Știri
Știri din categoria Diverse
PNL condiționează sprijinul pentru un guvern, iar asta prelungește incertitudinea politică după eșecul negocierilor de la Cotroceni, într-un schimb public de acuzații între președintele Nicușor Dan și liderul liberal Ilie Bolojan, potrivit Libertatea.
Ilie Bolojan a transmis primul mesaj după consultările eșuate cu președintele și liderii partidelor, respingând ideea unui sprijin „necondiționat” pentru Sorin Grindeanu ca premier. În același timp, Bolojan a susținut că PNL a propus pentru funcția de prim-ministru pe Siegfried Mureșan, descris drept „un expert în fonduri europene”, dar numele nu ar fi fost acceptat în discuțiile de la Palatul Cotroceni.
În mesajul publicat pe Facebook, liderul PNL a explicat că liberalii ar lua în calcul învestirea unui guvern doar în baza unui acord politic, nu a unui „cec în alb”.
„Am decis că nu vom accepta să-l susținem necondiționat ca premier pe Sorin Grindeanu. (...) PNL nu a promis un cec în alb pentru domnul Grindeanu, ci un acord politic (...) Nu am ajuns la un acord”, a spus Ilie Bolojan.
Din perspectiva PNL, refuzul de a vota fără garanții este prezentat ca o poziție de consecvență, nu ca un blocaj. Bolojan a răspuns direct acuzațiilor venite de la președinte, susținând că partidul nu blochează procesul politic, dar nici nu va susține „o guvernare fără garanții”.
„PNL nu blochează. PNL rămâne consecvent. Nu vrem să fie dată țara pe mâna oricui și în orice condiții, cu voturile noastre. Asta deranjează”, a mai scris Ilie Bolojan.
Președintele Nicușor Dan a anunțat vineri seara că negocierile pentru formarea unei majorități parlamentare au eșuat și că România revine într-un „blocaj politic”. El a indicat că, în urma consultărilor, singura formulă care părea să strângă o majoritate era un guvern minoritar PSD, susținut condiționat de PNL.
„Am revenit la blocajul politic pe care marți îl credeam depășit. (...) a existat o singură formulă care părea că va întruni sprijinul unei majorități parlamentare: guvern minoritar PSD”, a explicat președintele.
Nicușor Dan a mai afirmat că PNL și-ar fi schimbat poziția între marți și vineri în privința votării unui guvern minoritar PSD, cu anumite condiționări legate de programul de guvernare, și a cerut partidelor să reia negocierile pentru o soluție stabilă.
Sorin Grindeanu a anunțat că PSD nu va mai înainta o altă propunere de prim-ministru și că partidul este pregătit pentru alegeri anticipate. În mesajele sale, liderul PSD a susținut că formațiunea are „un program clar” și „o majoritate stabilă” și a acuzat PNL, USR și UDMR că tergiversează decizia pentru a-și păstra funcțiile și privilegiile.
„Le transmitem curajoșilor din PNL și USR că nu ne temem de votul cetățenilor. Foamea voastră de funcții are o limită”, a scris Grindeanu.
În același context, PSD a invocat și tema rotației premierilor, arătând că PNL ar fi beneficiat deja de prima etapă a unui astfel de acord, iar reluarea procesului de la început ar fi „lipsită de echitate”.
Din informațiile prezentate, negocierile pentru o majoritate parlamentară trebuie reluate, în condițiile în care președintele cere o formulă de guvern „cu puteri depline”, iar partidele își dispută public responsabilitatea pentru blocaj. În lipsa unui acord, PSD spune că ia în calcul scenariul alegerilor anticipate.
