Știri
Știri din categoria Economie
România rămâne în coada Europei la calitatea apei de la robinet, un semnal de costuri și investiții inevitabile în infrastructura de apă și sanitație, chiar dacă, paradoxal, presiunea chimică asupra apelor subterane monitorizate este mai redusă decât în unele economii vest-europene, potrivit unei analize Economedia, bazată pe indicatori europeni și date citate de Euronews.
România are al șaselea cel mai slab scor din Europa la indicatorul „apă potabilă și sanitație” din Environmental Performance Index, cu 56 de puncte, fiind plasată în același grup cu state non-UE din estul continentului. În partea de sus a clasamentului, mai multe țări europene (Finlanda, Islanda, Țările de Jos, Norvegia, Elveția și Regatul Unit) au obținut scorul maxim, 100.
Analiza leagă calitatea apei de la robinet de calitatea surselor din care este captată, în special a apelor subterane, care furnizează o parte importantă din apa potabilă a Europei, dar sunt expuse tot mai mult poluării chimice. Agenția Europeană de Mediu arată că peste 20% din apele subterane ale Uniunii Europene se află într-o stare chimică precară, adică depășesc limite pentru substanțe periculoase stabilite prin Directiva-cadru privind apa.
Presiunea se traduce în costuri ridicate pentru tratare și pentru servicii de salubritate. Un exemplu citat este eliminarea nitraților (asociați frecvent cu îngrășămintele agricole), care ar costa Uniunea Europeană până la 320 de miliarde de euro pe an (aprox. 1.600 miliarde lei). Limita UE este de 50 mg/l, iar Comisia Europeană indică depășiri în 14% dintre stațiile de monitorizare a apelor subterane din Europa.
Pe harta Water Atlas (indice realizat de fundația germană Heinrich Böll, citat în material), România apare cu un scor de 11,1%, interpretat ca ponderea corpurilor de apă subterană monitorizate care nu ating o stare chimică bună, conform standardelor Directivei UE privind apa.
Din această perspectivă, România stă mai bine decât mai multe economii vest-europene menționate în analiză, unde ponderea apelor subterane cu probleme chimice este mult mai ridicată:
Mesajul implicit este că poziția slabă a României la „apă de la robinet și sanitație” nu poate fi explicată doar prin calitatea apelor subterane, ci indică probleme mai largi de sistem – de la tratare până la servicii și infrastructură.
Analiza notează că pesticidele rămân o amenințare majoră, iar Water Atlas indică detectarea acidului trifluoroacetic (TFA) în 94% dintre 36 de probe de apă de la robinet colectate din 11 state membre UE. Sunt menționate și PFAS („chimicale eterne”, substanțe persistente în mediu), detectate în 23.000 de locații din Europa, alături de compuși farmaceutici (peste 175 identificați în apele subterane) și microplastice.
Pe zona de reglementare, Uniunea Europeană își extinde supravegherea: în ianuarie 2022 a fost adoptată prima listă de supraveghere pentru apa potabilă, care urmărește nivelurile de beta-estradiol și nonilfenol, compuși cu efect de perturbare endocrină.
În practică, combinația dintre monitorizare mai strictă și costuri mari de tratare sugerează presiune suplimentară pe investițiile în apă și sanitație, în special în țările cu scoruri slabe la calitatea apei de la robinet, cum este România.
