Știri
Știri din categoria Diverse
Criza pentru formarea guvernului se adâncește, iar amenințarea cu anticipate devine instrument de presiune politică, după ce eurodeputatul PNL Siegfried Mureșan a respins public ideea că parlamentarii ar trebui să voteze un premier „de teama alegerilor anticipate”, potrivit Biziday.
Mureșan l-a atacat direct pe Sorin Grindeanu, susținând că acesta „speră că îl vom vota de teama alegerilor anticipate”, dar că acest lucru nu se va întâmpla. În aceeași intervenție, eurodeputatul a afirmat că „singurii care au motiv să se teamă de alegeri anticipate sunt politicienii din PSD”.
În paralel, Ilie Bolojan a acuzat că Grindeanu „nu vrea decât un cec în alb” și a respins ideea acordării unui sprijin necondiționat pentru învestirea unui guvern, invocând riscul ca „țara [să fie] dată pe mâna oricui și în orice condiții, cu voturile noastre”, conform relatării.
Tot în acest context, Mureșan i-a transmis lui Nicușor Dan că „trebuie să ne facem datoria față de români, nu față de Sorin Grindeanu”, mesaj care indică o linie de poziționare politică în interiorul negocierilor pentru formarea unei majorități.
Separat, Sorin Grindeanu a anunțat că PSD nu va mai înainta o altă propunere de prim-ministru și că preferă varianta alegerilor anticipate, argumentând că „ori există o majoritate care își asumă guvernarea, ori trebuie să acceptăm că actualul parlament nu mai poate genera o formulă stabilă”. PSD a transmis, totodată, către PNL și USR că „nu ne temem de votul cetățenilor”, potrivit informațiilor din aceeași sursă.
Recomandate
PSD respinge scenariul suspendării președintelui Nicușor Dan și își leagă poziția de miza stabilității politice necesare formării unui guvern și redresării economiei , potrivit Știrile Pro TV . Mesajul a fost transmis de secretarul general al PSD, Claudiu Manda , pe Facebook, în contextul acuzațiilor venite din PNL. Manda afirmă că „suspendarea președintelui Nicușor Dan nu face parte din agenda PSD” și că ideea ar apărea „numai în mintea celor preocupați să prelungească actuala criză” și să provoace „una nouă”. În aceeași intervenție, el spune că PSD se concentrează pe „formarea unui Guvern funcțional”, pe „stabilitatea și credibilitatea României” și pe „redresarea economiei”. Contextul politic: acuzații din PNL și replică din PSD Reacția liderului PSD vine după ce deputatul PNL Alexandru Muraru, lider al PNL Iași, a declarat la RFI că PSD ar pregăti suspendarea președintelui și a susținut că „lipsesc în acest moment 18 voturi pentru suspendarea președintelui”, conform aceleiași surse. În paralel, Manda atacă „retorica PNL”, pe care o numește „obsesivă”, și cere ca disputa politică să se mute spre problemele economice și sociale. El invocă, între altele, scăderea consumului populației, creșterea numărului de firme intrate în insolvență și erodarea puterii de cumpărare, fără a oferi date sau intervale de timp în mesajul citat. Ce transmite PSD despre următorul pas: guvernarea, „datoria tuturor partidelor” În postarea sa, Manda mai arată că președintele Nicușor Dan „a desemnat un prim-ministru”, iar de aici înainte „găsirea unei soluții de guvernare este datoria tuturor partidelor care au primit un mandat din partea românilor”. În acest cadru, PSD încearcă să delimiteze public discuția despre suspendare de negocierile pentru formarea guvernului, sugerând că prelungirea conflictului politic ar adânci criza și ar afecta stabilitatea și credibilitatea României — elemente cu impact direct asupra climatului economic. [...]
