Știri
Știri din categoria Diverse
Premierul interimar Ilie Bolojan spune că va decide miercuri ce face cu Cristina Trăilă după o discuție directă, în contextul în care aceasta a fost pusă sub urmărire penală de DNA, iar PSD și AUR îi cer demisia din funcția de secretar general adjunct al Guvernului, potrivit Digi24.
Bolojan a declarat marți seară, la Digi24, că a văzut comunicatul Parchetului și a sunat-o pe Trăilă, cerându-i să vină „mâine dimineață” la o discuție pentru a înțelege acuzațiile. El a precizat că nu știe, în acest moment, de ce este acuzată și „ce rol are în această ecuație”, menționând că persoana care a ajuns la el în birou s-a programat prin cabinetul de premier, printr-un coleg care este, la rândul lui, suspect în acest caz.
Întrebat dacă Trăilă ar trebui să demisioneze, Bolojan a spus că nu vrea să condamne pe cineva înainte să afle despre ce este vorba și că va lua o decizie după discuția cu aceasta.
DNA a anunțat că liberala Cristina Trăilă este urmărită penal pentru complicitate la folosirea influenței ori autorității în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite.
Potrivit procurorilor, în calitate de secretar general adjunct al Guvernului, Trăilă „ar fi sprijinit demersurile” omului de afaceri Fănel Bogoș și ale lui Mihai Barbu (fost lider PNL Vaslui) pentru înlocuirea din funcție a directorului DSVSA Vaslui. DNA susține că scopul ar fi fost obținerea unor foloase necuvenite pentru omul de afaceri și societatea acestuia, inclusiv aprobarea unui dosar de despăgubire de aproximativ 3 milioane de euro și diminuarea sau încetarea controalelor sanitar-veterinare la fermele sale.
Bolojan a respins ideea că accesul la biroul său ar fi fost condiționat de plăți, afirmând că „niciodată cineva ca să intre la mine nu a trebuit să plătească niciun ban” și că, pe baza unor discuții telefonice, nu se poate pronunța.
El a mai spus că, în astfel de dosare, dacă ai avut „o tangență”, poți fi invitat să dai o declarație, fără să considere că ar exista o „formulă de implicație” în cazul său.
În urma anunțului DNA, PSD și AUR au cerut demisia Cristinei Trăilă din funcția de secretar general adjunct al Guvernului: AUR a invocat răspunderea politică, iar PSD a cerut demisia „imediată”.
Decizia anunțată de Bolojan pentru miercuri devine, astfel, un test de gestionare a riscului reputațional și instituțional pentru Guvern, în condițiile în care ancheta DNA vizează acuzații legate de influență și posibile beneficii necuvenite în zona de control sanitar-veterinar și despăgubiri.
Recomandate
Dragoș Pîslaru acuză PSD că „torpilează” Guvernul și apoi îi reproșează blocajele , comparând situația cu „culmea nesimțirii” dintr-un banc, potrivit Digi24 . Mesajul vine după moțiunea de cenzură , în contextul în care PSD a ajuns în opoziție, iar Ilie Bolojan este premier. În intervenția de luni seară la B1 TV, Pîslaru – ministru interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene și, totodată, ministru interimar al Muncii – a susținut că partidele care au contribuit la blocarea guvernării încearcă acum să demonstreze că aceasta „nu funcționează” și că premierul „nu face, de fapt, lucruri bune pentru România”. „E ca în bancul ăla cu, dacă vă aduceți aminte, culmea nesimțirii când eram copii: să împingi o bătrânică și să o întrebi de ce se grăbește. Exact asta se întâmplă în acest moment!” Miza politică: cine își asumă funcționarea guvernării după moțiune Pîslaru a argumentat că, odată „torpilat” Guvernul prin moțiune, interesul politic al partidelor ajunse în opoziție ar fi să arate că executivul nu livrează rezultate, deși – în versiunea sa – tocmai acțiunile lor ar fi contribuit la blocaje. În același timp, el a criticat lipsa unei „soluții alternative” după demersul de demitere. Legea salarizării, „provocare” pentru guvernele viitoare În același context, ministrul interimar a spus că legea salarizării va rămâne o provocare pentru orice guvern care va urma, descriind proiectul drept un „cartof fierbinte”. Pîslaru a susținut că ar fi „cel mai corect” ca legea să fie votată în actualul context, fără a detalia un calendar sau pași concreți în materialul citat. [...]
