Știri
Știri din categoria Diverse
BNR a delimitat oficial comunicarea instituției de opiniile angajaților pe rețele sociale, după mesajul public al consilierului Eugen Rădulescu, care a stârnit reacții politice și a readus în discuție riscul pierderii banilor din PNRR, potrivit Digi24.
Banca Națională a transmis marți că mesajul lui Eugen Rădulescu, consilier al guvernatorului Mugur Isărescu, publicat pe contul personal de pe o rețea socială, reprezintă „o opinie personală” și „nu punctul de vedere oficial al BNR”. Instituția precizează că pozițiile oficiale sunt exprimate „exclusiv” de membrii Consiliului de administrație sau de reprezentanți care au „mandat oficial de comunicare și reprezentare”, asumat explicit în momentul expunerii publice.
În comunicat, BNR atrage atenția că mesajele angajaților pe conturi personale (Facebook, LinkedIn, Instagram, X) nu constituie luări de poziție oficiale ale băncii centrale și recomandă consultarea canalelor oficiale pentru informații și poziții instituționale.
Luni, Eugen Rădulescu a publicat pe Facebook un text în care a avertizat că viitorul economiei românești rămâne „extrem de incert” și că ar mai fi „doar câteva zile” pentru a salva „ce se mai poate” din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). În același mesaj, el a susținut că România „trăiește de aproape 10 ani mult peste mijloacele” sale și că datoria „crește exponențial”.
Tot el a afirmat că, dacă nu sunt adoptate legi care „trenează deja de 5 ani”, România ar putea pierde „miliarde de euro” – fonduri europene nerambursabile – pe care, potrivit mesajului, s-ar fi construit bugetul din acest an, iar în lipsa lor „situația se va înrăutăți foarte mult și foarte repede”.
Declarațiile au generat o reacție din partea PSD, care i-a cerut guvernatorului Mugur Isărescu să-și demită consilierul.
Precizările BNR au un impact direct de credibilitate și guvernanță instituțională: banca centrală încearcă să reducă riscul ca opiniile individuale ale unor angajați – chiar și din poziții vizibile – să fie interpretate drept semnale oficiale despre economie, finanțarea bugetului sau relația României cu fondurile europene. Într-un context în care PNRR și adoptarea unor legi sunt prezentate ca urgente, delimitarea canalelor de comunicare devine, implicit, o măsură de control al mesajului public.
Recomandate
Creșterea taxelor pentru mediul privat ar frâna revenirea pe creștere economică , avertizează ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru , într-o declarație citată de Digi24 . Mesajul vizează direct riscul ca măsuri fiscale orientate spre majorarea rapidă a veniturilor bugetare să lovească în sectorul privat, într-un moment în care obiectivul declarat al autorităților este relansarea economiei. Pîslaru a numit ideea de a crește taxele în mediul privat o „greșeală fundamentală”, argumentând că ar descuraja „repunerea României pe creștere economică”. În aceeași intervenție, el a criticat abordarea de a încerca „orice fel de lucru” pentru a aduce bani la buget „pe care nu îi avem la momentul de față în economie”, dacă asta înseamnă presiune suplimentară pe companii. Contextul invocat: avertismente și obiective guvernamentale Ministrul interimar a legat poziția sa de semnale venite și din zona Băncii Naționale a României, menționând că Eugen Rădulescu ar fi atras atenția asupra riscurilor asociate unei astfel de direcții fiscale. Totodată, Pîslaru a făcut trimitere la obiectivul Ministerului Finanțelor de a „pune România pe creștere sănătoasă”, indicând că relansarea ar urma să fie susținută și prin proiecte europene și fonduri europene. De ce contează pentru companii Declarațiile vin într-un context în care discuțiile despre ajustări fiscale pot influența direct deciziile de investiții și planurile operaționale ale firmelor. Mesajul transmis de Pîslaru este că o eventuală creștere a taxării în mediul privat ar putea avea un efect de descurajare asupra activității economice, contrar țintei de relansare. În material nu sunt precizate măsuri concrete sau un calendar de modificări fiscale; poziția ministrului este formulată la nivel de principiu, ca avertisment privind direcția de politică economică. [...]