Vicepremierul Oana Gheorghiu acuză PSD că prelungește criza politică, cu efecte directe asupra reformelor și investițiilor , după ce Sorin Grindeanu a vorbit despre refacerea unei majorități împreună cu PNL. Într-o reacție publică citată de Digi24 , Gheorghiu numește această poziționare „disonanță cognitivă în stare pură”, invocând faptul că PSD a dărâmat, cu cinci luni în urmă, guvernul din care făcea parte alături de liberali. Gheorghiu susține că PSD ar fi mizat pe revenirea rapidă la guvernare după schimbări interne în PNL, dar că „sub conducerea lui Ilie Bolojan” liberalii „nu mai sunt partidul-breloc” cu care social-democrații ar fi fost obișnuiți. Miza: blocaj politic cu costuri economice În mesajul publicat pe Facebook, vicepremierul îl critică pe Sorin Grindeanu pentru ceea ce descrie drept evitarea asumării guvernării, în condițiile în care liderul PSD ar fi cerut „maturitate politică” și „responsabilitate”, dar ar condiționa intrarea la guvernare de prezența PNL și UDMR. Gheorghiu afirmă că Grindeanu ar fi explicat și de ce PSD nu ar forma un guvern minoritar: pentru că ar însemna „poziționarea PSD într-o zonă vulnerabilă”. Contradicția invocată: guvern minoritar respins, apoi propus Vicepremierul mai spune că PSD ar fi venit cu o „ofertă” ca partidul să voteze un guvern minoritar PNL–UDMR, deși – potrivit ei – PSD a respins „cu doar câteva zile în urmă” la vot guvernul minoritar PNL–USR–UDMR condus de Siegfried Mureșan. „Așadar, România poate fi ținută luni întregi într-o criză politică. Important este să nu devină PSD vulnerabil.” Ce reclamă PNL: reforme blocate, investiții în așteptare În aceeași postare, Gheorghiu leagă direct criza politică de efecte economice și administrative: „România pierde timp și bani”, „reformele reale sunt blocate”, iar „investițiile așteaptă rezolvarea crizei”. Ea mai afirmă că „nota de plată” ar ajunge la „oamenii obișnuiți” și că miza PSD ar fi evitarea unei „zone vulnerabile”. În materialul Digi24 este amintit și contextul declarațiilor lui Sorin Grindeanu despre refacerea unei majorități stabile alături de PNL și UDMR, într-un articol separat, disponibil aici . [...]
Negocierile pentru învestirea Guvernului Niculescu riscă să ducă la o majoritate fragilă, dependentă de SOS România , pe fondul blocajului dintre PSD și PNL, potrivit Știrile Pro TV . În contextul în care refacerea coaliției PSD–PNL–UDMR este prezentată ca „aproape imposibilă”, iar PSD ar fi exclus din start un cabinet format doar din tehnocrați, discuțiile se restrâng la două formule de guvern. Tensiunea politică este alimentată și de schimbul de mesaje publice dintre Sorin Grindeanu , care a cerut refacerea coaliției, și vicepremierul PNL Oana Gheorghiu, care a respins ideea. Varianta 1: guvern monocolor PSD, cu voturi de instalare de la PNL și UDMR Prima opțiune descrisă este un Executiv monocolor PSD, cu Luca Niculescu prim-ministru și toate ministerele la social-democrați. În acest scenariu, PNL și UDMR ar vota învestirea, dar ar trece ulterior în opoziție. Conform calculelor prezentate, un astfel de guvern ar primi sprijin și de la Minoritățile naționale, UPR, PACE și neafiliați, iar majoritatea ar fi „extrem de confortabilă”, peste 291 de voturi. Varianta 2: PSD plus „conservatorii” din PNL, cu risc de dependență de SOS România A doua formulă pornește de la ideea că PSD nu ar dori să-și asume singur responsabilitatea guvernării, astfel că ar putea coopta „tabăra conservatoare” din PNL, chiar cu riscul excluderii acestora din partid, într-un guvern „similar cu cel propus de Adrian Veștea”. Aritmetica descrisă de sursă indică însă o problemă de prag: de la cele 127 de voturi ale PSD s-ar adăuga 20 de voturi din zona liberal-conservatoare, plus sprijin de la Minorități, UPR, PACE și 12 neafiliați (din totalul de 22). Chiar și cu un vot favorabil din partea UDMR, despre care Kelemen Hunor ar fi spus că ar putea exista „cu anumite obiecții”, totalul nu ar atinge minimul necesar de 233 de voturi. În acest punct, soluția ar putea veni de la SOS România: cele 13 voturi ale partidului ar asigura învestirea, ceea ce ar transforma formațiunea într-un actor-cheie pentru stabilitatea parlamentară a viitorului guvern. Ce urmează: termen pentru program și listă de miniștri Luca Niculescu ar urma să continue negocierile săptămâna viitoare, iar rezultatul lor va influența decizia de a-și depune sau nu mandatul. Potrivit sursei, până joi trebuie depuse în Parlament programul de guvernare și lista cabinetului de miniștri. [...]
