Știri
Știri din categoria Diverse
Nominalizarea lui Siegfried Mureșan ca premier de către PNL, USR și UDMR mută presiunea pe Cotroceni și pe calendarul PNRR, într-un moment în care viitorul guvern va fi judecat în primul rând după capacitatea de a livra reforme și de a închide jaloanele asumate. Potrivit Digi24, europarlamentarul a cerut un executiv „proeuropean prin acțiune, nu doar prin declarații” și a indicat explicit PNRR ca prioritate.
În conferința de presă în care liderii PNL, USR și UDMR au anunțat nominalizarea, Mureșan a mulțumit partidelor pentru procesul „transparent” și a spus că miza este o „ofertă onestă și cinstită”, în linie cu așteptările de „modernizare” și „reforme” pe care le atribuie electoratului.
Mureșan a insistat că a fost între politicienii care au negociat Planul Național de Redresare și Reziliență și că știe ce trebuie făcut „pentru a finaliza cu succes PNRR-ul României și celelalte urgențe ale țării”. În același registru, a legat profilul său de experiența pe bugete din Parlamentul European.
„Avem nevoie de un guvern proeuropean, prin acțiune, nu doar prin declarații.”
Mesajul central a fost că „nu orice guvern este bun pentru România”, iar criteriul invocat este competența, nu doar formarea unei majorități de conjunctură.
Mureșan a precizat că „desemnarea este în mâinile președintelui” Nicușor Dan și că partidele care l-au propus „așteaptă următorii pași”. Din informațiile prezentate de Digi24, nominalizarea este o propunere politică a PNL, USR și UDMR, iar pasul instituțional următor depinde de decizia președintelui privind desemnarea oficială a unui candidat la funcția de prim-ministru.
Recomandate
PSD reclamă lipsa negocierilor pe programul de guvernare , ceea ce crește riscul unui eșec la votul de învestitură. Potrivit Digi24 , președintele PSD, Sorin Grindeanu , spune că nu a primit informații noi despre programul pregătit de premierul desemnat Siegfried Mureșan și îl acuză că nu caută sprijinul social-democraților, în condițiile în care majoritatea necesară în Parlament nu este asigurată doar de PNL, USR și UDMR. Grindeanu a declarat, vineri, într-o conferință de presă în județul Caraș-Severin, că a desemnat o echipă care să poarte discuțiile în lipsa sa, fiind în deplasare în țară pentru întâlniri cu organizațiile partidului. El a spus că nu a primit „niciun semn nou” privind eventuale discuții pe program. „Am desemnat o echipă, eu fiind plecat din București, dacă e cazul să discute pe Programul de guvernare. N-am niciun semn nou din acest punct de vedere.” Miza: votul de învestitură și aritmetica parlamentară În articol se arată că pentru învestirea viitorului Guvern este necesară o majoritate parlamentară, iar PNL, USR și UDMR – formațiunile care îl susțin pe Mureșan – nu au singure numărul necesar de parlamentari. În acest context, sprijinul altor grupuri devine relevant pentru votul de învestitură. PSD a anunțat anterior că nu va susține învestirea unui guvern condus de Siegfried Mureșan, mai notează publicația. Acuzațiile lui Grindeanu și poziția lui Mureșan Liderul PSD a susținut că Mureșan nu ar fi interesat să obțină sprijinul social-democraților și a reluat afirmația că premierul desemnat „face tot ceea ce este posibil să pice în Parlament”. „Asta m-a făcut să spun în urmă cu câteva zile că domnul Mureșan nu dorește să fie prim-ministru și face tot ceea ce este posibil să pice în Parlament.” Pe de altă parte, Mureșan a anunțat că va finaliza programul de guvernare și că intenționează să îl transmită și lui Sorin Grindeanu. El a spus că este dispus să discute cu liderul PSD, indicând Parlamentul drept locul în care ar urma să aibă loc întâlnirea. Ce urmează: depunerea listei și a programului Conform informațiilor prezentate, vineri Mureșan urma să se întâlnească la Palatul Cotroceni cu președintele Nicușor Dan pentru a-i prezenta programul de guvernare și lista cabinetului. Premierul desemnat a mai spus că intenționează să depună sâmbătă la Parlament lista miniștrilor și programul de guvernare. Programul prezentat de Mureșan include 28 de direcții, între care: reforma administrației centrale și locale, reorganizarea companiilor de stat, stimularea economiei și a muncii, politica energetică, consolidarea veniturilor și combaterea evaziunii, reforma sistemului de salarizare și digitalizarea administrației. [...]