Recomandate
Traian Băsescu susține că planul PNL de a forța anticipatele prin CCR nu are bază constituțională , deoarece dizolvarea Parlamentului este o prerogativă care aparține exclusiv președintelui, potrivit Stirile Pro TV . Miza practică este una de reglementare: dacă interpretarea fostului șef al statului se confirmă, demersul liberalilor ar rămâne fără efect juridic, iar presiunea politică s-ar muta integral la Cotroceni. Într-o intervenție la B1TV, preluată de news.ro, Băsescu a argumentat că judecătorii Curții Constituționale nu pot „substitui” decizia președintelui în privința dizolvării legislativului. „Nu pot să obţină nimic prin Curtea Constituţională pentru că, în Constituţie, dizolvarea Parlamentului este un atribut unic al preşedintelui. Nu poate fi substituit de nimic altceva, nici de judecătorii Curţii Constituţionale.” Fostul președinte a mai spus că, din punct de vedere logic, anticipatele nu pot fi obținute direct printr-o sesizare la CCR, pentru că pasul prealabil este dizolvarea Parlamentului, iar aceasta poate fi decisă doar de șeful statului. „Ei spun «mergem la Curte să facem alegeri anticipate». Nu! Mergeţi la Curte să dizolvaţi Parlamentul. Cum îl dizolvaţi? Că numai preşedintele poate să-l dizolve.” Context: Guvernul Mureșan și scenariul blocajului Dincolo de disputa juridică, Băsescu s-a declarat foarte sceptic în privința șanselor de învestire a cabinetului propus de Siegfried Mureșan, pe care le-a estimat la „doar 1%”, conform aceleiași surse. Totuși, el nu a exclus ca eșecul acestei tentative să accelereze negocierile pentru o nouă majoritate parlamentară. „Poate după această tentativă se va găsi o soluţie definitivă.” În același timp, Băsescu a indicat că, dacă impasul politic persistă și nu se conturează o majoritate funcțională, alegerile anticipate pot deveni inevitabile, chiar dacă nu le susține „fără rezerve”. Poziția PNL: sesizare la CCR dacă președintele refuză anticipatele PNL își menține strategia de presiune, iar vicepreședintele partidului, Alexandru Muraru, a confirmat că liberalii au pregătită o sesizare la CCR în scenariul în care Guvernul Mureșan este respins, iar președintele Nicușor Dan refuză convocarea alegerilor anticipate. Argumentul invocat de liberali este că, atunci când Parlamentul nu reușește să genereze un executiv funcțional, „soluția democratică” ar fi revenirea la vot, nu prelungirea negocierilor pentru formule politice succesive. [...]
Liderul AUR încearcă să reducă miza politică a relatării WSJ despre o presupusă implicare a SUA în căderea guvernului Bolojan , susținând că ambasadoarea americană în Grecia „nu putea prezice viitorul”, potrivit Digi24 . George Simion a spus la Digi24 că, dacă diplomata ar fi făcut afirmații în luna martie, nu avea cum să știe „ce se întâmplă în luna mai” și a sugerat că aceasta nu ar fi acordat „atât de mare importanță” ideii de a dezminți informațiile apărute. Ce a relatat The Wall Street Journal și ce contestă partea americană Declarația liderului AUR vine după ce The Wall Street Journal, citând o sursă prezentă la discuții, a scris că ambasadoarea SUA în Grecia, Kimberly Guilfoyle , ar fi sugerat la o cină la Atena că Washingtonul ar fi fost implicat în demiterea guvernului condus de Ilie Bolojan și că SUA „pot face acest lucru oricărei țări”. Potrivit relatării citate de Digi24, episodul ar fi avut loc în martie, în cadrul unei cine la Atena, unde Guilfoyle ar fi intrat într-o dispută cu ministrul Energiei din Grecia, Stavros Papastavrou, în fața altor invitați. Avocatul lui Guilfoyle a contestat descrierea conversației făcută de publicația americană. Reacții în România Materialul WSJ a generat reacții și pe plan intern, inclusiv din partea liderului PSD Sorin Grindeanu și a ambasadorului SUA în România, Darryl Nirenberg, mai notează Digi24. [...]
Ambasadorul SUA la București spune că Washingtonul are „deplină încredere” în democrația din România , pe fondul unui scandal public declanșat de o relatare despre presupuse afirmații ale ambasadoarei SUA în Grecia privind căderea guvernului Bolojan, potrivit Digi24 . Darryl Nirenberg a declarat, la Constanța, că situația este „o problemă pe care România trebuie să o rezolve singură” și a insistat că SUA și-au exprimat încă de la începutul tensiunilor interne „deplina încredere” în capacitatea democrației românești de a gestiona criza și „celelate provocări care vor apărea”. „Să nu uităm că democrația poate fi complicată. De fapt, uneori este concepută să fie așa. Dar, de departe, este cel mai bun sistem pe care îl avem.” Contextul: relatarea WSJ și reacțiile politice Reacția ambasadorului vine după ce The Wall Street Journal a relatat, citând o sursă prezentă la discuții, că ambasadoarea SUA în Grecia, Kimberly Guilfoyle, ar fi sugerat la o cină la Atena că Washingtonul ar fi fost implicat în demiterea guvernului Bolojan. Potrivit aceleiași relatări, Guilfoyle ar fi spus că SUA pot face acest lucru „oricărei țări”. Avocatul lui Guilfoyle a contestat descrierea conversației făcută de publicația americană, menționează Digi24. În plan intern, Digi24 notează că liderul PSD Sorin Grindeanu a acuzat o tentativă de manipulare și a declarat că susține Parteneriatul Strategic cu SUA, pe care l-a numit „cel mai important aliat al nostru în NATO”. [...]