Premierul interimar Ilie Bolojan avertizează că fără o lege a salarizării România riscă noi derapaje bugetare în 2027–2028 , într-un context în care adoptarea proiectului până la termenul-limită de 31 august devine tot mai puțin probabilă, potrivit Digi24 . Bolojan spune că, „cu cât trec orele”, scad șansele ca proiectul să fie aprobat în timp util, invocând termenul de luni, 31 august, și semnalând o probabilitate redusă ca PSD să susțină inițiativa, în urma declarațiilor publice ale partidului. De ce contează: cheltuielile de personal și echilibrele bugetare Miza legii depășește componenta de finanțare europeană asociată, afirmă premierul interimar, care o leagă direct de credibilitatea României și de predictibilitatea bugetară. În declarațiile sale, Bolojan susține că legea este importantă deoarece cheltuielile de personal au o pondere relevantă în „ecuația echilibrelor bugetare”, iar lipsa unui cadru ar lăsa loc unor decizii viitoare motivate electoral. În același context, el afirmă că proiectul ar corecta „inechități grave” din sistemul public, descriindu-l drept un prim pas în această direcție. Riscul invocat: presiune pe rating și ajustări forțate Bolojan face legătura între depășirea posibilităților bugetare și riscul de deteriorare a ratingului de țară, avertizând că aprobarea unor creșteri salariale peste capacitatea economiei ar putea împinge România într-o situație în care guvernele ar fi obligate ulterior să ia măsuri care „vor duce la salarii mai mici”. Totodată, el amintește de anii 2023 și 2024, pe care îi descrie drept perioade în care „guvernele au scăpat lucrurile de sub control” din rațiuni electorale, și avertizează că un scenariu similar ar putea reapărea în 2027–2028 dacă legea nu este adoptată. Blocaj politic și calendar strâns Premierul interimar afirmă că discuțiile pe proiect au avut loc „sub auspiciile Președinției”, prin consilierul prezidențial Dragoș Anastasiu Burnete, cu participarea partidelor și cu mai multe variante de lucru transmise acestora. El susține că există riscul ca PSD „încă o dată” să nu respecte înțelegerile, inclusiv una privind votarea legii „cu un plafon de 8 miliarde”, menționând că au fost încercate „toate variantele posibile” și că s-a comunicat cu Comisia , însă sumele solicitate nu ar fi fost acceptate și nu ar putea fi finanțate din capacitatea bugetară. Bolojan estimează că „în cursul zilei de mâine” ar urma să existe un deznodământ, argumentând că, dacă proiectul nu este depus atunci pentru a fi dezbătut joi–vineri, „nu mai este timp fizic” să devină lege. În cazul în care jalonul nu este îndeplinit, el indică PSD drept responsabil pentru blocarea legii. [...]
Plata următoarei tranșe din PNRR este pusă sub semnul întrebării după ce liderii grupurilor PPE și Renew Europe au cerut Comisiei Europene să rețină fondurile pentru România, invocând riscuri pentru statul de drept legate de așa-numitul „amendament Fritz”, potrivit Digi24 . Miza este una direct economică: scrisoarea vizează blocarea unei tranșe de 770 de milioane de euro (aprox. 3,85 miliarde lei) din Planul Național de Redresare și Reziliență , în condițiile în care Comisia Europeană e îndemnată să intervină înainte de termenul-limită de 31 august pentru îndeplinirea jaloanelor de reformă. De ce ar putea Comisia să oprească banii Demersul PPE și Renew se leagă de modificări recente ale legislației privind integritatea, descrise în spațiul public drept „amendamentul Fritz”. Potrivit informațiilor prezentate, liderii celor două grupuri susțin că schimbarea legislativă ar putea afecta statul de drept și cer un semnal explicit că fondurile nu vor fi acordate dacă România merge mai departe cu această modificare. În scrisoare, publicată de POLITICO (care a pus la dispoziție documentul), se argumentează că legea adoptată ar afecta direct mandatul unui oficial ales – Dominic Fritz, primarul Timișoarei – ceea ce ar ridica suspiciuni că legislația ar fi fost construită pentru un caz individual, nu pentru o problemă generală. Argumentele invocate: neretroactivitate și compatibilitate cu dreptul UE Liderii PPE și Renew invocă principii precum securitatea juridică și neretroactivitatea (interdicția aplicării unei reguli noi pentru fapte din trecut), precum și posibile incompatibilități cu garanții din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și cu dreptul Uniunii Europene. În același context, este menționat că Dominic Fritz este cetățean german ales în România, iar mandatul său ar intra și sub incidența drepturilor conferite de tratatele UE. Ce urmează și care este riscul imediat Scrisoarea cere Comisiei Europene să acționeze „urgent”, înainte de termenul de 31 august, într-un moment în care tranșa de 770 de milioane de euro depinde de evaluarea îndeplinirii jaloanelor asumate de România. Nu rezultă din informațiile prezentate că există deja o decizie a Comisiei de blocare a fondurilor; deocamdată este vorba despre o solicitare politică formulată de două grupuri din Parlamentul European, cu potențial de a complica calendarul de plată al PNRR. [...]
