Știri
Știri din categoria Diverse
Cristian Tudor Popescu avertizează că blocarea noii Legi a Salarizării poate împinge România spre o criză bugetară, cu risc de tensiuni pe plata salariilor și pensiilor, potrivit Libertatea, care relatează declarațiile făcute de gazetar la B1 TV.
În intervenția de marți seară, CTP a susținut că noua Lege a Salarizării „are șanse minime” să mai fie adoptată și a legat acest eșec de o posibilă criză în lunile următoare, în contextul finanțelor publice. El a acuzat clasa politică de lipsă de profesionalism și de inconștiență față de consecințele economice.
CTP a formulat explicit scenariul unei deteriorări rapide a situației fiscale, cu efect direct asupra cheltuielilor recurente ale statului:
„Nu este vorba numai de opacitate, ei nu conștientizează ce se poate întâmpla foarte repede, în următoarele luni. Nu vor mai avea bani de salarii și pensii.”
În aceeași intervenție, el a afirmat că anumite forțe politice ar urmări, în realitate, „să extragă România din UE”, indicând PSD ca țintă principală și invocând tensiuni cu Bruxelles-ul pe tema integrității și a instituțiilor anticorupție.
Pe lângă avertismentul legat de finanțele publice, CTP a extins critica spre zona politică și instituțională, afirmând că PSD și PNL ar fi dorit intrarea României în UE „cu o condiție”, aceea de a rămâne „șefi” în plan intern, iar ulterior ar fi fost nemulțumiți de poziția Bruxelles-ului.
Totodată, el a lansat un atac la adresa președintelui României, Nicușor Dan, despre care a spus că nu ar fi făcut „chiar nimic” în mandat și că ar fi devenit „principalul agent de tragere a României în vechiul sistem”, conform relatării.
Materialul nu indică un calendar sau o decizie concretă privind adoptarea Legii Salarizării, ci reflectă evaluarea și acuzațiile formulate de CTP în spațiul public, în condițiile în care, potrivit acestuia, legea ar avea șanse reduse să treacă. În lipsa unor clarificări politice rapide, tema rămâne relevantă prin potențialul impact bugetar și social pe care îl invocă jurnalistul.
Recomandate
Premierul interimar Ilie Bolojan avertizează că fără o lege a salarizării România riscă noi derapaje bugetare în 2027–2028 , într-un context în care adoptarea proiectului până la termenul-limită de 31 august devine tot mai puțin probabilă, potrivit Digi24 . Bolojan spune că, „cu cât trec orele”, scad șansele ca proiectul să fie aprobat în timp util, invocând termenul de luni, 31 august, și semnalând o probabilitate redusă ca PSD să susțină inițiativa, în urma declarațiilor publice ale partidului. De ce contează: cheltuielile de personal și echilibrele bugetare Miza legii depășește componenta de finanțare europeană asociată, afirmă premierul interimar, care o leagă direct de credibilitatea României și de predictibilitatea bugetară. În declarațiile sale, Bolojan susține că legea este importantă deoarece cheltuielile de personal au o pondere relevantă în „ecuația echilibrelor bugetare”, iar lipsa unui cadru ar lăsa loc unor decizii viitoare motivate electoral. În același context, el afirmă că proiectul ar corecta „inechități grave” din sistemul public, descriindu-l drept un prim pas în această direcție. Riscul invocat: presiune pe rating și ajustări forțate Bolojan face legătura între depășirea posibilităților bugetare și riscul de deteriorare a ratingului de țară, avertizând că aprobarea unor creșteri salariale peste capacitatea economiei ar putea împinge România într-o situație în care guvernele ar fi obligate ulterior să ia măsuri care „vor duce la salarii mai mici”. Totodată, el amintește de anii 2023 și 2024, pe care îi descrie drept perioade în care „guvernele au scăpat lucrurile de sub control” din rațiuni electorale, și avertizează că un scenariu similar ar putea reapărea în 2027–2028 dacă legea nu este adoptată. Blocaj politic și calendar strâns Premierul interimar afirmă că discuțiile pe proiect au avut loc „sub auspiciile Președinției”, prin consilierul prezidențial Dragoș Anastasiu Burnete, cu participarea partidelor și cu mai multe variante de lucru transmise acestora. El susține că există riscul ca PSD „încă o dată” să nu respecte înțelegerile, inclusiv una privind votarea legii „cu un plafon de 8 miliarde”, menționând că au fost încercate „toate variantele posibile” și că s-a comunicat cu Comisia , însă sumele solicitate nu ar fi fost acceptate și nu ar putea fi finanțate din capacitatea bugetară. Bolojan estimează că „în cursul zilei de mâine” ar urma să existe un deznodământ, argumentând că, dacă proiectul nu este depus atunci pentru a fi dezbătut joi–vineri, „nu mai este timp fizic” să devină lege. În cazul în care jalonul nu este îndeplinit, el indică PSD drept responsabil pentru blocarea legii. [...]
