Știri
Știri din categoria Diverse
Premierul interimar Ilie Bolojan avertizează că fără o lege a salarizării România riscă noi derapaje bugetare în 2027–2028, într-un context în care adoptarea proiectului până la termenul-limită de 31 august devine tot mai puțin probabilă, potrivit Digi24.
Bolojan spune că, „cu cât trec orele”, scad șansele ca proiectul să fie aprobat în timp util, invocând termenul de luni, 31 august, și semnalând o probabilitate redusă ca PSD să susțină inițiativa, în urma declarațiilor publice ale partidului.
Miza legii depășește componenta de finanțare europeană asociată, afirmă premierul interimar, care o leagă direct de credibilitatea României și de predictibilitatea bugetară. În declarațiile sale, Bolojan susține că legea este importantă deoarece cheltuielile de personal au o pondere relevantă în „ecuația echilibrelor bugetare”, iar lipsa unui cadru ar lăsa loc unor decizii viitoare motivate electoral.
În același context, el afirmă că proiectul ar corecta „inechități grave” din sistemul public, descriindu-l drept un prim pas în această direcție.
Bolojan face legătura între depășirea posibilităților bugetare și riscul de deteriorare a ratingului de țară, avertizând că aprobarea unor creșteri salariale peste capacitatea economiei ar putea împinge România într-o situație în care guvernele ar fi obligate ulterior să ia măsuri care „vor duce la salarii mai mici”.
Totodată, el amintește de anii 2023 și 2024, pe care îi descrie drept perioade în care „guvernele au scăpat lucrurile de sub control” din rațiuni electorale, și avertizează că un scenariu similar ar putea reapărea în 2027–2028 dacă legea nu este adoptată.
Premierul interimar afirmă că discuțiile pe proiect au avut loc „sub auspiciile Președinției”, prin consilierul prezidențial Dragoș Anastasiu Burnete, cu participarea partidelor și cu mai multe variante de lucru transmise acestora.
El susține că există riscul ca PSD „încă o dată” să nu respecte înțelegerile, inclusiv una privind votarea legii „cu un plafon de 8 miliarde”, menționând că au fost încercate „toate variantele posibile” și că s-a comunicat cu Comisia, însă sumele solicitate nu ar fi fost acceptate și nu ar putea fi finanțate din capacitatea bugetară.
Bolojan estimează că „în cursul zilei de mâine” ar urma să existe un deznodământ, argumentând că, dacă proiectul nu este depus atunci pentru a fi dezbătut joi–vineri, „nu mai este timp fizic” să devină lege. În cazul în care jalonul nu este îndeplinit, el indică PSD drept responsabil pentru blocarea legii.
Recomandate
Dragoș Pîslaru acuză PSD că „torpilează” Guvernul și apoi îi reproșează blocajele , comparând situația cu „culmea nesimțirii” dintr-un banc, potrivit Digi24 . Mesajul vine după moțiunea de cenzură , în contextul în care PSD a ajuns în opoziție, iar Ilie Bolojan este premier. În intervenția de luni seară la B1 TV, Pîslaru – ministru interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene și, totodată, ministru interimar al Muncii – a susținut că partidele care au contribuit la blocarea guvernării încearcă acum să demonstreze că aceasta „nu funcționează” și că premierul „nu face, de fapt, lucruri bune pentru România”. „E ca în bancul ăla cu, dacă vă aduceți aminte, culmea nesimțirii când eram copii: să împingi o bătrânică și să o întrebi de ce se grăbește. Exact asta se întâmplă în acest moment!” Miza politică: cine își asumă funcționarea guvernării după moțiune Pîslaru a argumentat că, odată „torpilat” Guvernul prin moțiune, interesul politic al partidelor ajunse în opoziție ar fi să arate că executivul nu livrează rezultate, deși – în versiunea sa – tocmai acțiunile lor ar fi contribuit la blocaje. În același timp, el a criticat lipsa unei „soluții alternative” după demersul de demitere. Legea salarizării, „provocare” pentru guvernele viitoare În același context, ministrul interimar a spus că legea salarizării va rămâne o provocare pentru orice guvern care va urma, descriind proiectul drept un „cartof fierbinte”. Pîslaru a susținut că ar fi „cel mai corect” ca legea să fie votată în actualul context, fără a detalia un calendar sau pași concreți în materialul citat. [...]