Recomandate
Instabilitatea politică riscă să împingă în sus costurile de finanțare ale României , cu efecte care se văd deja în dobânzile plătite de populație și care ar putea ajunge, în următoarele săptămâni, și în evaluarea ratingului de țară, potrivit declarațiilor fostului președinte Traian Băsescu , citate de Adevărul . Băsescu s-a declarat rezervat în privința șanselor de învestire a Guvernului Veștea , avertizând că prelungirea blocajului politic poate amplifica presiunea pe finanțarea statului și, implicit, pe costurile din economie. Declarațiile au fost făcute miercuri seara, la TVR Info. Dobânzi mai mari la credite și risc de deteriorare a ratingului Fostul șef al statului susține că efectele instabilității se văd deja la nivelul populației, prin scumpirea împrumuturilor, și că o eventuală deteriorare a ratingului ar putea accentua această tendință. „Deja românilor au început să le crească dobânzile la împrumuturi. Deja instabilitatea politică pune sub semnul întrebării și ratingul de țară și, în două-trei săptămâni, vom avea o nouă evaluare. N-aș vrea să ne găsească această nouă evaluare fără Guvern”. Costurile de împrumut ale statului, comparate cu țări „junk” Băsescu a mai afirmat că, din documentele pe care le-a analizat, costurile de finanțare ale României au ajuns la niveluri „alarmante”, iar dobânzile la care se împrumută statul ar fi peste cele ale unor țări încadrate în categoria nerecomandată investițiilor (așa-numita categorie „junk”, adică sub pragul „investment grade”). „Dobânzile la care România se împrumută sunt mai mari decât dobânzile unor țări care sunt în categoria nerecomandată pentru investiții, în categoria junk”. În acest context, fostul președinte a descris situația economică drept „extrem de fragilă” și a cerut clasei politice să prioritizeze formarea unui executiv stabil, pentru a limita riscurile de finanțare și de percepție externă asupra României. [...]
România riscă o presiune și mai mare pe piața muncii după 2032 , când ieșirea la pensie a „decrețeilor” ar urma să contracte și mai mult forța de muncă disponibilă, în condițiile unei rate de ocupare pe care ministrul interimar Dragoș Pîslaru o numește „o catastrofă”, potrivit TVR Info . La conferința de la București dedicată deficitului și excedentului de forță de muncă din Europa, Pîslaru a indicat că, pentru grupa de vârstă 20–64 de ani, rata de ocupare din România este de 69%. Ținta națională ar fi de 74,7% în 2030, sub obiectivul UE de 78%, însă ministrul a susținut că „nu există nicio mișcare anume” în această direcție. În interpretarea sa, aproape 40% dintre potențialii oameni de pe piața muncii nu sunt activi, iar migrația amplifică tensiunile existente. Un element distinct este decalajul de gen: rata de ocupare este de 78,2% la bărbați și 59,5% la femei, ceea ce înseamnă un ecart de 18,7 puncte procentuale, „unul dintre cele mai mari din Europa”, conform declarațiilor ministrului. Pensionarea „decrețeilor ” și riscul de contracție a pieței muncii Pîslaru a avertizat că presiunea va crește în perioada 2032–2034, când o generație numeroasă va intra la pensie, ceea ce ar putea reduce și mai mult baza de angajați. În acest context, el a argumentat că „costul inacțiunii” este deja ridicat și că România s-ar putea apropia de „un punct fără întoarcere” dacă nu investește în capitalul uman. Investițiile în capital uman și inovație, condiție pentru creștere Ministrul a legat problema ocupării de ceea ce a numit „capcana veniturilor medii” – situația în care o economie nu mai poate recupera decalaje doar prin consum, fiind limitată de productivitate. În această logică, el a indicat două direcții esențiale: dezvoltarea capitalului uman (competențe) și inovația (modernizarea tehnologiei). Totodată, a susținut că există măsuri finanțate din fonduri europene, dar lipsește o politică „consecventă, integrată”, care să conecteze economia, finanțele, munca, educația și sănătatea. Sărăcia și salariul minim, factor de blocaj pe piața muncii În aceeași intervenție, Pîslaru a adus în discuție nivelul ridicat al sărăciei din România și efectul acesteia asupra pieței muncii. El a afirmat că o parte semnificativă a populației active rămâne „undeva la un milion” de persoane în jurul salariului minim și a salutat lansarea Strategiei Europene Anti-sărăcie. „Trinitatea” finanțării: UE, buget național și privat Pentru perioada următoare, ministrul a pledat pentru un model de finanțare care să nu se bazeze exclusiv pe fonduri europene, ci pe trei surse: fonduri UE, bani naționali și investiții private. În acest cadru, a invocat un potențial buget de aproximativ 200 de miliarde de euro (aprox. 1.000 de miliarde de lei) pentru 2028–2034, dacă resursele ar fi mobilizate în acest „model Trinitate”. El a mai spus că România a ales să aibă aproximativ 21.000 de proiecte în PNRR și că există un stoc de 8.000 de proiecte de coeziune, „foarte mici” și „foarte dispersate”, dificil de gestionat. Context european: deficitul de forță de muncă devine structural Conform organizatorilor conferinței, ELA și EURES, deficitul de forță de muncă afectează aproape toate tipurile de ocupații în cel puțin o țară europeană, cu presiune mai mare în sănătate, construcții și ocupații tehnice, potrivit unui raport al Autorității Europene a Muncii. Raportul indică faptul că problema nu mai este doar pe termen scurt, iar răspunsul ar necesita măsuri pe termen lung, inclusiv condiții de muncă mai bune, formare profesională și cooperare transfrontalieră. [...]