Președintele Nicușor Dan își aliniază poziția pentru negocierile bugetului UE 2028–2034 , într-o ședință de lucru la Cotroceni cu patru miniștri, pe tema Cadrului Financiar Multianual , înaintea reuniunii Consiliului European din 15–16 octombrie 2026 , potrivit Știrile Pro TV . La întâlnire sunt chemați ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu, și viceprim-ministrul Tanczos Barna, ministru interimar al Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Pe lista participanților apar și șeful Cancelariei Prim-Ministrului, Mihai Jurca, respectiv Reprezentantul permanent al României pe lângă UE, Iulia Matei. Miza: fondurile europene pentru agricultură și coeziune Discuțiile pregătitoare au loc în contextul în care următorul Cadru Financiar Multianual (bugetul multianual al Uniunii Europene) vizează perioada 2028–2034, iar România urmărește menținerea finanțărilor pentru Politica agricolă comună și Politica de coeziune. Nicușor Dan a transmis recent că o scrisoare semnată împreună cu alte 16 state, adresată prim-ministrului Irlandei, Micheál Martin, are ca obiectiv păstrarea agriculturii și coeziunii ca priorități centrale în viitorul exercițiu bugetar european. Statele semnatare propun menținerea nivelului global al finanțării pentru cele două politici și alocarea de resurse suplimentare pentru priorități precum securitatea și apărarea, competitivitatea, conectivitatea, securitatea energetică și reziliența. „Împreună cu premierul Italiei, Giorgia Meloni, am reunit 17 state membre UE din Grupul «Prietenilor Coeziunii» în jurul unui obiectiv comun: menţinerea agriculturii şi a coeziunii ca priorităţi centrale în următorul exerciţiu bugetar european.” Presiune de calendar și risc de „discontinuitate” a finanțării În același context, consilierul prezidențial Valentin Naumescu a avertizat că urmează negocieri „dure și complicate” în UE: unele state, inclusiv România, cer păstrarea finanțării pentru coeziune și agricultură, în timp ce Germania și alte cinci țări ar susține reducerea acestor fonduri. Naumescu indică și un risc operațional major pentru beneficiarii de fonduri europene: dacă nu se ajunge la un acord asupra noului buget multianual până la finalul anului în curs, pot apărea întârzieri care să afecteze intrarea în vigoare a finanțărilor de la 1 ianuarie 2028, deoarece 2027 ar trebui folosit pentru adoptarea legislației de aplicare și pregătirile tehnice. „Riscurile de a avea o discontinuitate a finanţării europene la 1 ianuarie 2028 pot fi destul de mari, dacă nu se va conveni asupra noului Cadru Financiar Multianual până la sfârşitul anului în curs.” În paralel, președintele a arătat că statele semnatare își reafirmă „disponibilitatea” de a lucra la noi „resurse proprii” ale UE (surse de venit la nivel european), care ar putea reduce presiunea asupra bugetelor naționale. [...]