Premierul interimar Ilie Bolojan spune că va decide miercuri ce face cu Cristina Trăilă după o discuție directă, în contextul în care aceasta a fost pusă sub urmărire penală de DNA, iar PSD și AUR îi cer demisia din funcția de secretar general adjunct al Guvernului, potrivit Digi24 . Bolojan a declarat marți seară, la Digi24, că a văzut comunicatul Parchetului și a sunat-o pe Trăilă, cerându-i să vină „mâine dimineață” la o discuție pentru a înțelege acuzațiile. El a precizat că nu știe, în acest moment, de ce este acuzată și „ce rol are în această ecuație”, menționând că persoana care a ajuns la el în birou s-a programat prin cabinetul de premier, printr-un coleg care este, la rândul lui, suspect în acest caz. Întrebat dacă Trăilă ar trebui să demisioneze, Bolojan a spus că nu vrea să condamne pe cineva înainte să afle despre ce este vorba și că va lua o decizie după discuția cu aceasta. Ce acuză DNA și miza dosarului DNA a anunțat că liberala Cristina Trăilă este urmărită penal pentru complicitate la folosirea influenței ori autorității în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite. Potrivit procurorilor, în calitate de secretar general adjunct al Guvernului, Trăilă „ar fi sprijinit demersurile” omului de afaceri Fănel Bogoș și ale lui Mihai Barbu (fost lider PNL Vaslui) pentru înlocuirea din funcție a directorului DSVSA Vaslui. DNA susține că scopul ar fi fost obținerea unor foloase necuvenite pentru omul de afaceri și societatea acestuia, inclusiv aprobarea unui dosar de despăgubire de aproximativ 3 milioane de euro și diminuarea sau încetarea controalelor sanitar-veterinare la fermele sale. Poziția lui Bolojan: accesul la birou „nu a fost condiționat de bani” Bolojan a respins ideea că accesul la biroul său ar fi fost condiționat de plăți, afirmând că „niciodată cineva ca să intre la mine nu a trebuit să plătească niciun ban” și că, pe baza unor discuții telefonice, nu se poate pronunța. El a mai spus că, în astfel de dosare, dacă ai avut „o tangență”, poți fi invitat să dai o declarație, fără să considere că ar exista o „formulă de implicație” în cazul său. Presiune politică: PSD și AUR cer demisia În urma anunțului DNA, PSD și AUR au cerut demisia Cristinei Trăilă din funcția de secretar general adjunct al Guvernului: AUR a invocat răspunderea politică, iar PSD a cerut demisia „imediată”. Decizia anunțată de Bolojan pentru miercuri devine, astfel, un test de gestionare a riscului reputațional și instituțional pentru Guvern, în condițiile în care ancheta DNA vizează acuzații legate de influență și posibile beneficii necuvenite în zona de control sanitar-veterinar și despăgubiri. [...]
USR cere ANI să publice urgent lista aleșilor locali potențial incompatibili , într-un demers care pune presiune pe modul de aplicare a noilor reguli de integritate și pe consecințele administrative pentru administrația locală, potrivit Digi24 . Formațiunea solicită Agenției Naționale de Integritate să facă publică „de urgență” situația consilierilor locali și județeni care, după intrarea în vigoare a noilor prevederi privind incompatibilitățile, ar ocupa simultan o funcție aleasă și ar avea un raport de muncă cu o instituție publică. USR cere și publicarea apartenenței politice a acestora. Noile prevederi au intrat în vigoare la 9 august și interzic consilierilor locali și județeni să fie, în același timp, angajați în primării, consilii județene, ministere, agenții, servicii publice sau alte instituții ale administrației publice, conform comunicatului citat de publicație. USR susține că „mii” de aleși locali s-ar putea afla în incompatibilitate și ar putea fi vizați de sancțiuni administrative sau disciplinare. „Acum, când legea este deja în vigoare și produce efecte, cerem ANI să facă publică imediat situația aleșilor locali aflați în incompatibilitate”, a declarat purtătorul de cuvânt al USR, Cristian Seidler . Miza: ce sancțiune se aplică și cui îi revine responsabilitatea Aplicarea noilor prevederi a generat o dispută privind sancțiunea în caz de incompatibilitate. USR afirmă că, deși regimul incompatibilităților poate duce la pierderea mandatului, interpretarea exprimată de ANI ar fi că efectele ar trebui să vizeze raportul de muncă al persoanei (prin sancțiune disciplinară), nu mandatul obținut prin vot. „Dacă textul legii introduce noi standarde de integritate pentru aleșii locali, atunci este evident că aceste standarde trebuie aplicate funcției alese”, a mai spus Seidler, potrivit aceleiași surse. Acuzații politice și critică la adresa modificărilor din Codul administrativ USR acuză PSD că ar încerca să își protejeze aleșii și susține că reacțiile din interiorul PSD după intrarea în vigoare a legii ar indica un număr mare de persoane care cumulează mandatul cu un loc de muncă în sectorul public. Partidul critică și modificările aduse Codului administrativ prin Agenția Națională a Funcționarilor Publici, afirmând că ar fi fost necesară o dezbatere despre principiile și aplicarea noilor reguli. [...]