Banca Mondială vede stagnare economică în 2026, ceea ce amplifică presiunea pe buget și pe finanțarea statului , după ce instituția și-a revizuit în jos estimările pentru România, potrivit Economedia . Banca Mondială estimează acum o creștere de 0% a economiei României în 2026, față de un avans de 1,3% prognozat în primăvară, conform celui mai recent raport semianual „Perspectivele Economice Globale” (Global Economic Prospects), publicat joi. Pentru 2027, instituția anticipează o creștere de 1,7% , în scădere față de prognoza din ianuarie, de 1,9% . În 2028, economia românească ar urma să crească cu 2% . De ce contează: spațiul fiscal limitat poate restrânge reacția statului În raport, Banca Mondială indică faptul că, în perioada 2026-2028, politica fiscală este așteptată să susțină în mare măsură creșterea în majoritatea economiilor, însă deficitele fiscale ar urma să rămână ridicate pe fondul presiunilor persistente asupra cheltuielilor (inclusiv apărare) și al unor măsuri temporare precum subvențiile interne și controalele de preț, menite să atenueze impactul scumpirii energiei. În acest context, instituția avertizează că „spațiul fiscal limitat”, inclusiv în România, poate constrânge capacitatea autorităților de a absorbi șocul , potrivit Agerpres, citată de publicație. Context regional: revizuiri negative și datorie publică în creștere Banca Mondială notează că, din ianuarie, cele mai semnificative înrăutățiri ale previziunilor au fost în România, Turcia, Republica Moldova și Ucraina , determinate în principal de șocul prețului materiilor prime , alături de evoluții specifice fiecărei țări. Totodată, raportul menționează că în Europa și Asia Centrală (ECA) nivelul mediu al datoriei publice ar urma să crească la aproximativ 40% din PIB până în 2027 , iar alegerile programate în multe țări adaugă incertitudini asupra perspectivelor fiscale. [...]
Cheltuielile turiștilor străini în România au trecut de 5 miliarde de euro în 2025, dar piața rămâne mică în regiune , iar diferența față de Polonia, Cehia și Ungaria indică un potențial economic încă nevalorificat, potrivit unei analize Economedia , bazată pe date Eurostat citate de Colliers . România a ajuns la un nivel de aproape 2,8 ori mai mare decât în 2016, ceea ce echivalează cu o creștere medie anuală de aproximativ 12% în ultimul deceniu – cel mai rapid ritm din Uniunea Europeană. În 2025 s-a consemnat totuși o scădere de aproape 4% față de anul anterior, însă începutul lui 2026 a revenit pe plus: cheltuielile vizitatorilor străini au crescut cu peste 8% în primul trimestru, comparativ cu aceeași perioadă din 2025. Cine aduce banii: SUA urcă pe primul loc Cei mai importanți contributori la cheltuielile turiștilor străini au fost vizitatorii din Statele Unite, Germania, Marea Britanie și Italia. Împreună, aceștia au cheltuit aproape 2 miliarde de euro, adică aproximativ 40% din total. În 2025, pentru prima dată, turiștii americani au fost cei mai mari cheltuitori în România: SUA: 554 milioane de euro Germania: 546 milioane de euro Marea Britanie: 518 milioane de euro Italia: 463 milioane de euro Colliers notează și o schimbare de profil: crește contribuția turiștilor din afara piețelor europene tradiționale, iar turiștii japonezi au avut una dintre cele mai puternice evoluții din ultimul deceniu, cu cheltuieli de 13 ori mai mari decât în 2016 (de la o bază mai redusă). România crește mai repede, dar rămâne în urma vecinilor Deși România a avut cel mai rapid ritm de creștere din UE în ultimul deceniu, nivelul absolut rămâne modest