Legea promulgată anulează unele obligații de TVA stabilite retroactiv pentru contribuabilii cărora li s-a anulat codul de TVA, iar firmele care au plătit deja sumele pot cere restituirea de la ANAF , potrivit Digi24 . Măsura include și dobânzi și penalități, dar nu se aplică dacă TVA a fost evidențiată separat în facturi sau a fost încasată de la clienți. Actul normativ vizează situațiile în care, după anularea codului de TVA, administrația fiscală a stabilit ulterior, retroactiv, obligații de TVA prin decizii de impunere, deși contribuabilul nu ar fi facturat distinct și nu ar fi colectat TVA de la clienți. Președintele Nicușor Dan a susținut că acumularea acestor obligații pentru perioade fiscale anterioare a creat o povară financiară care a afectat direct activitatea unor întreprinderi. Cine intră sub incidența anulării și cine rămâne obligat la plată Legea anulează obligațiile fiscale principale și accesoriile aferente (dobânzi și penalități) doar în cazurile expres prevăzute. În schimb, rămân în vigoare obligațiile acolo unde TVA a fost transferată către client. Concret, legea nu se aplică operațiunilor pentru care contribuabilul: a înscris distinct TVA în facturi sau în documente echivalente; sau a colectat, integral sau parțial, taxa de la beneficiari. În aceste situații, obligația fiscală „rămâne”, conform explicațiilor președintelui. Cum se aplică: anulare din oficiu și restituiri la cerere Aplicarea se face pe două paliere: anulare din oficiu : obligațiile care intră sub incidența legii vor fi anulate de administrația fiscală fără solicitare din partea contribuabilului; restituire : contribuabilii care au achitat deja sumele stabilite prin decizii de impunere vor putea solicita restituirea lor. Legea acoperă atât obligațiile deja stabilite prin decizii de impunere, cât și cazurile în care deciziile au fost emise, dar nu au fost comunicate, precum și situațiile în care organul fiscal nu a emis încă decizia pentru perioadele vizate. Termen pentru ANAF: 30 de zile pentru procedură ANAF are la dispoziție 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii pentru a aproba procedura de aplicare, potrivit președintelui. În practică, acest pas este esențial pentru modul în care contribuabilii vor depune cererile de restituire și pentru calendarul efectiv al rambursărilor. [...]