Premierul desemnat Luca Niculescu a indicat „ rectificarea bugetară urgentă ” drept prima prioritate , în încercarea de a evita blocaje și de a crea spațiu pentru măsuri sociale sustenabile, potrivit Digi24 . Mesajul vine în contextul negocierilor pentru formarea unui guvern stabil, „ancorat în direcția europeană și euratlantică”, capabil să ia deciziile considerate necesare. Niculescu a transmis, sâmbătă dimineață, pe rețelele sociale, că România traversează „un moment important”, definit de efortul de a construi o majoritate și un executiv funcțional. În același mesaj, a pus accent pe ideea de compromis politic. „Există soluții, chiar dacă nu sunt întotdeauna ușor de găsit. Important este să punem ceea ce ne unește înaintea lucrurilor care ne despart.” Miza imediată: rectificarea bugetară și evitarea blocajelor Cu o seară înainte, invitat la Digi24, premierul desemnat a vorbit despre priorități, începând cu „rectificarea bugetară urgentă”, pe care o leagă de necesitatea de a preveni blocaje în funcționarea statului. În material nu sunt oferite detalii despre dimensiunea sau calendarul rectificării. Ce măsuri invocă pentru zona socială În mesajul public, Niculescu a enumerat câteva direcții care, în formularea sa, ar trebui calibrate la ceea ce „bugetul să poată susține cu adevărat”: posibilitatea unei „indexări prudente” a pensiilor; o lege a salarizării în sectorul public „echitabilă”; reducerea inegalităților, pe fondul unor „progrese economice remarcabile” care, susține el, nu se reflectă uniform în nivelul de trai. Niculescu a argumentat că beneficiile dezvoltării nu ajung „în mod egal la toți românii” și a avertizat asupra riscului unei economii cu prosperitate concentrată și vulnerabilitate extinsă. Ce urmează Din informațiile prezentate, următorul pas rămâne conturarea unei formule de guvern și a direcțiilor de guvernare discutate cu partidele, în paralel cu pregătirea unei rectificări bugetare. Digi24 nu indică, în acest material, un termen pentru finalizarea negocierilor sau pentru prezentarea unui program de guvernare. [...]
Dmitri Medvedev cere rețineri de occidentali pentru schimburi de prizonieri , după arestarea în Muntenegru a bloggerului militar rus Mihail Zvinchuk , fondatorul canalului pro-război „Rybar”, potrivit Digi24 . Mesajul ridică miza de reglementare și securitate pentru că sugerează, explicit, folosirea cetățenilor europeni și americani ca „rezervă” pentru negocieri. Într-o postare pe Telegram și pe platforma rusă MAX, Medvedev i-a îndemnat pe ruși să evite țările europene, susținând că „sentimentul anti-rus” în creștere ar putea expune orice cetățean rus riscului de a fi arestat. Reacția vine după reținerea lui Zvinchuk, a soției sale și a altor trei persoane în Muntenegru, vineri, 9 octombrie. Avertisment de călătorie și acuzații de „vânătoare” împotriva rușilor Medvedev a afirmat că Europa ar fi declarat o „vânătoare deschisă” împotriva rușilor și a susținut că deplasările în țările europene nu ar mai fi sigure nici măcar „cu intenții bune și obiective importante”. „De fapt, s-a declarat vânătoare împotriva tuturor (subliniez, tuturor) rușilor” El a mai spus că „orice rus ar putea deveni o țintă” și că „nici vizele, nici invitațiile, nici alte garanții nu oferă protecție”, în special pentru cei care „spun adevărul” despre Occident și UE. Propunerea de „fond de schimb” cu europeni și americani Pe lângă avertismentele de călătorie, Medvedev a sugerat extinderea listei de deținuți europeni și americani din Rusia pentru a-i schimba cu rușii reținuți în străinătate, argumentând că aceasta ar fi singura soluție pentru recuperarea cetățenilor ruși. „Este destul de probabil acum că va trebui să completăm fondul de schimb cu idioți europeni și americani pentru a ne scoate propriii oameni. Nu există altă cale: când trăiești printre lupi, trebuie să urli ca un lup” În context, Digi24 notează că Rusia a mai obținut întoarcerea unor cetățeni prin schimburi care au implicat occidentali deținuți în închisori rusești, iar un schimb din august 2024 a inclus eliberarea reporterului The Wall Street Journal Evan Gershkovich și a fostului pușcaș marin american Paul Whelan, alături de personalități ale opoziției ruse. Totodată, materialul menționează că astfel de acorduri au alimentat dezbateri privind riscul ca ele să încurajeze noi rețineri, temă discutată într-un articol de opinie al Kyiv Post . [...]