PSD își închide ușa către USR în negocierile pentru guvern , iar Sorin Grindeanu transmite, potrivit Digi24 , că propunerea USR privind o „rotativă la guvernare” nu este o opțiune „de luat în calcul”, în timp ce lasă deschisă, condiționat, o colaborare cu PNL. Într-o conferință de presă la Reșița, Grindeanu a fost întrebat dacă PSD poate accepta ideea USR de rotativă la guvernare. Răspunsul a fost tranșant: „Tot ce vine dinspre USR nu poate fi luat în calcul.” Ce semnal dă PSD despre majoritate și negocieri Întrebat dacă, în cazul în care ar fi desemnat premier, ar încerca să construiască o majoritate stabilă alături de PNL, liderul PSD a spus că intenționează să discute cu toate partidele parlamentare înainte de o concluzie privind formula de guvernare. „Voi merge și voi vorbi cu toate partidele pentru că în Parlament au intrat partide prin votul oamenilor. Concluzia la final o să o vedem.” Colaborarea cu PNL, condiționată de distanțarea de USR Grindeanu afirmă că și-ar dori o colaborare cu PNL, dar susține că partidul liberal „este în prezent foarte apropiat de USR” și face o distincție între PNL „pe care îl știe” și formațiunea de acum. „Mi-aș dori să existe o colaborare cu PNL-ul cel de dreapta, conservator, creștin-democrat, pe care îl știu. În acest moment PNL e de fapt USR.” În același context, Grindeanu a invocat și o declarație a lui Alin Tișe (președintele Consiliului Județean Cluj) despre raporturile dintre PNL și USR, susținând că, în opinia sa, „astăzi, când vorbim, PNL e USR”. Contextul: guvernul Mureșan și presiunea unei majorități parlamentare Declarațiile vin pe fondul negocierilor pentru formarea unui nou guvern. Premierul desemnat Siegfried Mureșan lucrează la cabinet și la programul de guvernare, iar PNL, USR și UDMR s-au aliniat în spatele lui, în timp ce PSD nu și-a exprimat sprijinul pentru actuala formulă. În articol se mai arată că Grindeanu a criticat lipsa unor discuții directe cu premierul desemnat și a susținut că nu a primit programul de guvernare. Mureșan a anunțat că programul urma să fie prezentat vineri și că intenționează să depună sâmbătă la Parlament lista miniștrilor și programul; vineri s-a întâlnit la Palatul Cotroceni cu președintele Nicușor Dan. Separat, Grindeanu a spus că se aștepta să fie desemnat premier „joia trecută” și că a fost surprins că acest lucru nu s-a întâmplat. În acest stadiu, miza imediată rămâne conturarea unei majorități parlamentare care să susțină un cabinet, în condițiile în care PSD își delimitează public poziția față de USR și pune sub semnul întrebării compatibilitatea cu actuala direcție a PNL. [...]
