Știri
Știri din categoria Statistici
Consumul de bere din România a coborât în 2025 la un minim al ultimelor două decenii, iar industria avertizează că scăderea se vede deja în contribuțiile la buget și în ocupare, potrivit Mediafax, care citează datele Asociației Berarii României.
Volumul consumat anul trecut a fost de 14,4 milioane hectolitri, cu 4% sub nivelul din 2024 (aprox. 15 milioane hectolitri) și mult sub recordul de 20,2 milioane hectolitri din 2008. Reprezentanții industriei spun că datele din 2025 confirmă un trend, nu o fluctuație: piața ar fi scăzut cu aproximativ 15% în ultimii patru ani.
Asociația pune scăderea pe seama inflației și a erodării puterii de cumpărare, dar indică drept factor specific sectorului creșterea accizei la bere. Potrivit cifrelor prezentate, din 2022 până în prezent acciza a fost majorată cumulat cu 55%, inclusiv printr-o creștere de 26,2% aplicată din 2025 până în prezent, deși în octombrie 2024 fusese aprobat un calendar fiscal cu o majorare de 9,5% pentru perioada 2025–2026.
În paralel, industria semnalează o mutare a consumului către acasă: 90% din consum ar fi fost în gospodării și doar 10% în oraș (HoReCa), unde prețurile sunt mai ridicate. Constantin Bratu, directorul general al Asociației Berarii României, leagă această schimbare de presiunea financiară și fiscală, care ar reduce ieșirile la socializare și consumul în localuri.
Reprezentanții industriei susțin că reducerea volumelor are consecințe în lanț: încasări mai mici la buget și presiune pe producători și angajați. În 2025, contribuțiile directe ale membrilor asociației la bugetul de stat sunt indicate la 325 milioane euro (aprox. 1,6 miliarde lei).
Totodată, asociația afirmă că piața a generat:
Industria subliniază și ponderea producției locale: cererea de bere ar fi acoperită în proporție de 95,5% din producție internă.
În acest context, Asociația Berarii României solicită legiuitorilor o menținere a nivelului accizei pentru o perioadă mai lungă, argumentând că majorările repetate au fost urmate de contracția pieței, în timp ce perioadele de stabilitate fiscală ar fi ajutat la revenire.
Recomandate
Managerii din comerț și construcții anticipează noi scumpiri în trimestrul aprilie–iunie , potrivit Economedia , care citează cea mai recentă anchetă de conjunctură a Institutului Național de Statistică (INS) . Semnalul este relevant pentru costurile din economie: construcțiile indică cea mai puternică presiune pe prețuri, iar comerțul cu amănuntul vede majorări pe scară largă. Unde se văd cele mai mari presiuni pe prețuri În construcții, INS consemnează așteptări de „dinamică accentuată” a prețurilor lucrărilor, reflectată printr-un sold conjunctural de +51% . În același timp, managerii estimează creșterea volumului producției (sold +17% ) și relativă stabilitate a numărului de salariați (sold +2% ). În comerțul cu amănuntul, majorări de prețuri sunt estimate de 55% dintre respondenți, în timp ce scăderi sunt așteptate de 6% ; soldul conjunctural de +49% indică, de asemenea, o creștere accentuată a prețurilor. Pe partea de activitate, managerii anticipează o scădere moderată a cifrei de afaceri (sold -7% ) și relativă stabilitate a numărului de salariați (sold +4% ). Context: industrie și servicii, scumpiri așteptate, dar mai temperate În industria prelucrătoare, ancheta realizată în aprilie indică pentru următoarele trei luni o relativă stabilitate a volumului producției (sold +5% ) și o scădere moderată a numărului de salariați (sold -6% ). Prețurile produselor industriale sunt așteptate să crească, cu un sold conjunctural de +39% . În servicii, managerii estimează relativă stabilitate a cererii (sold 0% ) și a numărului de salariați (sold -2% ), dar anticipează creșterea prețurilor de vânzare sau de facturare (sold +30% ). Ce înseamnă pentru companii și consumatori Datele INS indică faptul că, în următoarele săptămâni și până la finalul intervalului aprilie–iunie, presiunile de scumpire rămân ridicate în special în construcții și retail , două zone care se transmit rapid în costurile proiectelor și în prețurile de la raft. Ancheta reflectă așteptările managerilor (nu măsoară direct evoluția efectivă a prețurilor), dar oferă un indiciu privind direcția percepută a costurilor pe termen scurt. [...]