USR cere ANI să publice urgent lista aleșilor locali potențial incompatibili , într-un demers care pune presiune pe modul de aplicare a noilor reguli de integritate și pe consecințele administrative pentru administrația locală, potrivit Digi24 . Formațiunea solicită Agenției Naționale de Integritate să facă publică „de urgență” situația consilierilor locali și județeni care, după intrarea în vigoare a noilor prevederi privind incompatibilitățile, ar ocupa simultan o funcție aleasă și ar avea un raport de muncă cu o instituție publică. USR cere și publicarea apartenenței politice a acestora. Noile prevederi au intrat în vigoare la 9 august și interzic consilierilor locali și județeni să fie, în același timp, angajați în primării, consilii județene, ministere, agenții, servicii publice sau alte instituții ale administrației publice, conform comunicatului citat de publicație. USR susține că „mii” de aleși locali s-ar putea afla în incompatibilitate și ar putea fi vizați de sancțiuni administrative sau disciplinare. „Acum, când legea este deja în vigoare și produce efecte, cerem ANI să facă publică imediat situația aleșilor locali aflați în incompatibilitate”, a declarat purtătorul de cuvânt al USR, Cristian Seidler . Miza: ce sancțiune se aplică și cui îi revine responsabilitatea Aplicarea noilor prevederi a generat o dispută privind sancțiunea în caz de incompatibilitate. USR afirmă că, deși regimul incompatibilităților poate duce la pierderea mandatului, interpretarea exprimată de ANI ar fi că efectele ar trebui să vizeze raportul de muncă al persoanei (prin sancțiune disciplinară), nu mandatul obținut prin vot. „Dacă textul legii introduce noi standarde de integritate pentru aleșii locali, atunci este evident că aceste standarde trebuie aplicate funcției alese”, a mai spus Seidler, potrivit aceleiași surse. Acuzații politice și critică la adresa modificărilor din Codul administrativ USR acuză PSD că ar încerca să își protejeze aleșii și susține că reacțiile din interiorul PSD după intrarea în vigoare a legii ar indica un număr mare de persoane care cumulează mandatul cu un loc de muncă în sectorul public. Partidul critică și modificările aduse Codului administrativ prin Agenția Națională a Funcționarilor Publici, afirmând că ar fi fost necesară o dezbatere despre principiile și aplicarea noilor reguli. [...]
PSD susține că plata a 770 de milioane de euro (aprox. 3,85 miliarde lei) din PNRR ar putea fi condiționată de modificarea unor prevederi din „legea privind integritatea”, după un demers atribuit liderilor familiilor politice europene din care fac parte PNL și USR, potrivit Digi24 . Delegația PSD în Parlamentul European afirmă, într-un comunicat, că președintele Partidului Popular European (PPE) și lidera Renew Europe ar fi transmis o scrisoare către președinta Comisiei Europene, cerând intervenția executivului european în legătură cu legea integrității. În interpretarea PSD, acest demers ar pune „în discuție” plata unei tranșe de 770 de milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Miza: condiționarea banilor de schimbări legislative Social-democrații susțin că plata sumei ar urma să fie condiționată de modificarea prevederilor contestate din legea integrității. Pe acest fond, PSD cere PNL și USR să explice public dacă susțin intervenția propriilor familii politice europene și dacă își asumă riscul blocării fondurilor. În același mesaj, PSD reclamă o contradicție între pozițiile din Parlamentul României și demersurile de la nivel european: PNL ar fi votat în Camera Deputaților pentru legea integrității, în timp ce PPE ar contesta forma adoptată, iar USR a votat împotrivă, în timp ce Renew Europe ar participa, potrivit PSD, la solicitarea de condiționare a plății. Cum a trecut legea în Camera Deputaților Proiectul a fost adoptat în Camera Deputaților cu 183 de voturi pentru, 84 împotrivă și trei abțineri, cu voturile PSD și PNL. USR a votat împotrivă. PSD mai afirmă că, deși se află în opoziție, a contribuit prin vot la adoptarea legislației aferente jaloanelor restante din PNRR, inclusiv în cazul legii privind integritatea, și critică transferarea disputelor politice interne la nivel european, cu potențial impact asupra fondurilor. Cele trei întrebări către PNL și USR Delegația PSD în Parlamentul European solicită conducerilor PNL și USR să răspundă public: dacă susțin demersul liderilor PPE și Renew Europe; dacă au solicitat sau susținut intervenția familiilor lor politice europene în acest caz; dacă își asumă eventualele consecințe asupra plății celor 770 de milioane de euro către România. PSD plasează disputa în contextul „etapei finale” de implementare a PNRR și susține că obiectivul ar trebui să fie protejarea intereselor României, finalizarea reformelor și investițiilor și atragerea unei sume cât mai mari din fondurile europene disponibile. [...]
