Știri
Știri din categoria Bugetul de Stat
Datoria publică a Ungariei a urcat la 125 miliarde euro și limitează marja noului guvern, într-un moment în care riscul unei deteriorări economice ar putea produce efecte în lanț la nivelul Uniunii Europene, potrivit Libertatea.
Suma este echivalentă cu aproximativ 13.000 de euro pe cap de locuitor, iar materialul indică faptul că, în absența unei redresări economice globale, Ungaria ar putea ajunge „în pragul falimentului”, cu „consecințe serioase” pentru UE.
În acest context, Péter Magyar, prezentat drept noul lider al Ungariei, ar urma să se confrunte rapid cu constrângerile economice. Publicația notează că, în următoarele două-trei luni, acesta „va înțelege pe deplin gravitatea” crizei, însă opțiunile de intervenție sunt descrise ca fiind „extrem de limitate”.
Libertatea mai relatează, citând publicația slovacă Aktuality.sk, că Magyar nu ar avea „puterea sau motivația” să tensioneze relațiile cu statele mai influente din UE, spre deosebire de predecesorul său, Viktor Orbán.
Articolul leagă fragilitatea economică a Ungariei de potențiale efecte asupra Uniunii Europene și amintește, ca element de context, tensiunile recente din jurul deciziilor comune care necesită unanimitate.
În același material este menționată și reluarea fluxului de petrol prin conducta Drujba către Ungaria și Slovacia, precum și faptul că UE a aprobat un pachet de împrumuturi de 90 de miliarde de euro pentru sprijinirea Ucrainei pe următorii doi ani, după deblocarea politică asociată acestor livrări. Compania ungară MOL a confirmat primirea petrolului la stațiile de pompare Fényeslitke și Budkovce, după o întrerupere de aproape trei luni.
Totodată, textul punctează că Ungaria și Slovacia continuă să depindă de Rusia pentru necesarul energetic, în timp ce majoritatea statelor UE au renunțat la importurile de petrol rusesc.
Recomandate
Uniunea Europeană ia în calcul noi taxe pentru a-și finanța bugetul 2028–2034, iar costul ar putea ajunge în prețul biletelor de avion și al unor produse cu zahăr , potrivit Economedia . Discuțiile sunt în fază preliminară, fără un proiect legislativ și fără detalii stabilite privind nivelul taxelor sau aria exactă de aplicare, informațiile fiind citate de Economedia din Mediafax . De ce apar aceste opțiuni: presiunea pe bugetul UE Miza este finanțarea viitorului buget multianual al UE pentru 2028–2034, pe care Comisia Europeană îl estimează la aproximativ două trilioane de euro. Pe lângă politicile tradiționale (agricultură și coeziune), bugetul ar trebui să acopere cheltuieli mai mari pentru apărare, competitivitate, securitatea frontierelor și rambursarea datoriei contractate prin programul european de redresare post-pandemie. În paralel, statele contributoare nete, precum Germania și Țările de Jos, cer limitarea dimensiunii bugetului, în timp ce statele beneficiare susțin menținerea fondurilor europene pentru investiții și agricultură. În acest context, sunt căutate „resurse proprii” (surse de venit la nivelul UE) care să reducă presiunea pe contribuțiile naționale. Ce taxe sunt discutate și ce nu se știe încă Reprezentanții statelor membre discută opțiunile în Coreper, iar Irlanda, care deține președinția rotativă a Consiliului UE, încearcă să identifice până în toamnă formule care ar putea obține sprijinul tuturor celor 27 de state membre. În acest moment, potrivit informațiilor din sursă: Taxa pe biletele de avion nu are un mecanism definit: ar putea fi o sumă fixă sau ar putea varia în funcție de distanță, clasa de călătorie ori emisiile generate, însă variantele nu sunt confirmate oficial. Contribuția pentru produsele cu conținut ridicat de zahăr nu are stabilit domeniul de aplicare: nu este clar dacă ar fi vizat zahărul ca materie primă, băuturile îndulcite sau alimentele cu mult zahăr. În mai multe state membre, inclusiv România, există deja taxe naționale pentru anumite produse care conțin zahăr. Impact posibil: costuri transferate către consumatori și companii Dacă ar fi adoptată, o taxă europeană pe biletele de avion ar putea fi transferată integral sau parțial în prețul plătit de pasageri, însă nu este clar dacă ar exista excepții pentru anumite zboruri sau categorii de pasageri. Măsura ar fi separată de sistemul ETS (schema UE de comercializare a certificatelor de emisii), care deja generează costuri suplimentare pentru companiile aeriene. În sursă sunt menționați mai mulți operatori europeni – Air France-KLM, Lufthansa, Ryanair, easyJet și IAG – care au avertizat că extinderea taxării emisiilor va duce la creșterea prețurilor biletelor. Pentru România, o eventuală taxă europeană ar putea fi inclusă în tarifele biletelor pentru zborurile care pleacă de pe aeroporturile naționale, dar efectul depinde de forma finală a legislației. Ce urmează: consens politic și ratificare națională Introducerea unor noi „resurse proprii” pentru bugetul UE necesită aprobarea în unanimitate a statelor membre și ratificarea deciziei la nivel național . Liderii europeni au cerut președinției irlandeze să prezinte până la summitul din octombrie opțiuni care pot întruni consensul celor 27, însă, la acest stadiu, nu există garanții că taxele discutate vor fi adoptate sau în ce formă. [...]