Românii își reduc consumul și se așteaptă la scăderea nivelului de trai , iar această combinație poate pune presiune directă pe vânzările din retail și pe dinamica pieței muncii, potrivit unui sondaj IRSOP prezentat de G4Media . În aprilie, 68% dintre respondenți spun că peste un an nivelul de viață va fi mai rău, iar 45% cred același lucru pe un orizont de cinci ani. Sondajul a fost realizat pe un eșantion de 500 de persoane, în perioada 20–24 aprilie 2026, cu o eroare maximă admisă de +/- 4,4%. Consumul rămâne în retragere, iar banii se duc spre „plasă de siguranță” și educație Datele arată că românii continuă să cumpere mai puțin pentru consumul curent: 55% spun că au redus cumpărăturile față de anul trecut (aprilie), față de 12% care declară că au cumpărat mai mult. În același timp, intențiile de cheltuieli indică o reorientare către prudență și investiții personale, nu către consum discreționar. În aprilie, respondenții spun că intenționează să cheltuiască în 2026, între altele, pentru: economii utile în situații neprevăzute: 46% (în scădere de la 57% în martie); pregătire profesională proprie sau a copiilor: 49% (la fel ca în martie); vacanță în străinătate: 32% (neschimbat); mașină nouă sau second hand: 24% (în creștere de la 20%); investiții în firma proprie: 14% (în creștere de la 11%); cumpărare locuință: 8% (neschimbat); cumpărare titluri de stat sau acțiuni la bursă: 10% (în scădere de la 12%). Autorii sondajului interpretează aceste mișcări ca semnale de anxietate și intenție de schimbare a modului de viață, cu potențial de a trage în jos vânzările din retail și, ulterior, de a afecta negativ piața muncii . Așteptări de inflație ridicată, dar venituri fără creșteri Pe partea de prețuri, 76% dintre respondenți se așteaptă ca acestea să crească în următoarele 12 luni (față de 75% în martie). Doar 10% cred că prețurile vor rămâne la fel (8% în martie). În paralel, așteptările privind veniturile sunt mai degrabă negative: 34% cred că veniturile proprii vor crește în următoarele 12 luni (38% în martie), iar 63% se așteaptă să rămână la fel sau să scadă (62% în martie). În interpretarea IRSOP, această combinație poate împinge către scenariul în care Guvernul ar ajunge să subvenționeze costul vieții „pe scară largă”. Piața muncii: mai multă siguranță percepută, dar mobilitate redusă În rândul persoanelor angajate, 77% consideră că locul lor de muncă este în siguranță (71% în martie), iar 23% îl văd în pericol (29% în martie). Totuși, dintre angajații care își percep jobul ca fiind în pericol, 80% spun că în localitatea lor locurile de muncă se găsesc greu (86% în martie), iar 16% că se găsesc ușor (14% în martie). IRSOP notează că, într-un context de „răcire” a pieței muncii, inclusiv cei cu joburi relativ stabile pot întâmpina dificultăți în a schimba locul de muncă pentru un salariu mai bun. „Problema cea mai mare”: pesimismul privind nivelul de trai Indicatorii de încredere în viitor se deteriorează în aprilie: peste un an: 19% cred că nivelul de viață va fi mai bun, 68% că va fi mai puțin bun; peste cinci ani: 33% cred că va fi mai bun, 45% că va fi mai puțin bun. În evaluarea IRSOP, nivelul ridicat al percepțiilor și așteptărilor negative „aproape sugerează preludiul unei recesiuni” și poate influența inclusiv comportamente economice precum evitarea inițiativelor antreprenoriale sau amânarea planurilor de consum. [...]
Managerii din construcții văd o creștere a activității în următoarele trei luni , un semnal de cerere pe termen scurt pentru sector, în timp ce angajările sunt așteptate să rămână, în linii mari, stabile, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS) , citate de Agerpres . În același timp, INS indică o „relativă stabilitate” a numărului de salariați nu doar în construcții, ci și în comerțul cu amănuntul și în servicii, conform informațiilor disponibile din material. Articolul Agerpres este disponibil integral doar abonaților, astfel că nu sunt accesibile detalii suplimentare (de exemplu, valori ale indicatorilor sau diferențieri pe subsectoare) dincolo de concluziile menționate. [...]
România combină un nivel ridicat de antreprenoriat în rândul tinerilor cu una dintre cele mai slabe rate de ocupare din UE , un contrast care indică o piață a muncii dificilă pentru segmentul 20–29 de ani, potrivit datelor Eurostat . În 2025, România s-a situat pe locul trei în Uniunea Europeană la ponderea tinerilor antreprenori (20–29 de ani) în totalul persoanelor care desfășoară activități independente (20–64 de ani): 10,3%. Pe primele două locuri au fost Slovacia (12,2%) și Malta (10,5%). La coada clasamentului s-au aflat Irlanda (5,1%), Bulgaria (5,3%) și Spania (5,9%). În termeni absoluți, la nivelul UE, 2,06 milioane de persoane cu vârste între 20 și 29 de ani lucrau pe cont propriu în 2025, reprezentând 7,9% din totalul persoanelor care lucrau pe cont propriu cu vârste între 20 și 64 de ani. Penultimul loc la ocuparea tinerilor: 52% în România Pe piața muncii, România apare însă în partea de jos a clasamentului. În 2025, rata de ocupare a forței de muncă pentru grupa 20–29 de ani a fost de 52,0%, a doua cea mai mică din UE, după Italia (47,6%). Bulgaria a urmat cu 52,7%. Media UE a fost de 65,6% în 2025, în creștere cu 6,3 puncte procentuale față de 2015. Cele mai ridicate rate de ocupare în rândul tinerilor au fost în Țările de Jos (84,0%) și Malta (82,1%), urmate de Germania (77,0%). [...]