BNR a delimitat oficial comunicarea instituției de opiniile angajaților pe rețele sociale , după mesajul public al consilierului Eugen Rădulescu , care a stârnit reacții politice și a readus în discuție riscul pierderii banilor din PNRR, potrivit Digi24 . Banca Națională a transmis marți că mesajul lui Eugen Rădulescu, consilier al guvernatorului Mugur Isărescu, publicat pe contul personal de pe o rețea socială, reprezintă „o opinie personală” și „nu punctul de vedere oficial al BNR”. Instituția precizează că pozițiile oficiale sunt exprimate „exclusiv” de membrii Consiliului de administrație sau de reprezentanți care au „mandat oficial de comunicare și reprezentare”, asumat explicit în momentul expunerii publice. În comunicat, BNR atrage atenția că mesajele angajaților pe conturi personale (Facebook, LinkedIn, Instagram, X) nu constituie luări de poziție oficiale ale băncii centrale și recomandă consultarea canalelor oficiale pentru informații și poziții instituționale. Contextul: avertismentul privind PNRR și reacția PSD Luni, Eugen Rădulescu a publicat pe Facebook un text în care a avertizat că viitorul economiei românești rămâne „extrem de incert” și că ar mai fi „doar câteva zile” pentru a salva „ce se mai poate” din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) . În același mesaj, el a susținut că România „trăiește de aproape 10 ani mult peste mijloacele” sale și că datoria „crește exponențial”. Tot el a afirmat că, dacă nu sunt adoptate legi care „trenează deja de 5 ani”, România ar putea pierde „miliarde de euro” – fonduri europene nerambursabile – pe care, potrivit mesajului, s-ar fi construit bugetul din acest an, iar în lipsa lor „situația se va înrăutăți foarte mult și foarte repede”. Declarațiile au generat o reacție din partea PSD, care i-a cerut guvernatorului Mugur Isărescu să-și demită consilierul. De ce contează: semnal de disciplină instituțională într-un moment sensibil Precizările BNR au un impact direct de credibilitate și guvernanță instituțională: banca centrală încearcă să reducă riscul ca opiniile individuale ale unor angajați – chiar și din poziții vizibile – să fie interpretate drept semnale oficiale despre economie, finanțarea bugetului sau relația României cu fondurile europene. Într-un context în care PNRR și adoptarea unor legi sunt prezentate ca urgente, delimitarea canalelor de comunicare devine, implicit, o măsură de control al mesajului public. [...]
Premierul interimar Ilie Bolojan spune că va decide miercuri ce face cu Cristina Trăilă după o discuție directă, în contextul în care aceasta a fost pusă sub urmărire penală de DNA, iar PSD și AUR îi cer demisia din funcția de secretar general adjunct al Guvernului, potrivit Digi24 . Bolojan a declarat marți seară, la Digi24, că a văzut comunicatul Parchetului și a sunat-o pe Trăilă, cerându-i să vină „mâine dimineață” la o discuție pentru a înțelege acuzațiile. El a precizat că nu știe, în acest moment, de ce este acuzată și „ce rol are în această ecuație”, menționând că persoana care a ajuns la el în birou s-a programat prin cabinetul de premier, printr-un coleg care este, la rândul lui, suspect în acest caz. Întrebat dacă Trăilă ar trebui să demisioneze, Bolojan a spus că nu vrea să condamne pe cineva înainte să afle despre ce este vorba și că va lua o decizie după discuția cu aceasta. Ce acuză DNA și miza dosarului DNA a anunțat că liberala Cristina Trăilă este urmărită penal pentru complicitate la folosirea influenței ori autorității în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite. Potrivit procurorilor, în calitate de secretar general adjunct al Guvernului, Trăilă „ar fi sprijinit demersurile” omului de afaceri Fănel Bogoș și ale lui Mihai Barbu (fost lider PNL Vaslui) pentru înlocuirea din funcție a directorului DSVSA Vaslui. DNA susține că scopul ar fi fost obținerea unor foloase necuvenite pentru omul de afaceri și societatea acestuia, inclusiv aprobarea unui dosar de despăgubire de aproximativ 3 milioane de euro și diminuarea sau încetarea controalelor sanitar-veterinare la fermele sale. Poziția lui Bolojan: accesul la birou „nu a fost condiționat de bani” Bolojan a respins ideea că accesul la biroul său ar fi fost condiționat de plăți, afirmând că „niciodată cineva ca să intre la mine nu a trebuit să plătească niciun ban” și că, pe baza unor discuții telefonice, nu se poate pronunța. El a mai spus că, în astfel de dosare, dacă ai avut „o tangență”, poți fi invitat să dai o declarație, fără să considere că ar exista o „formulă de implicație” în cazul său. Presiune politică: PSD și AUR cer demisia În urma anunțului DNA, PSD și AUR au cerut demisia Cristinei Trăilă din funcția de secretar general adjunct al Guvernului: AUR a invocat răspunderea politică, iar PSD a cerut demisia „imediată”. Decizia anunțată de Bolojan pentru miercuri devine, astfel, un test de gestionare a riscului reputațional și instituțional pentru Guvern, în condițiile în care ancheta DNA vizează acuzații legate de influență și posibile beneficii necuvenite în zona de control sanitar-veterinar și despăgubiri. [...]