AUR cere alegeri anticipate , invocând lipsa de obiective și finanțare în programul 2026–2028 propus de premierul desemnat Siegfried Mureșan , potrivit Digi24 . Critica vizează, în principal, capitolul de politică externă și absența unor repere măsurabile, iar partidul susține că ieșirea din blocajul politic ar fi organizarea de anticipate. Deputatul AUR Ștefăniță Avrămescu afirmă că a analizat „cele 28 de capitole” ale documentului și că acesta nu ar reprezenta o schimbare de direcție după criza politică, ci o continuitate a liniei fostului Guvern Bolojan. În același timp, el acuză PNL, USR și UDMR că își prezintă menținerea la putere drept soluție pentru România. „Nu avem în față o schimbare de direcție, ci o declarație de intenție prin care aceleași partide încearcă să transforme propria lor prezență la putere într-o fatalitate administrativă.” Ce reproșează AUR programului: lipsă de repere operaționale și de finanțare Avrămescu susține că programul nu precizează suficient de clar: sursele de finanțare, termenele de implementare, rezultatele care ar urma să fie măsurate. Pe această bază, AUR argumentează că documentul ar fi „împachetat” ca program nou, fără a schimba politicile, într-un moment în care ar fi fost nevoie de o direcție diferită. Politica externă, punctul central al criticilor AUR reclamă că programul nu ar avea un capitol distinct de politică externă, ci unul intitulat „România pro-europeană și transatlantică”, considerat insuficient pentru a descrie obiectivele și instrumentele de acțiune ale guvernului. „Politica externă începe după această afirmație, nu se termină cu ea.” Deputatul mai spune că Republica Moldova nu este menționată distinct în acel capitol și tratează omisiunea ca relevantă pentru orientarea externă a României, în contextul geopolitic de la frontiera estică a UE și NATO. Totodată, Avrămescu contestă menținerea Oanei Țoiu la conducerea Ministerului Afacerilor Externe, susținând că nu ar fi demonstrat competența necesară pentru funcție. De ce insistă AUR pe anticipate În final, AUR leagă criticile de o soluție politică: alegeri anticipate, pe care le descrie drept un mecanism democratic de deblocare atunci când actuala configurație parlamentară nu poate produce o guvernare stabilă. „Soluția este să ne întoarcem la ei. Prin alegeri anticipate.” În material nu sunt prezentate reacții ale lui Siegfried Mureșan sau ale partidelor vizate de acuzații, astfel că poziția acestora nu poate fi evaluată din informațiile disponibile aici. [...]
PSD contestă direcția bugetară din programul de guvernare al premierului desemnat Siegfried Mureșan , avertizând că documentul ar miza pe „tăieri și constrângeri” și ar lăsa neacoperite măsuri concrete și finanțarea lor, potrivit Digi24 . Criticile vin de la doi reprezentanți PSD, Alexandru Rogobete (fost ministru al Sănătății) și Natalia Intotero, care au comentat pe Facebook capitolele din program, cu accent pe sănătate, educație și politici pentru familie. Miza practică este că programul depus la Parlament intră în logica negocierii și a votului de învestitură, iar obiecțiile vizează tocmai fezabilitatea și impactul unor eventuale restricții financiare. Sănătate: acuzația de „constrângere financiară” și lipsă de măsuri operaționale Alexandru Rogobete afirmă că partea de sănătate din program este „o rușine” și că, dincolo de „formulări frumoase” și principii generale, lipsesc răspunsuri la problemele structurale ale sistemului public. El enumeră, între altele, lipsa unor soluții privind resursa umană (posturi, gărzile, specialități deficitare), accesul la medicamente și terapii inovative, investițiile în infrastructura spitalicească, precum și reforma CNAS. „Riscul este să continue aceeaşi politică de constrângere financiară care poate slăbi şi mai mult sistemul public.” Rogobete susține și că sănătatea ar trebui tratată inclusiv ca domeniu cu potențial economic (investiții, cercetare, locuri de muncă înalt calificate), nu doar prin prisma controlului costurilor. Educație și familie: promisiuni fără calendar și mecanisme de finanțare Natalia Intotero critică programul propus de PNL, USR și UDMR, argumentând că un program de guvernare trebuie să precizeze „ce faci, pentru cine, cu ce bani și până când”. În zona educației, ea spune că reapare promisiunea alocării a 6% din PIB, însă fără un calendar bugetar, ceea ce ar putea transforma ținta într-o „cifră pe hârtie”. În privința reducerii abandonului școlar, Intotero susține că problema nu se rezolvă doar prin monitorizare, ci prin sprijin concret (hrană, consiliere, transport, servicii sociale). La capitolul „Natalitate și familie”, ea critică prevederea potrivit căreia părinții își pot păstra indemnizația dacă revin la muncă după 6 luni de la nașterea copilului: în teorie ar ajuta veniturile, dar, în practică, ar pune presiune pe părinți în contextul unei rețele insuficiente de creșe. Totodată, reclamă lipsa unui mecanism clar pentru locuințele destinate tinerilor și familiilor tinere (cine le construiește, cu ce bani, câte și în ce condiții). Ce urmează În material nu sunt prezentate reacții ale lui Siegfried Mureșan sau ale partidelor care susțin programul la criticile PSD. Informațiile disponibile se limitează la pozițiile publice exprimate de Rogobete și Intotero pe Facebook și la faptul că programul a fost depus la Parlament de premierul desemnat. [...]
Programul de guvernare propus de Siegfried Mureșan pune accent pe reducerea cheltuielilor și pe schimbări de reguli cu efect direct asupra companiilor și angajaților din sectorul public , potrivit Digi24 . Documentul, în 28 de puncte, include reorganizarea aparatului de stat, măsuri privind companiile de stat și fiscalitatea, precum și schimbări în administrarea ANAF și în salarizarea bugetară. Programul urmează să fie depus la Parlament pentru a obține votul de învestitură pentru cabinetul de miniștri și preia, conform aceleiași surse, o parte din obiectivele Guvernului Bolojan. Stat mai mic: reducerea numărului de parlamentari și limitarea funcțiilor politice Printre măsurile cu impact operațional și bugetar, programul propune: reducerea numărului de parlamentari conform datelor recensământului din 2021, cu păstrarea sistemului electoral actual, ceea ce ar însemna o reducere de 13%; maximum trei secretari de stat pe minister; comasări de agenții și instituții centrale din domenii similare sau cu competențe suprapuse, pentru a reduce dublarea proceselor administrative și fragmentarea serviciilor publice; un „singur centru de coordonare a digitalizării”. Companiile de stat: clasificare în 12 luni, inclusiv listări la bursă și privatizări O componentă importantă pentru piața de capital și pentru administrarea activelor statului este planul de a reduce numărul companiilor de stat și de a le încadra într-un regim clar. În termen de 12 luni, fiecare companie aflată în subordinea administrației centrale ar urma să fie încadrată, prin „decizie motivată și publică”, într-unul dintre cinci regimuri: listare la bursă, prin ofertă publică inițială (IPO) sau ofertă publică secundară (SPO), inclusiv cu tranșă dedicată investitorilor de retail; privatizare sau concesiune; monopol natural, cu contract de serviciu public și costuri raportate comparativ cu operatorii europeni; închidere ordonată. Programul mai prevede că lipsa unei decizii în termen ar trebui raportată public, împreună cu motivul întârzierii. Fiscalitate și TVA: fără taxe noi, eliminarea IMCA din 2027 Pe zona de politici fiscale, documentul include: „fără impozite noi” în 2027 și 2028; menținerea cotei unice; eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA) de la 1 ianuarie 2027, „fără amânare”; scăderea TVA la 19% „de îndată ce România își va permite acest lucru”. ANAF și plățile statului către firme: controale pe bază de risc și compensări