Comisia Europeană condiționează legea salarizării de venituri suplimentare , inclusiv prin prelungirea CASS la pensiile peste 3.000 de lei, într-un semnal de presiune fiscală care poate întârzia reforma și poate afecta calendarul PNRR , potrivit Digi24 . Comisia cere Guvernului să adopte măsuri care să compenseze impactul financiar al noii legi a salarizării „peste scenariul de 8 miliarde de lei” discutat inițial. În plus, Bruxelles-ul indică o problemă de consistență între calculele de impact și textul proiectului, în special la salariile din sănătate, unde discrepanța este estimată la aproximativ 1 miliard de lei, conform materialului care citează News.ro, cu preluare din Cotidianul.ro. Miza fiscală: CASS la pensiile peste 3.000 de lei, și după 2027 Una dintre măsurile propuse vizează menținerea contribuției CASS (contribuția la asigurările sociale de sănătate) pentru pensiile mai mari de 3.000 de lei și după 31 decembrie 2027, când această reținere ar urma să expire. În prezent, CASS se reține pentru partea din pensie care depășește pragul de 3.000 de lei, iar Comisia sugerează ca măsura să continue și după 1 ianuarie 2028, ca element de consolidare a veniturilor bugetare. Legea rămâne blocată, cu risc pe banii din PNRR Draftul legii salarizării a ajuns la Comisia Europeană săptămâna trecută, iar răspunsul a venit cu observații și cu solicitarea unui pachet de măsuri compensatorii care să fie adoptat odată cu legea, astfel încât Guvernul să aibă resurse pentru creșterile de venituri. În acest context, legea salarizării este „în continuare blocată”, iar România riscă să piardă 770 de milioane de euro (aprox. 3,9 miliarde lei) din PNRR, conform informațiilor din articol. Ce urmează: negocieri la Cotroceni și discuția despre rating În zilele următoare este prevăzută o nouă întâlnire la Cotroceni pentru a se încerca un consens asupra formei finale, care „ar putea ajunge în Parlament la vot”. Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru , a spus la Digi24 că valoarea de referință din ultima variantă a fost redusă la cererea Ministerului de Finanțe pentru a crea „o zonă de tampon” și pentru a evita „o surpriză” care ar putea duce la un downgrade al ratingului de țară. El a mai afirmat că „nu scade niciun venit” și că există un mecanism de protecție a veniturilor. [...]