Premierul interimar Ilie Bolojan spune că va decide miercuri ce face cu Cristina Trăilă după o discuție directă, în contextul în care aceasta a fost pusă sub urmărire penală de DNA, iar PSD și AUR îi cer demisia din funcția de secretar general adjunct al Guvernului, potrivit Digi24 . Bolojan a declarat marți seară, la Digi24, că a văzut comunicatul Parchetului și a sunat-o pe Trăilă, cerându-i să vină „mâine dimineață” la o discuție pentru a înțelege acuzațiile. El a precizat că nu știe, în acest moment, de ce este acuzată și „ce rol are în această ecuație”, menționând că persoana care a ajuns la el în birou s-a programat prin cabinetul de premier, printr-un coleg care este, la rândul lui, suspect în acest caz. Întrebat dacă Trăilă ar trebui să demisioneze, Bolojan a spus că nu vrea să condamne pe cineva înainte să afle despre ce este vorba și că va lua o decizie după discuția cu aceasta. Ce acuză DNA și miza dosarului DNA a anunțat că liberala Cristina Trăilă este urmărită penal pentru complicitate la folosirea influenței ori autorității în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite. Potrivit procurorilor, în calitate de secretar general adjunct al Guvernului, Trăilă „ar fi sprijinit demersurile” omului de afaceri Fănel Bogoș și ale lui Mihai Barbu (fost lider PNL Vaslui) pentru înlocuirea din funcție a directorului DSVSA Vaslui. DNA susține că scopul ar fi fost obținerea unor foloase necuvenite pentru omul de afaceri și societatea acestuia, inclusiv aprobarea unui dosar de despăgubire de aproximativ 3 milioane de euro și diminuarea sau încetarea controalelor sanitar-veterinare la fermele sale. Poziția lui Bolojan: accesul la birou „nu a fost condiționat de bani” Bolojan a respins ideea că accesul la biroul său ar fi fost condiționat de plăți, afirmând că „niciodată cineva ca să intre la mine nu a trebuit să plătească niciun ban” și că, pe baza unor discuții telefonice, nu se poate pronunța. El a mai spus că, în astfel de dosare, dacă ai avut „o tangență”, poți fi invitat să dai o declarație, fără să considere că ar exista o „formulă de implicație” în cazul său. Presiune politică: PSD și AUR cer demisia În urma anunțului DNA, PSD și AUR au cerut demisia Cristinei Trăilă din funcția de secretar general adjunct al Guvernului: AUR a invocat răspunderea politică, iar PSD a cerut demisia „imediată”. Decizia anunțată de Bolojan pentru miercuri devine, astfel, un test de gestionare a riscului reputațional și instituțional pentru Guvern, în condițiile în care ancheta DNA vizează acuzații legate de influență și posibile beneficii necuvenite în zona de control sanitar-veterinar și despăgubiri. [...]