PSD susține că plata a 770 de milioane de euro (aprox. 3,85 miliarde lei) din PNRR ar putea fi condiționată de modificarea unor prevederi din „legea privind integritatea”, după un demers atribuit liderilor familiilor politice europene din care fac parte PNL și USR, potrivit Digi24 . Delegația PSD în Parlamentul European afirmă, într-un comunicat, că președintele Partidului Popular European (PPE) și lidera Renew Europe ar fi transmis o scrisoare către președinta Comisiei Europene, cerând intervenția executivului european în legătură cu legea integrității. În interpretarea PSD, acest demers ar pune „în discuție” plata unei tranșe de 770 de milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Miza: condiționarea banilor de schimbări legislative Social-democrații susțin că plata sumei ar urma să fie condiționată de modificarea prevederilor contestate din legea integrității. Pe acest fond, PSD cere PNL și USR să explice public dacă susțin intervenția propriilor familii politice europene și dacă își asumă riscul blocării fondurilor. În același mesaj, PSD reclamă o contradicție între pozițiile din Parlamentul României și demersurile de la nivel european: PNL ar fi votat în Camera Deputaților pentru legea integrității, în timp ce PPE ar contesta forma adoptată, iar USR a votat împotrivă, în timp ce Renew Europe ar participa, potrivit PSD, la solicitarea de condiționare a plății. Cum a trecut legea în Camera Deputaților Proiectul a fost adoptat în Camera Deputaților cu 183 de voturi pentru, 84 împotrivă și trei abțineri, cu voturile PSD și PNL. USR a votat împotrivă. PSD mai afirmă că, deși se află în opoziție, a contribuit prin vot la adoptarea legislației aferente jaloanelor restante din PNRR, inclusiv în cazul legii privind integritatea, și critică transferarea disputelor politice interne la nivel european, cu potențial impact asupra fondurilor. Cele trei întrebări către PNL și USR Delegația PSD în Parlamentul European solicită conducerilor PNL și USR să răspundă public: dacă susțin demersul liderilor PPE și Renew Europe; dacă au solicitat sau susținut intervenția familiilor lor politice europene în acest caz; dacă își asumă eventualele consecințe asupra plății celor 770 de milioane de euro către România. PSD plasează disputa în contextul „etapei finale” de implementare a PNRR și susține că obiectivul ar trebui să fie protejarea intereselor României, finalizarea reformelor și investițiilor și atragerea unei sume cât mai mari din fondurile europene disponibile. [...]