UE a impus Bulgariei plafoane anuale pentru creșterea cheltuielilor nete până în 2029 , după confirmarea procedurii de deficit excesiv, ceea ce pune presiune pe politica fiscală și pe construcția bugetelor din următorii ani, potrivit G4Media . Consiliul Uniunii Europene a confirmat decizia Comisiei Europene din iunie de a plasa Bulgaria sub procedura de deficit excesiv (EDP), cerând măsuri fiscale corective pentru a ține sub control creșterea cheltuielilor publice. Informația este atribuită de publicație site-ului Novinite, citat de Agerpres. Ce limite de cheltuieli a stabilit UE În cadrul procedurii, UE stabilește limite obligatorii pentru creșterea cheltuielilor guvernamentale nete ale Bulgariei, recomandând ca acestea să nu depășească: 4,2% în 2026 3,4% în 2027 3,4% în 2028 3,2% în 2029 Potrivit aceleiași surse, acești parametri sunt meniți să asigure ieșirea Bulgariei din procedura de deficit excesiv până în 2029. Calendarul de conformare și raportare Consiliul UE a stabilit și un termen-limită: Bulgaria trebuie să trimită până la 15 octombrie 2026 măsurile relevante, împreună cu proiectul de buget pe 2027. Documentul trebuie prezentat atât Comisiei Europene, cât și Eurogrupului. Raportarea progreselor se face de două ori pe an: primăvara, până la 30 aprilie (actualizări privind progresele anuale); toamna, până la 15 octombrie, prin proiectul de buget, până când deficitul este „pe deplin corectat”, conform textului citat. Flexibilitate condiționată de cheltuielile de apărare Cadrul UE permite o anumită flexibilitate a țintelor fiscale până în 2028, dacă abaterile sunt legate de cheltuieli din domeniul apărării. În acest context, autoritățile de la Sofia trebuie să includă date detaliate despre cheltuielile de apărare planificate și realizate, inclusiv investițiile și cheltuielile finanțate prin programul SAFE , pentru transparență în raportarea fiscală. Ce arată proiectul de buget al Bulgariei Ministerul de Finanțe din Bulgaria a prezentat deja proiectul de buget pentru 2026, cu un deficit previzionat de 5,7% din PIB. Cadrul fiscal pe termen mediu pentru 2026–2028 prevede: deficit de 5,7% din PIB în 2026, 3,8% din PIB în 2027, 3% din PIB în 2028. [...]
Ministrul interimar al Finanțelor avertizează că România nu își mai permite legi cu costuri bugetare noi , în condițiile în care țara este sub evaluarea agențiilor de rating și are o marjă „foarte redusă” de abatere de la țintele fiscal-bugetare, potrivit Economica . Alexandru Nazare spune că, în sesiunile parlamentare extraordinare, fiecare amendament și inițiativă cu impact bugetar trebuie evaluată „cu maximă responsabilitate”, iar dialogul politic trebuie dublat de rigoare în identificarea surselor de finanțare. În lipsa acestei discipline, „unele dintre măsurile adoptate azi” pot genera costuri mari „în perioada imediat următoare”, a transmis el într-o postare pe Facebook. De ce contează: ratingul și costul finanțării statului Nazare plasează „ratingul de țară” drept prioritatea numărul 1 în această perioadă și leagă direct deciziile legislative fără acoperire de riscuri asupra deficitului, datoriei publice și costurilor de împrumut. El avertizează că popularitatea unei măsuri nu înseamnă automat că aceasta poate fi finanțată și că actele normative fără sursă clară de acoperire „se acumulează” și pot anula eforturile de consolidare fiscală. În mesajul său, ministrul interimar subliniază că agențiile de rating nu evaluează o singură măsură, ci coerența întregii politici fiscal-bugetare și capacitatea de a respecta angajamentele asumate. O acumulare de decizii fără acoperire ar putea avea efecte asupra dobânzilor, investițiilor, creditării și nivelului de trai. Ce măsuri invocă: carburanți, TVA la locuințe, posturi în sănătate Nazare afirmă că, împreună cu grupurile parlamentare, a fost găsită o „formulă funcțională” pentru intervenția temporară pe piața carburanților, printr-o „acciză dinamică” care ar urma să se reducă în funcție de evoluția prețurilor la pompă și a cotațiilor Brent și Platts. Potrivit acestuia, peste 24 de amendamente au fost analizate și adoptate pentru adaptarea mecanismului la condițiile actuale, inclusiv riscurile privind lanțurile de aprovizionare. El mai menționează: prelungirea termenului de achiziție a locuințelor cu TVA de 9%; deblocarea situației privind posturile din sănătate, cu accent pe faptul că noile cheltuieli trebuie să poată fi finanțate și în anii următori. Calendarul evaluărilor: Fitch, Moody’s, S&P Ministrul interimar amintește că România rămâne sub evaluarea agențiilor de rating și indică următoarele date: 31 iulie: decizia Fitch; 7 august: evaluarea Moody’s; 2 octombrie: evaluarea S&P. Potrivit lui Nazare, toate cele trei mari agenții mențin în prezent o perspectivă negativă asupra ratingului suveran al României, ceea ce restrânge spațiul pentru măsuri cu impact bugetar suplimentar fără finanțare identificată. [...]