Programul propune un ANAF care să facă verificări „pe bază de risc, nu la întâmplare” și include o reorganizare cu „coordonare unitară” a controlului, colectării și trezoreriei între nivelurile central și teritorial, plus conduceri teritoriale ocupate prin concurs. În relația stat–companii, documentul menționează și plata la timp a datoriilor statului, inclusiv: rambursarea TVA la termen; stingerea arieratelor bugetului de stat și ale bugetelor asigurărilor sociale față de contribuabili prin compensare directă și reciprocă a creanțelor, inclusiv compensarea automată a sumelor datorate cu obligațiile fiscale ale firmei la bugetul central (impozite și contribuții pe salarii), cu precizarea că nu se aplică pentru creanțe și obligații față de bugetele locale. Piața muncii și sectorul public: cumul pensie–salariu interzis și legea salarizării unice Documentul include măsuri care vizează atât cheltuielile publice, cât și regulile de ocupare: eliminarea pensionării anticipate în „sistemele cu pensionări prea rapide”; interzicerea cumulului pensiei cu salariul la stat, prin deblocarea proiectului de lege din Parlament (menționat ca adoptat în Senat); sprijin pentru chirie pentru studenții care lucrează, cu verificarea calității de angajat prin contribuțiile pe salariu plătite la bugetul de stat. Pe salarizare, programul prevede adoptarea noii legi a salarizării unice, cu termen până la 31 octombrie 2026, cu obiectivele enunțate în document: fără inechități salariale, fără diminuări de venituri, fără noi procese în instanțe și cu atractivitate pentru tinerii profesioniști. Ce urmează Conform informațiilor prezentate, programul este depus la Parlament în contextul solicitării votului pentru cabinetul propus. Documentul integral este disponibil în format PDF: Program de Guvernare 2026–2028 . [...]
UDMR anunță că va vota împotriva uniformelor școlare obligatorii, ceea ce poate bloca sau modifica proiectul în Camera Deputaților , după ce Senatul l-a adoptat, potrivit Digi24 . Kelemen Hunor susține că o astfel de măsură nu ar trebui impusă prin lege la nivel național, ci decisă local, în fiecare comunitate școlară. Liderul UDMR a transmis că nu susține proiectul privind introducerea uniformelor școlare obligatorii, pe care îl consideră „lipsit de sens”, și a invocat pozițiile elevilor și ale MAKOSZ (Uniunea Liceenilor Maghiari din România) . „Uniformele şcolare nu pot fi impuse prin lege de la Bucureşti”, a scris Kelemen Hunor, vineri, pe Facebook. Ce se întâmplă în Parlament Proiectul de lege a fost adoptat în Senat și urmează să fie dezbătut în Camera Deputaților, care este for decizional în acest caz. Kelemen Hunor a anunțat că le va cere deputaților UDMR să respingă inițiativa și să voteze împotrivă. Senatul a aprobat proiectul luni, cu 84 de voturi „pentru”, 18 „împotrivă” și patru abțineri. Inițiativa este atribuită PSD, conform informațiilor din articol. Miza: obligativitate națională versus decizie locală Argumentul central al președintelui UDMR este că decizia privind uniforma ar trebui să rămână la nivelul fiecărei școli, prin acordul elevilor, părinților și profesorilor, nu printr-o obligație generală stabilită prin lege. Kelemen Hunor a relatat și o experiență personală: a început școala cu uniformă, apoi a renunțat și a fost sancționat, iar acum consideră că impunerea prin constrângere este o „abordare greșită”. Reacția elevilor și ce urmează Consiliul Național al Elevilor (CNE) și MAKOSZ au transmis că uniforma obligatorie nu rezolvă problemele din școli și au anunțat un protest pentru luni, 28 septembrie, când elevii sunt îndemnați să poarte haine negre. Următorul pas este dezbaterea din Camera Deputaților, unde proiectul poate fi adoptat, modificat sau respins, iar poziționarea UDMR devine relevantă pentru aritmetica votului. Articolul nu oferă detalii despre calendarul exact al dezbaterilor sau despre o posibilă majoritate. [...]