PSD cere demiterea unui consilier al guvernatorului BNR, escaladând conflictul politic pe tema riscurilor fiscale , după ce Eugen Rădulescu a acuzat partidul că a „îngropat finanțele publice” și a avertizat asupra degradării perspectivei României, potrivit Digi24 . Reacția vine de la liderul senatorilor PSD, Daniel Zamfir, care îi cere guvernatorului BNR, Mugur Isărescu , „să-l demită rapid” pe consilierul Eugen Rădulescu. Zamfir îl atacă pe Rădulescu într-o postare pe Facebook, după ce acesta a folosit formulări dure despre direcția economiei și despre riscurile care ar urma să apară. Ce a spus Eugen Rădulescu și de ce a stârnit reacția PSD Rădulescu, consilier al guvernatorului BNR, a criticat PSD și a avertizat că România s-ar îndrepta „încet, dar tot mai sigur” spre „dezastru”. În mesajul citat de Digi24, el susține că PNRR „se va încheia fără ca România să beneficieze de ultimele tranșe” și afirmă că PSD ar fi afectat finanțele publice prin politica din 2024 și prin opoziția față de reforme. Totodată, Rădulescu leagă riscurile de finanțare de posibilitatea ca agenția de rating S&P să coboare România în categoria țărilor „nerecomandate investițiilor” (adică sub pragul „investment grade”, folosit de investitori pentru a evalua riscul). În același context, el menționează nivelul datoriei publice și al deficitului și avertizează asupra unor efecte precum scăderi de venituri, șomaj și inflație ridicată, pe o perioadă lungă. Replica lui Daniel Zamfir: solicitare de demitere către Mugur Isărescu În postarea sa, Zamfir îl acuză pe Rădulescu de „obrăznicie” și îl critică pentru declarațiile despre degradarea nivelului de trai, inclusiv formularea privind „iarbă și scoarță de copac”. În acest context, liderul senatorilor PSD îi cere guvernatorului BNR să îl demită pe consilier. Miza: tensiune politică în jurul mesajelor BNR despre stabilitatea financiară Schimbul de acuzații mută în prim-plan o temă sensibilă pentru mediul economic: cât de mult pot influența percepția investitorilor și dezbaterea internă mesajele publice ale unor oficiali sau consilieri asociați cu banca centrală, mai ales când acestea ating subiecte precum deficitul, datoria publică și riscul de retrogradare a ratingului. Digi24 nu indică în material o reacție oficială a BNR sau a guvernatorului Mugur Isărescu la solicitarea de demitere. [...]
Modificările la legea ANI au ajuns la votul decisiv din Senat, cu o miză de 770 milioane euro din PNRR , după ce Camera Deputaților a adoptat proiectul, iar Dominic Fritz acuză majoritatea PSD, PNL și UDMR că a păstrat o prevedere „cu dedicație politică”, potrivit Libertatea . Proiectul a trecut în Camera Deputaților cu sprijinul PSD, PNL și UDMR, în timp ce USR a votat împotrivă. Inițiativa schimbă modul de publicare a declarațiilor de avere și interese: în locul datelor detaliate (adrese, suprafețe, sume exacte), ar urma să existe o „fișă publică” bazată pe praguri valorice. În reacția sa, liderul USR și primarul Timișoarei susține că legea păstrează așa-numitul „amendament anti-Timișoara”, care introduce sancțiunea încetării mandatului în 30 de zile pentru fapte de incompatibilitate sau conflict de interese stabilite de instanță. Fritz afirmă că prevederea ar fi fost construită special împotriva sa. „Pentru cei care votează încălcarea statului de drept de fricǎ să nu piardă bani din PNRR: sunt sigur că nu va accepta Comisia Europeană să premieze o astfel de monstruozitate abuzivă cu banii contribuabililor europeni. Cine vrea să salveze banii trebuie să voteze o lege curată. Încă e timp”, a transmis Dominic Fritz. Miza PNRR și termenul-limită Dezbaterea are și o componentă financiară: adoptarea unei forme „funcționale” a legii ANI este prezentată ca un jalon în PNRR, de care depinde virarea unei tranșe de aproximativ 770 de milioane de euro (aprox. 3,85 miliarde lei). Termenul pentru remedierea problemelor semnalate de Curtea Constituțională expiră la finalul lunii, conform sursei. Ce urmează în Parlament După votul din Camera Deputaților, proiectul pleacă la Senat, care este for decizional. Senatorii ar urma să voteze miercuri forma finală, pe fondul avertismentelor opoziției privind posibile obiecții ale Comisiei Europene. În același context, Libertatea notează că parcursul legii a fost influențat de decizii ale Curții Constituționale, inclusiv eliminarea unui amendament propus de AUR privind obligarea depunerii declarațiilor și de către persoanele aflate în concubinaj, pe motiv de încălcare a cerințelor de calitate a legii și a dreptului la viață privată. [...]