Romgaz respinge ideea unor presiuni politice în decizii comerciale , susținând că eventualele achiziții sau vânzări de gaze – inclusiv gaze naturale lichefiate (LNG) – se fac exclusiv pe criterii economice și prin mecanismele de guvernanță corporativă ale companiei, potrivit Digi24 . Reacția vine pe fondul unor informații apărute în spațiul public despre posibile achiziții de LNG și al discuțiilor generate de un articol din Wall Street Journal . Într-un comunicat, Romgaz afirmă că „niciun oficial al statului român nu a exercitat presiuni” asupra conducerii pentru încheierea vreunui contract de cumpărare sau vânzare de gaze, „indiferent de sursă”. Ce mize are mesajul Romgaz: guvernanță și obligații de companie listată Compania subliniază că este listată pe piața de capital și că funcționează în cadrul legal aplicabil societăților listate, inclusiv regulile de guvernanță corporativă. Romgaz precizează că faptul că statul român este acționar majoritar „nu înlătură și nu modifică” obligația de a respecta: mecanismele corporative de decizie; drepturile tuturor acționarilor; obligațiile de informare specifice unei companii listate. În același mesaj, Romgaz arată că analiza oportunităților comerciale și eventualele decizii de achiziție aparțin „exclusiv” mecanismelor interne de decizie și sunt fundamentate pe criterii de fezabilitate economică, comercială și strategică, în funcție de condițiile de piață, riscuri, necesitățile companiei și obiectivele de dezvoltare. Ce urmează: analiză de piață și raportare „transparentă”, dacă va fi cazul Romgaz mai transmite că va continua să analizeze oportunitățile din piața gazelor naturale, inclusiv LNG, „exclusiv” în interesul companiei și pe criteriile economice, comerciale și strategice relevante. Totodată, compania afirmă că orice informație care intră sub incidența obligațiilor legale de raportare pentru o societate listată va fi comunicată „transparent”, prin canalele oficiale și în condițiile prevăzute de legislație. Contextul care a declanșat reacția publică În materialul Digi24 este menționat că informații difuzate de Wall Street Journal – care ar fi fost corelate în spațiul public cu o întâlnire la care ar fi participat liderul PSD Sorin Grindeanu și ministrul Energiei de la acel moment, Bogdan Ivan, alături de ambasadoarea SUA în Grecia – au alimentat discuții legate de proiecte energetice precum Coridorul Vertical de Gaze. Digi24 notează și că Sorin Grindeanu a declarat pentru Cotidianul că discuțiile cu ambasadoarea SUA în Grecia au vizat aspecte legate de coridorul vertical de gaze, descris ca rută energetică strategică în care România ar putea avea un rol de tranzit. [...]
George Simion a reluat acuzațiile privind finanțarea și anularea prezidențialelor din 2024 , susținând că „milioane de euro” din bani publici ar fi fost folosiți pentru promovarea lui Călin Georgescu și că acest subiect nu este anchetat, potrivit Digi24 . Declarațiile vin în contextul în care Georgescu i-a mulțumit public lui Simion „pentru integritate”, mesaj pe care liderul AUR spune că nu l-a apreciat „în mod deosebit”. Într-o intervenție telefonică la Digi24, Simion a spus că a fost competitor la alegerile prezidențiale din 24 noiembrie 2024 și că a încheiat competiția pe locul patru, în timp ce Călin Georgescu ar fi terminat pe primul loc, iar Elena Lasconi pe locul doi. Liderul AUR a afirmat că alegerile au fost „anulate fără motive”, susținând că până în prezent nu ar fi fost prezentate motivele anulării. Întrebat dacă se dezice de Călin Georgescu, Simion a declarat că AUR îl susține „nu din motive legate de afirmații” făcute de acesta, ci pentru că „a câștigat alegerile atunci”. Acuzații privind banii din campanie și rolul PNL Simion a legat discuția despre „campania cu zero lei” de finanțarea promovării lui Georgescu, afirmând că cele mai mari sume cheltuite ar fi fost bani publici românești, „nu rusești”, și că ar fi fost plătiți de PNL. În acest context, el a susținut că ar trebui anchetată conducerea PNL, invocând și o „campanie de influenceri pe TikTok”. „Cele mai mari sume de bani care s-au cheltuit în acea campanie în direcția promovării domnului Călin Georgescu sunt bani publici românești, nu rusești, plătiți de PNL.” Totodată, Simion a spus că ar exista „facturi” și o „investigație” și a susținut că aceștia ar fi „singurii bani dovediți, probați, facturați”, fără a detalia în intervenție documentele la care se referă. Reacția la mulțumirea lui Georgescu și referirea la dosar Liderul AUR a comentat și mesajul transmis de Georgescu la ieșirea de la termenul de luni de la Curtea de Apel București , când fostul candidat l-a menționat explicit. Simion a spus că nu i-a plăcut „în mod deosebit” mulțumirea și a adăugat că el ar fi „singura figură politică” rămasă constantă pe tema anulării alegerilor. În același timp, Simion a pus sub semnul întrebării legătura dintre declarațiile publice și „obiectul cauzei” din dosar, invocând și prezumția de nevinovăție. Pentru mediul politic și instituțional, miza declarațiilor este presiunea publică pe tema finanțării campaniilor și a motivelor anulării alegerilor, subiecte care pot alimenta noi solicitări de clarificări și anchete, în condițiile în care Simion susține că explicațiile și investigațiile ar lipsi. [...]
