri, Consiliul de Administrație a fost completat astfel încât să poată funcționa. Bugetul ANM a fost aprobat în ședința de guvern din 30 octombrie, conform ministrului. Presiune pe investiții și funcționare: clădiri degradate, echipamente vechi, personal insuficient Intotero a descris condițiile din stațiile meteorologice ca fiind „inacceptabile”, invocând clădiri degradate, echipamente vechi și personal insuficient. În acest context, ministrul a indicat că reprezentanții Consiliului de Administrație ar trebui să identifice rapid soluții, inclusiv pentru acoperirea deficitului de personal și pentru sprijinirea investițiilor în stațiile meteorologice. Scandalul achizițiilor: raportul rămâne la Parchet și Curtea de Conturi În ceea ce privește scandalul achizițiilor din cadrul ANM, ministrul a declarat că raportul de control rămâne la Parchet și la Curtea de Conturi, fără alte detalii în informațiile transmise. [...]
Guvernul avertizează că ieșirea de pe traseul de reducere a deficitului ar putea împinge România spre „junk”. Premierul Luca Niculescu spune, într-o intervenție la TVR, că Executivul încearcă să echilibreze consolidarea fiscal-bugetară cu riscul de tensiuni sociale, potrivit news.ro . Niculescu a anunțat că, în următoarele două-trei săptămâni, ministrul Finanțelor va prezenta situația fiscală și bugetară a țării. Premierul a evitat să spună dacă noul guvern a găsit o „gaură” bugetară, argumentând că este firesc ca Executivul să ceară date pentru a vedea „exact cum arată” finanțele publice. În același context, șeful Guvernului a insistat că România se află într-o perioadă de consolidare fiscală, adică trecerea de la „un deficit care a fost foarte mare” la un deficit care să se încadreze în traseul convenit cu Comisia Europeană . El a spus că un deficit mai mic presupune un proces de tranziție, dar a atras atenția că măsurile de austeritate pot amplifica tensiunile sociale, pe fondul scăderii puterii de cumpărare. „Nu mai poți să vii cu măsuri de austeritate fără să stârnești tensiuni și mai mari (...) dacă ieșim de pe acest traseu, ajustarea va fi și mai dură. Pe scurt, dacă România intră în junk nu va fi bine deloc.” De ce contează: riscul de finanțare mai scumpă dacă ratingul coboară Mesajul premierului leagă direct disciplina bugetară de riscul ca România să ajungă în categoria „junk” (rating nerecomandat investițiilor), scenariu care, în mod obișnuit, se traduce prin costuri mai mari de finanțare pentru stat și presiune suplimentară asupra bugetului. Niculescu nu a avansat cifre și nu a detaliat măsuri concrete, dar a indicat că menținerea traseului agreat cu Comisia Europeană este esențială pentru a evita o ajustare ulterioară „și mai dură”. Ce urmează Potrivit premierului, comunicarea oficială privind situația fiscal-bugetară va veni „relativ curând”, după prezentarea ministrului Finanțelor, estimată în două-trei săptămâni. Abia atunci, spune Niculescu, guvernul va ști „exact cum stăm” și va putea contura mai precis pașii următori ai consolidării. [...]
Plata pensiilor și a ajutoarelor one-off din decembrie este acoperită financiar , în contextul primei rectificări bugetare pe 2026, potrivit Adevărul . Ministrul Muncii, Florin Manole , spune că „banii sunt asigurați”, după publicarea de către Ministerul Finanțelor a proiectului de ordonanță de urgență privind rectificarea, care urmărește acoperirea obligațiilor urgente ale statului până la finalul anului. Într-o postare pe Facebook, ministrul afirmă că pensionarii sunt îndreptățiți să primească o confirmare explicită, pe fondul discuțiilor despre „urgențe și dificultăți bugetare”. „Răspunsul este clar: DA, banii sunt asigurați, iar toate plățile vor fi făcute integral și la timp.” Ce urmărește rectificarea: finanțarea obligațiilor „certe și urgente” Proiectul publicat de Ministerul Finanțelor în transparență decizională vizează finanțarea unor cheltuieli până la sfârșitul anului, inclusiv pentru: medicamente și servicii medicale; pensii; drepturi salariale; asistență socială; dobânzi și plăți restante. Conform explicațiilor din proiect, sumele necesare ar urma să fie acoperite din economiile identificate în execuția bugetară, cu respectarea limitei de cheltuieli și a țintei de deficit. Ministerul Finanțelor mai precizează că nu sunt prevăzute cheltuieli noi fără identificarea unei surse de finanțare. Ce sume apar în proiect și cum trebuie citite În documentul citat de publicație, apar două majorări distincte, care nu trebuie cumulate ca și cum ar reprezenta o singură alocare pentru pensionari: bugetul Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale ar urma să crească, în termeni neți, cu 3,32 miliarde de lei ; transferurile de la bugetul de stat către bugetul asigurărilor sociale de stat sunt majorate cu 3,47 miliarde de lei , sumă prevăzută pentru echilibrarea bugetului de pensii și acoperirea cheltuielilor până la finalul anului. Totodată, proiectul nu precizează că întreaga suplimentare a bugetului Ministerului Muncii ar urma să fie folosită pentru pensii sau pentru majorări salariale. De ce contează Mesajul ministrului și structura rectificării sunt relevante în special prin prisma riscului perceput de întârzieri la final de an: proiectul de rectificare este prezentat ca instrument de acoperire a obligațiilor „certe și urgente”, iar în acest cadru sunt incluse explicit pensiile și plățile de asistență socială, inclusiv ajutoarele one-off programate pentru decembrie. [...]
Ministerele au cerut suplimentări de 60 mld. lei, dar Finanțele spun că nu e sustenabil : ministrul Alexandru Nazare a indicat că Guvernul se pregătește și pentru o a doua rectificare bugetară , însă nivelul solicitărilor venite din ministere depășește ceea ce „România își permite”, potrivit News . Nazare a spus că planul pentru finalul anului include două rectificări bugetare și că Ministerul Finanțelor este „pregătit” și pentru a doua, idee pe care a susținut că a anunțat-o încă de la audiere. În același timp, ministrul a precizat că ministerele au cerut, cumulat, 60 de miliarde de lei, sumă pe care o consideră prea mare pentru spațiul bugetar disponibil. „Este o sumă foarte mare. Nu cred că România își permite să aloce sume de o asemenea magnitudine.” Nazare a adăugat că, în opinia sa, chiar și ordonatorii principali de credite (instituțiile care gestionează bugete, în principal ministerele) ar conștientiza că nivelul cererilor este peste ceea ce poate fi acoperit realist. „Cred că în adâncul sufletului lor, toți ordonatorii știu că acea sumă este un pic exagerată.” Miza economică a mesajului transmis de Finanțe este că rectificarea (și eventual a doua rectificare) va trebui să prioritizeze alocările, în condițiile în care solicitările agregate ale ministerelor depășesc capacitatea bugetului de a le acomoda integral. În materialul citat nu sunt oferite detalii despre sumele care ar putea fi aprobate efectiv sau despre distribuția pe ministere. [...]