Creșterea veniturilor din iunie riscă să fie „mâncată” de accelerarea cheltuielilor , care au urcat cu 13,3% față de iunie 2025, semnalând că a doua parte a anului poate pune presiune pe deficit, chiar dacă încasările au avut o lună peste așteptări, potrivit Ziarul Financiar . În iunie, veniturile bugetului consolidat au crescut cu 15,8% față de aceeași lună din 2025, peste ritmul din primele șase luni (10,3% an/an) și mult peste inflația de 10,4% menționată pentru intervalul de șase luni. Motorul a fost zona fiscală: veniturile fiscale au avansat cu 20% în iunie, în timp ce veniturile nefiscale au scăzut cu 7,8%, pe fondul unui efect de bază (în 2025 existaseră sume extraordinare din ajutoare de stat recuperate după pandemie, care nu s-au mai regăsit în 2026). Cea mai mare contribuție la saltul din iunie a venit din TVA, impozitul pe profit și fondurile europene (structurale și PNRR ). Încasările din TVA au urcat cu 36,6% (față de +25% la șase luni), cele din impozitul pe profit cu 19,4% (față de +10% la șase luni), iar accizele cu 14,7% (față de +5,9% la șase luni). Doar din TVA, plusul din iunie față de iunie 2025 a fost de 3,7 mld. lei, iar din accize de 500 mil. lei. Publicația notează însă că ritmul TVA ar urma să încetinească din august, când dispare efectul de bază al majorării TVA din august anul trecut, care încă susține comparațiile anuale din prezent. Cheltuielile accelerează: semnal de presiune pe a doua parte a anului După luni în care cheltuielile au venit cu scăderi, în iunie acestea au crescut cu 13,3% față de iunie 2025, în timp ce pe primele șase luni creșterea a fost de doar 0,8% an/an. În același timp, deficitul bugetar la șase luni este descris ca „mulțumitor”, la 2% din PIB. În interiorul cheltuielilor, două mișcări ies în evidență: Cheltuielile de personal au continuat să scadă: -4,1% în iunie (și -3,9% pe primele șase luni). Cheltuielile de capital (investițiile statului) au trecut pe plus în iunie: +21% an/an, după ce la nivelul primului semestru erau încă în scădere cu 23%. În iunie, cheltuielile de investiții (din buget și din fonduri UE) au fost cu 5,4 mld. lei peste nivelul din iunie 2025, ajungând la 15,5 mld. lei. Pe primele șase luni, investițiile (buget + fonduri europene) au totalizat 60 mld. lei, cu 10 mld. lei peste primele șase luni din 2025, adică un plus de 20%. Ce se vede în structură și la ce să ne așteptăm Execuția de la jumătatea anului arată o îmbunătățire punctuală a veniturilor în iunie, dar și începutul unei faze în care cheltuielile cresc mai repede, inclusiv pe fondul grăbirii investițiilor și al nevoii de cofinanțare națională pentru proiecte. În plus, presiunea de final de PNRR (menționată ca fiind la finele lui august) împinge administrația să accelereze lucrările, mai ales în infrastructura mare (autostrăzi, căi ferate). Pe partea de venituri, apare și un semnal de slăbiciune: în iunie, veniturile din impozitul pe salarii și venit au scăzut cu 2,2% față de iunie 2025, după ce pe primele șase luni erau încă pe plus cu 11%. Ministerul Finanțelor nu a oferit o explicație, iar analiza indică drept posibil factor reducerea unor venituri în sistemul bugetar (de exemplu, prime de vacanță), care ar diminua și baza de impozitare. [...]