Trezoreria SUA pregătește înscrierea automată a copiilor în „Trump Accounts”, o schimbare care poate adăuga zeci de milioane de conturi noi într-un singur an , potrivit Libertatea . Măsura ar urma să intre în vigoare de la 1 octombrie și vizează extinderea rapidă a unui program de investiții pentru copii, care include o depunere inițială de 1.000 de dolari (aprox. 4.500 lei) pentru fiecare copil născut în intervalul 2025–2028. Schimbarea este una operațională și de administrare publică: autoritățile americane trec de la un sistem în care părinții trebuiau să se înscrie activ la unul în care copiii sunt înrolați automat. Conform reglementărilor temporare citate de CNBC, mecanismul ar putea duce la deschiderea a peste 60 de milioane de conturi suplimentare doar în 2026, iar ulterior ar adăuga aproximativ două milioane de conturi noi anual. De ce se schimbă sistemul: participare redusă la înscrierea „manuală” Până acum, programul a ajuns la 7–8 milioane de copii, înscriși de părinți. Secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, a spus într-o audiere în Comisia pentru Servicii Financiare a Camerei Reprezentanților că autoritățile se așteaptă ca numărul beneficiarilor să urce rapid spre 70 de milioane după trecerea la înscriere automată. Motivul invocat pentru automatizare este rata scăzută de participare. În varianta inițială, părinții trebuiau să parcurgă pași birocratici, fie prin depunerea formularului fiscal 4547 al IRS împreună cu declarația anuală de venit, fie prin înregistrarea pe o platformă online. Un raport al organizației nonprofit Commonwealth, citat în material, arată că doar 5% dintre familiile cu venituri mici și medii (definite ca având încasări anuale sub 80.000 de dolari) reușiseră să deschidă un astfel de cont. Cum ar urma să funcționeze înscrierea automată Pentru ca noua regulă să fie aplicată, Administrația pentru Securitate Socială plănuiește înregistrarea nou-născuților direct din spitale, în momentul în care părinții solicită eliberarea numărului de securitate socială. Programul „Trump Accounts” a fost lansat oficial la 4 iulie și are un regim fiscal cu impozitare amânată (taxele se plătesc mai târziu, nu în momentul depunerii). Pentru fiecare copil născut între 2025 și 2028, Trezoreria SUA face o depunere unică de 1.000 de dolari (aprox. 4.500 lei). Pachetul legislativ permite și contribuții suplimentare pentru familiile care îndeplinesc anumite criterii economice, inclusiv din surse private, potrivit aceleiași surse. Presiune pe IRS și nevoia de educație financiară Experți în politici sociale citați în articol salută extinderea, dar avertizează că rezultatele depind de educația financiară. Madeline Brown, analist la Urban Institute, spune că, deși mecanismul va ajunge la majoritatea cetățenilor, autoritățile vor trebui să depună eforturi constante pentru ca părinții să înțeleagă cum funcționează aceste instrumente. În același timp, măsura pune presiune pe capacitatea tehnică a Fiscului american (IRS). Omeed Firouzi, profesor la Temple University Beasley School of Law, atrage atenția asupra încărcării suplimentare într-o instituție afectată de reduceri de personal și buget, deși o colaborare strânsă cu Administrația pentru Securitate Socială ar putea facilita tranziția. Extinderea programului este coordonată, potrivit articolului, de Frank Bisignano (conducătorul IRS și comisar al Securității Sociale), sprijinit de Joseph Velli, fost director executiv la Bank of New York, numit consilier principal pentru implementarea proiectului. [...]