în comparație cu piețele regionale. Între 2016 și 2025, Bulgaria, Cehia, Ungaria și Polonia au avansat cu ritmuri medii anuale de aproximativ 3%-5%, sub România, însă porneau de la baze mai mari. În termeni de volum: România depășește doar ușor Bulgaria; Ungaria și Cehia atrag anual aproximativ 8-9 miliarde de euro din turism internațional; Polonia ajunge la aproape 14 miliarde de euro. Miza pentru hoteluri: proiecte noi și orientare spre segmentul superior Creșterea turismului internațional se suprapune cu o nouă etapă de dezvoltare a pieței hoteliere. Colliers estimează că România ar putea adăuga peste 5.000 de camere de hotel până la finalul deceniului, dacă proiectele anunțate vor fi livrate conform planurilor, ceea ce ar însemna o creștere de aproximativ 5% a stocului total. Accentul este mai puternic pe zona de 4 și 5 stele, unde sunt concentrate multe dintre proiecte. România are în prezent aproximativ 42.000 de camere în hoteluri de 4 și 5 stele, iar o parte dintre noile dezvoltări ar urma să aducă branduri aflate la prima prezență locală, precum The Hoxton, Hyatt, Kempinski, Hotel Indigo, AC Hotels by Marriott, The Crest Collection sau The Julius. Ce urmează: potențial există, dar depinde de investiții și promovare Analiza Colliers sugerează că turismul internațional poate deveni un motor mai important pentru industria hotelieră, mai ales dacă cererea locală ar fi afectată de presiuni economice, inflație și prudența consumatorilor. Pentru a reduce decalajul față de Polonia, Cehia și Ungaria, miza rămâne transformarea interesului pentru destinații „accesibile și mai puțin aglomerate” în fluxuri constante, prin investiții în infrastructura turistică (nu doar hotelieră) și o promovare mai coerentă pe piețele externe. [...]
Comisia Europeană nu cere, deocamdată, măsuri suplimentare pentru deficitul excesiv al României , dar menține avertismentul că economia rămâne vulnerabilă, cu „dezechilibre excesive”, potrivit Economica . Mesajul are miză directă pentru politica fiscală: România primește un semnal de continuitate în procedura de deficit excesiv , însă presiunea rămâne pe corecția dezechilibrelor macroeconomice. Ce spune Bruxelles-ul despre corecția deficitului În pachetul de primăvară al semestrului european 2026 , Comisia a evaluat statele membre care beneficiază de o perioadă de ajustare bugetară de șapte ani (în loc de patru) în cadrul planurilor pe termen mediu. România este în acest grup, alături de Belgia, Germania, Spania, Franța, Italia, Austria și Finlanda. Executivul european apreciază, în ansamblu, că statele vizate și-au respectat angajamentele „în mod satisfăcător”, pe baza informațiilor din rapoartele anuale de progres, notează Agerpres, citată de publicație. Flexibilitate bugetară: apărare și reziliență energetică, din 2026 Comisia indică posibilitatea unei flexibilități bugetare limitate pentru statele care iau măsuri ce consolidează securitatea energetică și accelerează tranziția de la combustibili fosili, în cadrul clauzei derogatorii naționale pentru cheltuieli din domeniul apărării. La cererea statului membru, domeniul clauzei poate fi extins pentru a include măsuri începute din februarie 2026, care reduc dependența de combustibili fosili importați. În cadrul plafonului existent pentru cheltuieli suplimentare de apărare (1,5% din PIB), Comisia menționează limite dedicate pentru 2026–2028: plafon anual: 0,3% din PIB (pentru 2026–2028); plafon cumulat: 0,6% din PIB (pentru aceeași perioadă), aplicabile specific măsurilor de „reziliență energetică”. Comisia