USR cere ANI să publice urgent lista aleșilor locali potențial incompatibili , într-un demers care pune presiune pe modul de aplicare a noilor reguli de integritate și pe consecințele administrative pentru administrația locală, potrivit Digi24 . Formațiunea solicită Agenției Naționale de Integritate să facă publică „de urgență” situația consilierilor locali și județeni care, după intrarea în vigoare a noilor prevederi privind incompatibilitățile, ar ocupa simultan o funcție aleasă și ar avea un raport de muncă cu o instituție publică. USR cere și publicarea apartenenței politice a acestora. Noile prevederi au intrat în vigoare la 9 august și interzic consilierilor locali și județeni să fie, în același timp, angajați în primării, consilii județene, ministere, agenții, servicii publice sau alte instituții ale administrației publice, conform comunicatului citat de publicație. USR susține că „mii” de aleși locali s-ar putea afla în incompatibilitate și ar putea fi vizați de sancțiuni administrative sau disciplinare. „Acum, când legea este deja în vigoare și produce efecte, cerem ANI să facă publică imediat situația aleșilor locali aflați în incompatibilitate”, a declarat purtătorul de cuvânt al USR, Cristian Seidler . Miza: ce sancțiune se aplică și cui îi revine responsabilitatea Aplicarea noilor prevederi a generat o dispută privind sancțiunea în caz de incompatibilitate. USR afirmă că, deși regimul incompatibilităților poate duce la pierderea mandatului, interpretarea exprimată de ANI ar fi că efectele ar trebui să vizeze raportul de muncă al persoanei (prin sancțiune disciplinară), nu mandatul obținut prin vot. „Dacă textul legii introduce noi standarde de integritate pentru aleșii locali, atunci este evident că aceste standarde trebuie aplicate funcției alese”, a mai spus Seidler, potrivit aceleiași surse. Acuzații politice și critică la adresa modificărilor din Codul administrativ USR acuză PSD că ar încerca să își protejeze aleșii și susține că reacțiile din interiorul PSD după intrarea în vigoare a legii ar indica un număr mare de persoane care cumulează mandatul cu un loc de muncă în sectorul public. Partidul critică și modificările aduse Codului administrativ prin Agenția Națională a Funcționarilor Publici, afirmând că ar fi fost necesară o dezbatere despre principiile și aplicarea noilor reguli. [...]
PSD susține că plata a 770 de milioane de euro (aprox. 3,85 miliarde lei) din PNRR ar putea fi condiționată de modificarea unor prevederi din „legea privind integritatea”, după un demers atribuit liderilor familiilor politice europene din care fac parte PNL și USR, potrivit Digi24 . Delegația PSD în Parlamentul European afirmă, într-un comunicat, că președintele Partidului Popular European (PPE) și lidera Renew Europe ar fi transmis o scrisoare către președinta Comisiei Europene, cerând intervenția executivului european în legătură cu legea integrității. În interpretarea PSD, acest demers ar pune „în discuție” plata unei tranșe de 770 de milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Miza: condiționarea banilor de schimbări legislative Social-democrații susțin că plata sumei ar urma să fie condiționată de modificarea prevederilor contestate din legea integrității. Pe acest fond, PSD cere PNL și USR să explice public dacă susțin intervenția propriilor familii politice europene și dacă își asumă riscul blocării fondurilor. În același mesaj, PSD reclamă o contradicție între pozițiile din Parlamentul României și demersurile de la nivel european: PNL ar fi votat în Camera Deputaților pentru legea integrității, în timp ce PPE ar contesta forma adoptată, iar USR a votat împotrivă, în timp ce Renew Europe ar participa, potrivit PSD, la solicitarea de condiționare a plății. Cum a trecut legea în Camera Deputaților Proiectul a fost adoptat în Camera Deputaților cu 183 de voturi pentru, 84 împotrivă și trei abțineri, cu voturile PSD și PNL. USR a votat împotrivă. PSD mai afirmă că, deși se află în opoziție, a contribuit prin vot la adoptarea legislației aferente jaloanelor restante din PNRR, inclusiv în cazul legii privind integritatea, și critică transferarea disputelor politice interne la nivel european, cu potențial impact asupra fondurilor. Cele trei întrebări către PNL și USR Delegația PSD în Parlamentul European solicită conducerilor PNL și USR să răspundă public: dacă susțin demersul liderilor PPE și Renew Europe; dacă au solicitat sau susținut intervenția familiilor lor politice europene în acest caz; dacă își asumă eventualele consecințe asupra plății celor 770 de milioane de euro către România. PSD plasează disputa în contextul „etapei finale” de implementare a PNRR și susține că obiectivul ar trebui să fie protejarea intereselor României, finalizarea reformelor și investițiilor și atragerea unei sume cât mai mari din fondurile europene disponibile. [...]