Invitația Maiei Sandu către Nicușor Dan și Volodimir Zelenski ridică miza politică și de securitate a evenimentelor de la Chișinău , într-un moment în care Republica Moldova marchează 35 de ani de la proclamarea independenței, potrivit Digi24 . Prezența simultană a liderilor României și Ucrainei la manifestările din 27 august aduce un semnal de coordonare regională, cu implicații directe pentru agenda de securitate din vecinătatea estică a UE. Evenimentele sunt programate joi, 27 august, la Chișinău, cu ocazia Zilei Independenței Republicii Moldova, care comemorează proclamarea independenței la 27 august 1991. Ce se întâmplă pe 27 august la Chișinău Programul include mai multe momente oficiale și publice, desfășurate în Piața Marii Adunări Naționale și în alte locații din capitală, conform informațiilor preluate de Agerpres din Radio Chișinău și Deschide.md: depuneri de flori la monumentul „Maica Îndurerată”, în Complexul Memorial „Eternitate” (ora 08:30); depuneri de flori la monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt (ora 09:30); paradă militară în Piața Marii Adunări Naționale (ora 16:30); concert dedicat Zilei Independenței (ora 18:00). De ce contează: semnal politic cu componentă de securitate Invitarea și participarea a doi șefi de stat din țări direct implicate în arhitectura de securitate a regiunii (România, stat membru UE și NATO, și Ucraina, aflată în război) transformă aniversarea într-un eveniment cu încărcătură diplomatică peste nivelul unei ceremonii naționale. În lipsa altor detalii în materialul citat despre agenda discuțiilor sau întâlniri bilaterale, rămâne de urmărit dacă vizita va fi însoțită de anunțuri privind cooperarea regională sau măsuri concrete în zona de securitate și sprijin pentru Republica Moldova. [...]
USR cere ANI să publice urgent lista aleșilor locali potențial incompatibili , într-un demers care pune presiune pe modul de aplicare a noilor reguli de integritate și pe consecințele administrative pentru administrația locală, potrivit Digi24 . Formațiunea solicită Agenției Naționale de Integritate să facă publică „de urgență” situația consilierilor locali și județeni care, după intrarea în vigoare a noilor prevederi privind incompatibilitățile, ar ocupa simultan o funcție aleasă și ar avea un raport de muncă cu o instituție publică. USR cere și publicarea apartenenței politice a acestora. Noile prevederi au intrat în vigoare la 9 august și interzic consilierilor locali și județeni să fie, în același timp, angajați în primării, consilii județene, ministere, agenții, servicii publice sau alte instituții ale administrației publice, conform comunicatului citat de publicație. USR susține că „mii” de aleși locali s-ar putea afla în incompatibilitate și ar putea fi vizați de sancțiuni administrative sau disciplinare. „Acum, când legea este deja în vigoare și produce efecte, cerem ANI să facă publică imediat situația aleșilor locali aflați în incompatibilitate”, a declarat purtătorul de cuvânt al USR, Cristian Seidler . Miza: ce sancțiune se aplică și cui îi revine responsabilitatea Aplicarea noilor prevederi a generat o dispută privind sancțiunea în caz de incompatibilitate. USR afirmă că, deși regimul incompatibilităților poate duce la pierderea mandatului, interpretarea exprimată de ANI ar fi că efectele ar trebui să vizeze raportul de muncă al persoanei (prin sancțiune disciplinară), nu mandatul obținut prin vot. „Dacă textul legii introduce noi standarde de integritate pentru aleșii locali, atunci este evident că aceste standarde trebuie aplicate funcției alese”, a mai spus Seidler, potrivit aceleiași surse. Acuzații politice și critică la adresa modificărilor din Codul administrativ USR acuză PSD că ar încerca să își protejeze aleșii și susține că reacțiile din interiorul PSD după intrarea în vigoare a legii ar indica un număr mare de persoane care cumulează mandatul cu un loc de muncă în sectorul public. Partidul critică și modificările aduse Codului administrativ prin Agenția Națională a Funcționarilor Publici, afirmând că ar fi fost necesară o dezbatere despre principiile și aplicarea noilor reguli. [...]