precizează că garanțiile privind sustenabilitatea finanțelor publice rămân în vigoare. Avertismentul care rămâne: România, la „dezechilibre excesive” Separat de evaluarea pe deficit, Comisia a analizat și dezechilibrele macroeconomice pentru statele selectate pentru bilanțuri aprofundate în Raportul privind mecanismul de alertă pentru 2026. Concluziile citate indică faptul că Grecia, Țările de Jos și Suedia nu ar mai avea dezechilibre, în timp ce Italia, Ungaria și Slovacia „continuă să se confrunte cu dezechilibre”. Pentru România, evaluarea rămâne mai severă: țara „continuă să se confrunte cu dezechilibre excesive”, deoarece vulnerabilitățile sunt considerate „grave”. Ce urmează în proces Documentele din pachetul de primăvară al semestrului european 2026 intră acum în discuție la nivelul Eurogrupului și al Consiliului Uniunii Europene, care urmează să dezbată și să aprobe orientările. În același pachet, Comisia invită statele membre să ia măsuri de politică publică într-o listă largă de domenii, de la sustenabilitatea finanțelor publice și investiții în cercetare-dezvoltare până la simplificarea reglementărilor, tranziția energetică și digitalizarea serviciilor publice. [...]
BERD a revizuit România la contracție în 2026, semnalând o deteriorare rapidă a cererii interne , după ce a tăiat prognoza de la creștere la un declin de 0,2% al PIB, potrivit Economedia , care citează raportul „Regional Economic Prospects ” al instituției. Estimarea BERD indică o recesiune în 2026, după ce în februarie banca anticipa o creștere de 1,2%. Revizuirea vine pe fondul unei contracții în primul trimestru din 2026, pusă de BERD pe seama scăderii consumului gospodăriilor și a producției industriale. Ce s-a schimbat în prognoza BERD Pentru 2027, BERD vede o revenire modestă: PIB-ul României ar urma să crească cu 1,8%, sub prognoza anterioară de 2,2% . Raportul notează că în 2025 economia a crescut cu 0,7%, evoluție „în linii mari” similară cu 2024, însă cu o structură diferită a creșterii. De unde vine presiunea: consum, salarii reale, industrie Potrivit BERD, consumul privat a stagnat aproape complet, în contextul în care creșterea salariilor reale a încetinit puternic: de la 8% în 2024 la o contracție de 5% începând cu jumătatea lui 2025. În același timp, cheltuielile guvernamentale au scăzut cu 11% față de aceeași perioadă a anului anterior în ultimul trimestru din 2025, afectând cifra anuală a creșterii. Ca elemente de sprijin, BERD menționează investițiile publice, care au totalizat 7% din PIB, și exporturile nete, susținute de exporturi mai mari de capital și bunuri intermediare. Inflație ridicată și dobânzi menținute sus BERD arată că inflația a accelerat în a doua jumătate din 2025 până la aproximativ 9,5%, după eliminarea plafoanelor la prețul energiei electrice în iulie 2025, măsură implementată împreună cu majorări de TVA și accize. În aprilie 2026, inflația a urcat din nou la aproape 11%, pe fondul prețurilor mai mari la energie. În acest context, Banca Națională a României a menținut rata dobânzii de politică monetară la 6,5% până la începutul anului 2026, potrivit raportului. Deficitul bugetar: în scădere, dar încă ridicat Deficitul public general s-a redus de la 9,3% din PIB în 2024 la 7,9% în 2025, iar BERD anticipează o scădere la 6,2% în 2026. În concluzie, BERD leagă direct revizuirea prognozei de contracția din primul trimestru al lui 2026 și de slăbirea consumului și a industriei, ceea ce mută scenariul de bază pentru 2026 de la creștere la o ușoară scădere economică. [...]