Kremlinul acuză lideri occidentali că împing spre escaladare, pe fondul discuțiilor despre lovituri în adâncimea Rusiei , după ce președintele Finlandei, Alexander Stubb , a susținut public extinderea capacității Ucrainei de a ataca ținte din interiorul teritoriului rus, potrivit Digi24 . Reacția Moscovei indică o înăsprire a retoricii și menține ridicat riscul de tensiuni suplimentare în relația Rusia–NATO, într-un moment în care tema loviturilor „în profunzime” rămâne una dintre cele mai sensibile linii de demarcație ale conflictului. Stubb a declarat, la o conferință de presă la Kiev, că partenerii Ucrainei ar trebui să o ajute să-și extindă capacitatea de a lovi „în profunzime” în interiorul Rusiei, argumentând că o astfel de abordare ar crește costul războiului pentru Moscova și ar putea influența opinia publică rusă în direcția încheierii conflictului. În replică, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , a spus că afirmațiile liderului finlandez au surprins Moscova și l-a acuzat pe Stubb, alături de prim-ministrul britanic Andy Burnham, că ar dori continuarea războiului din Ucraina. „Acest lucru nu provoacă nicio altă reacţie în afară de surpriză (...). Dar acum vedem că retorica escaladării a prevalat în cele din urmă”, a spus Peskov într-o conferinţă de presă telefonică. Peskov a mers mai departe, susținând că Stubb ar fi un „reprezentant proeminent” al unei așa-numite „partide a războiului” și că liderii occidentali ar „înșela” alegătorii atunci când vorbesc despre posibilitatea de a învinge Rusia. „Domnul Stubb este, de asemenea, un reprezentant proeminent la partida războiului, alături de prim-ministrul britanic. Ei îşi înşeală alegătorii susţinând că este posibil să învingă Rusia (...) şi par să refuze să ia în considerare realităţile de pe teren”, a afirmat Peskov. Context: Finlanda în NATO și sensibilitatea „loviturilor în profunzime” Finlanda, descrisă ca aliat fidel al Kievului, a intrat în NATO în 2023, decizie care a pus capăt unei perioade de aproximativ șapte decenii de nealiniere militară și a dus, practic, la dublarea lungimii frontierei comune NATO–Rusia, conform informațiilor din material. În acest cadru, reacția Kremlinului la declarațiile lui Stubb arată că Moscova tratează sprijinul politic pentru atacuri ucrainene pe teritoriul rus drept un element de escaladare, cu potențial de a amplifica tensiunile cu statele NATO care susțin Kievul. [...]
O serie de incidente la fabrici de armament din Europa ridică riscuri operaționale pentru lanțul de aprovizionare militar al NATO , pe fondul unor evaluări ale serviciilor de informații occidentale potrivit cărora Rusia ar urmări să perturbe producția fără a trece pragul care ar putea declanșa Articolul 5 , relatează Digi24 . Potrivit materialului, care citează The Daily Telegraph prin intermediul novinite.com , Kremlinul ar recruta membri ai grupărilor infracționale locale pentru acte de sabotaj împotriva companiilor din domeniul apărării. Scopul ar fi ca operațiunile să rămână „sub pragul” ce ar putea conduce la invocarea Articolului 5 (clauza de apărare colectivă a NATO). Incidentele invocate: Estonia, Bulgaria, Italia Cel mai recent caz menționat este în Estonia, unde Letonia a reținut în această săptămână trei cetățeni letoni, suspectați că au incendiat o fabrică de drone din Estonia. Clădirea, deținută de Milrem Robotics (Tallinn), a fost incendiată în noaptea de 15 august. Compania furnizează arme Ucrainei și este prezentată ca una dintre cele două companii străine care livrează vehicule terestre fără pilot forțelor armate ucrainene. Premierul estonian Kristen Michal a declarat, după incident, că anchetatorii verifică dacă a fost vorba despre sabotaj și dacă Rusia ar fi putut fi implicată. În paralel, articolul indică explozii la producători din domeniul apărării din Italia și Bulgaria, la începutul lunii, considerate parte dintr-un tipar mai larg analizat de serviciile de informații occidentale pentru posibile legături cu operațiuni rusești. Cazul Bulgariei: explozia de la EMCO și limitele informațiilor publice În Bulgaria, o explozie majoră a avut loc pe 10 august la o fabrică operată de EMCO, descrisă drept unul dintre cei mai mari producători privați de arme din țară. Compania produce muniție de artilerie de 155 mm pentru Ucraina. Conform informațiilor prezentate, un incendiu izbucnit într-un camion parcat lângă un depozit s-a extins și a dus, în final, la explozie. Autoritățile bulgare au anunțat la câteva ore după incident, în timp ce incendiul era încă stins, că nu există dovezi privind o interferență din exterior. În text se precizează și că explozia rămâne „oficial neexplicată” dincolo de această succesiune de evenimente. De ce contează: presiune pe producția europeană de apărare, fără escaladare formală Evaluarea citată susține că Rusia ar încerca să perturbe producția europeană de apărare, evitând totodată acțiuni care ar oferi NATO o bază clară pentru invocarea Articolului 5. Utilizarea unor intermediari locali ar îngreuna atribuirea responsabilității și ar permite Moscovei să se distanțeze de incidente, provocând în același timp perturbări companiilor implicate în sprijinirea Ucrainei. În același timp, materialul subliniază explicit o limitare importantă: informațiile disponibile nu demonstrează că exploziile din Bulgaria sau Italia au fost operațiuni rusești, iar autoritățile care investighează nu au prezentat public dovezi de sabotaj străin. [...]