Germania cere tăieri de „câteva sute de miliarde de euro” din viitorul buget al UE , contestând direct propunerea Comisiei Europene pentru perioada 2028–2034, potrivit Euronews . Miza este una bugetară și de putere de negociere: Berlinul, cel mai mare contributor la bugetul Uniunii, împinge discuția spre un plafon mai mic al cheltuielilor, într-un dosar care necesită unanimitate. Cancelarul german Friedrich Merz a spus că sunt necesare reduceri „în toate domeniile” și a respins atât propunerea Comisiei, cât și un compromis aflat pe masă care ar presupune doar tăieri minore. În același timp, el a susținut că diminuarea bugetului este „esențială”, indiferent de evoluția discuțiilor privind „noile resurse proprii” (surse suplimentare de venit la nivelul UE). Comisia Europeană propune un buget de aproximativ 1.760 de miliarde de euro, în termeni ajustați la inflație, la prețurile din 2025. Sumele ar urma să finanțeze proiecte precum achiziții publice în domeniul apărării, politica agricolă, fondurile structurale și programul Erasmus. Negocieri sub presiune, cu un calendar dificil Negocierile pentru Cadrul Financiar Multianual (CFM) 2028–2034 sunt deja în desfășurare, iar președinția rotativă a Consiliului UE este deținută de Irlanda din iulie, cu rol de coordonare a discuțiilor. Dublinul ar urma să prezinte o nouă propunere de compromis în octombrie. Obiectivul menționat este obținerea unui acord între statele membre până la finalul anului, înaintea alegerilor prezidențiale din Franța, însă această țintă este descrisă ca foarte ambițioasă din cauza diferențelor mari dintre pozițiile celor 27 de state. Falii între contributori și beneficiari, cu drept de veto pentru fiecare stat Germania se aliniază cu alți contributori neți – Olanda, Suedia și Danemarca – care susțin un buget mai redus. În opoziție, statele beneficiare nete se opun unor noi tăieri și cer menținerea propunerii actuale. În practică, orice blocaj poate deveni decisiv: CFM poate fi adoptat doar cu acordul unanim al tuturor statelor membre, ceea ce înseamnă că negocierile vor depinde de capacitatea președinției irlandeze de a construi un compromis acceptabil atât pentru „plătitori”, cât și pentru „beneficiari”. [...]
Evaluarea Fitch de la finalul săptămânii pune presiune pe costurile de finanțare ale României , iar o eventuală retrogradare în categoria nerecomandată investițiilor („junk”) ar putea complica accesul statului la împrumuturi și ar scumpi creditarea, pe fondul unui deficit bugetar încă sensibil. Potrivit Agerpres , președintele UDMR, Kelemen Hunor , spune că speră ca România să nu fie retrogradată după evaluarea agenției de rating Fitch programată la sfârșitul acestei săptămâni. Kelemen Hunor a afirmat, într-o intervenție la Digi24, că ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare , ar avea „toate argumentele” pentru a explica agenției de rating că România nu ar trebui încadrată la „junk”. „Eu sper că nu vom trece în junk. Eu sper că Alex Nazare are toate argumentele și are și capacitatea intelectuală și profesională de a explica celor de la Fitch că nu suntem în categoria și nu trebuie să fim în categoria junk.” Ce invocă UDMR în discuția despre rating: deficitul și contextul regional Liderul UDMR susține că România și-a menținut angajamentele privind reducerea deficitului, în pofida „instabilității politice” din acest an, și că nu ar exista un element care să fie perceput de finanțatori și investitori drept „o catastrofă”. În același timp, el a indicat că evaluatorii ar urma să ia în calcul și evoluțiile din regiune, inclusiv situația din proximitatea României și din Orientul Mijlociu, care pot influența percepția de risc. „Deficitul îl reducem, deci din acest punct de vedere nu avem probleme (...) Noi în acest an nu am cheltuit peste limitele prevăzute și suntem într-un grafic acceptabil.” De ce contează pentru buget și datorie În termeni practici, o retrogradare la „junk” (rating nerecomandat investițiilor) ar însemna, de regulă, o percepție mai ridicată de risc și, implicit, condiții mai dure de finanțare pentru stat, într-un moment în care România are nevoie de acces constant la piețele de capital pentru acoperirea deficitului și refinanțarea datoriei. Agerpres nu oferă în material detalii despre scenariile Fitch sau despre nivelul actual al ratingului, astfel că impactul exact al evaluării nu poate fi cuantificat pe baza acestei surse. [...]