Stațiunea Stâna de Vale , de regulă „polul” precipitațiilor din România, a avut în martie un deficit de ploi de 90% , un semnal relevant pentru agricultură și administrarea resurselor de apă, într-o lună care, la nivel național, a fost mai caldă și mai uscată decât normalul climatologic, potrivit HotNews , pe baza datelor ANM. În martie 2026, temperatura medie lunară a aerului pe țară a fost de 6,1°C, cu 2,4°C peste mediana intervalului de referință 1991–2020. La București, abaterea a fost de +1,2°C, iar cea mai mare abatere din țară a fost la Dumbrăvița de Codru (județul Bihor), cu +4,4°C față de medie. Precipitații sub normal la nivel național, cu extreme locale Cantitatea totală de precipitații medie pe țară a fost de 31 mm (l/mp), cu 23% sub mediana 1991–2020. În schimb, la București s-au depășit 50 mm, ceea ce înseamnă cu 83% peste media multianuală, conform ANM. Distribuția ploilor a fost dezechilibrată: în primele 20 de zile a plouat extrem de puțin, iar în ultimele cinci zile au venit precipitații puternice. Cel mai mare total lunar s-a înregistrat la Băișoara (județul Cluj) – 82,2 l/mp, din care mai mult de jumătate într-o singură zi, pe 29 martie. Peste medie a plouat și la stația meteo Lăcăuți, în munții Buzăului. „Campionul” precipitațiilor, la minim istoric pentru luna martie Cea mai mare abatere negativă față de normal a fost la stația meteo din Stâna de Vale: doar 11 l/mp în martie, adică un deficit de 90% față de valorile obișnuite. Stațiunea este, în mod normal, locul unde anual plouă cel mai mult în România, cu o medie de 1.600 l/mp pe 12 luni, iar media lunii martie este de 113 l/mp. Contrastul este cu atât mai puternic cu cât Stâna de Vale deține și recordul absolut al precipitațiilor pentru luna martie: 382 l/mp, înregistrat în martie 1944. Stațiunea este situată pe Valea Iadului, pe versantul vestic al Munților Apuseni, în partea sudică a Munților Vlădeasa. Ca reper de ariditate pentru luna martie, Sulina este, în medie, locul unde plouă cel mai puțin în a treia lună a anului: 14 l/mp. Zăpadă multă la altitudini mari, în ciuda lunii mai calde În zona montană înaltă, stratul de zăpadă a rămas consistent: grosimea maximă din martie 2026 a depășit 160 cm la unele stații de peste 2.000 m altitudine. Valoarea maximă a fost de 215 cm la stația meteo Vf. Omu (Munții Bucegi), iar la Bâlea Lac s-au măsurat 193 cm. [...]
România a avut cel mai mare avans lunar al lucrărilor de construcții din UE în februarie 2026 , un semnal de revenire rapidă după scăderea din ianuarie, într-un context în care piața europeană a rămas aproape plată, potrivit Antena 3 , care citează date Eurostat . În februarie 2026, lucrările de construcții au crescut cu 0,1% în Uniunea Europeană față de ianuarie, în timp ce în zona euro au scăzut cu 0,2%. Pe acest fond, România a raportat o creștere de 8,7% de la o lună la alta, cea mai mare din UE, urmată de Slovenia (5,5%) și Slovacia (5,4%). Pentru România, saltul din februarie a venit după o scădere de 4,4% în ianuarie. Ce arată comparația anuală: România, peste trendul european În ritm anual (februarie 2026 față de februarie 2025), lucrările de construcții au scăzut cu 2% în UE și cu 1,9% în zona euro. România s-a situat din nou în partea superioară a clasamentului, cu o creștere anuală de 15,6%, a doua după Slovenia (24,1%). Și aici, performanța României a urmat unei scăderi în luna anterioară: -2,5% în ianuarie. Detalierea pentru România: date INS pe tipuri de lucrări și clădiri Separat, Institutul Național de Statistică (INS) a raportat pentru România, în februarie 2026 față de februarie 2025, o creștere a volumului lucrărilor de construcții de 15,8% ca serie brută și de 13,8% ca serie ajustată (în funcție de numărul de zile lucrătoare și sezonalitate). Pe seria brută, INS indică avansuri pe elemente de structură la: reparații capitale: +25,6%; construcții noi: +16,5%; întreținere și reparații curente: +6,7%. Pe obiecte de construcții, creșterile au fost la: clădiri rezidențiale: +27%; construcții inginerești: +21,2%; în timp ce clădirile nerezidențiale au scăzut cu 0,5%. În comparația februarie 2026 vs ianuarie 2026, INS arată o creștere de 49,9% ca serie brută și de 8,7% ca serie ajustată. Ca serie brută, cele mai mari creșteri pe obiecte de construcții au fost la clădirile nerezidențiale (+55,7%), urmate de clădirile rezidențiale (+52,7%) și construcțiile inginerești (+46%). [...]
