Știri
Știri din categoria Companii
TSMC se confruntă cu tensiuni interne legate de bonusuri, deși a raportat un salt puternic al profitului în primul trimestru, pe fondul cererii ridicate pentru cipuri de inteligență artificială, potrivit IT之家. În spațiul intern și pe rețele sociale au apărut acuzații că firma ar putea reduce bonusurile/participarea la profit, iar unii angajați invocă inclusiv ideea unei „greve ca la Samsung”.
SemiVision, un institut de cercetare în semiconductori citat de publicație, arată că salariile, bonusurile și beneficiile de la TSMC sunt urmărite atent, compania fiind un „simbol” în Taiwan. În acest context, mai mulți angajați au scris pe Facebook că ar exista discuții despre tăieri ale bonusurilor sau ale sumelor distribuite către personal, ceea ce a generat reacții dure în comentarii.
Un utilizator menționat în articol,
, susține că pe forumul anonim Dcard și în grupul de Facebook „TSMC 大小事” au apărut postări potrivit cărora compania ar putea reduce bonusurile sau distribuțiile către angajați în mai 2026, cu o scădere „chiar de peste 10%”. IT之家 notează că TSMC nu a oferit un răspuns public clar la acuzațiile privind „reduceri structurale de salarii”, „tăieri de bonusuri” sau „diminuarea puternică a distribuțiilor”.Nemulțumirea apare într-un moment în care rezultatele financiare au accelerat puternic. Conform raportării din 16 aprilie pentru T1 2026, TSMC a înregistrat:
În același timp, compania își extinde agresiv investițiile: ghidajul de cheltuieli de capital pentru 2026 este de 52–56 miliarde dolari (aprox. 234–252 miliarde lei, conversie orientativă), un maxim istoric, potrivit aceleiași surse.
IT之家 mai arată că, pe fondul creșterii cererii de putere de calcul pentru AI, platforma de „high-performance computing” (calcul de înaltă performanță) a generat peste 60% din venituri, iar tehnologiile avansate de fabricație (3 nm și 5 nm) au ajuns la 74% din total.
În plan intern, escaladarea discuțiilor despre bonusuri a dus și la comparații cu situația recentă de la Samsung, unde angajații au folosit acțiuni colective pentru a negocia compensații. În cazul TSMC, informațiile rămân la nivel de relatări ale angajaților și nu sunt confirmate oficial de companie, conform articolului.
Recomandate
Rockstar și Nintendo ar folosi tactici active anti-scurgeri, inclusiv schimbarea din scurt a datelor , ceea ce poate afecta direct credibilitatea „leakerilor” și modul în care piața anticipează lansările, potrivit IT之家 . Informația vine de la Kiwi Talkz , o sursă care susține că a intervievat sute de profesioniști din industria jocurilor, și care a scris pe platforma X că cei care pretind că au informații din interior despre Rockstar și Nintendo ar trebui să evite să indice date „la zi și săptămână”. Motivul invocat: cele două companii ar detesta scurgerile de informații și ar putea ajusta intenționat, pe ultima sută de metri, data unui trailer sau a unui anunț oficial, tocmai pentru a-i face de rușine pe cei care „dau din casă”. De ce contează pentru companii și piață Dacă astfel de practici sunt reale, ele indică o abordare operațională și de marketing în care controlul calendarului de comunicare devine și instrument de securitate internă. Kiwi Talkz susține că astfel de situații „s-au întâmplat și se vor mai întâmpla”, pe fondul faptului că ambele companii ar urmări să maximizeze efectul de „surpriză” ca mecanism de promovare. „Capcane” interne pentru identificarea surselor Publicația amintește și o relatare anterioară atribuită lui Nintendo Prime, potrivit căreia Nintendo ar folosi inclusiv răspândirea internă de „informații false” pentru a identifica persoanele care divulgă date confidențiale. Kiwi Talkz a răspuns în același fir că, în opinia sa, atât Nintendo, cât și Rockstar ar utiliza astfel de strategii pentru a „prinde” sursele scurgerilor, reiterând că ar avea o aversiune puternică față de leak-uri. În lipsa unor confirmări oficiale din partea companiilor, rămâne un set de afirmații din zona surselor neoficiale; însă, dacă sunt corecte, ele sugerează că „predictibilitatea” calendarului de lansări poate fi influențată deliberat, inclusiv pentru a descuraja scurgerile și a proteja planurile comerciale. [...]
Mai multe companii își accelerează planurile de investiții și extindere în România , pe fondul unei piețe în care proiectele mari – din energie, imobiliare, logistică și servicii pentru corporații – ajung în faze de finanțare, autorizare sau semnare de tranzacții, potrivit unei sinteze de exclusivități publicate de Profit . Energie: proiecte mari, dar cu dependență de finanțare și decizii instituționale Un proiect de parc fotovoltaic de peste 1.200 MW, în județul Arad (pe un amplasament de peste 1.000 de hectare, în zona localităților Pilu și Grăniceri), ar putea primi finanțare de la International Financial Corporation (IFC) , divizia de investiții a Băncii Mondiale. Decizia este așteptată „luna viitoare”, iar proiectul ar deveni, dacă este construit și pus în funcțiune, cel mai mare parc fotovoltaic din Europa. În paralel, Hydro Blue Energy, companie controlată de antreprenorul Iulian Dascălu (grupul Iulius), a primit acord de mediu pentru un proiect de hidrocentrală cu acumulare prin pompaj (o soluție de stocare a energiei) de „sute de MW” pe lacul Bicaz, un proiect vechi de 14 ani. Pe zona nucleară, Profit notează că România nu va accesa fonduri UE nerambursabile de 600 milioane euro (aprox. 3,0 miliarde lei) din Fondul de Modernizare pentru retehnologizarea Unității 1 Cernavodă și va apela la finanțare bancară, plus surse proprii ale Nuclearelectrica. Imobiliare și retail: tranzacții mari și repoziționări pe segmente noi Cea mai mare tranzacție semnată pe retail imobiliar local ar fi „la semnare”: AFI Europe ar urma să cumpere 6 centre comerciale open-air de la MAS, la un preț de aproape 200 milioane euro (aprox. 1,0 miliard lei), într-o tranzacție care ar depăși ca dimensiune precedentele deal-uri din sector, conform informațiilor din sinteză. Tot în imobiliare, omul de afaceri Gabriel „Puiu” Popoviciu ar pregăti o revenire pe piață, cu un proiect de „mii de apartamente” lângă București, țintind segmentul locuințelor mai accesibile, potrivit informațiilor obținute de publicație. În zona ospitalității, NEPI Rockcastle a semnat un acord de principiu cu Apex Alliance Hotel Management pentru operarea, sub brandul Hampton by Hilton, a hotelului de 4 stele aflat în construcție în extinderea Promenada Mall din București. Intrări de companii și mutări operaționale: recrutare, tehnologie, producție Sinteza mai consemnează intrarea pe piața locală a unor jucători noi: Wulff Works, companie de recrutare și leasing de personal lansată în Finlanda în 2024, parte a unui grup cu istorie de aproape 140 de ani; CHG-Meridian, grup german specializat în administrarea tehnologiilor pentru corporații, IMM-uri și sectorul public, cu un portofoliu de tehnologie de 12,6 miliarde euro anul trecut (aprox. 63 miliarde lei). Pe partea de industrie, grupul italian Natuzzi, aflat în dificultate financiară, ar urma să transfere o parte din producție din Italia în România și alte țări, în cadrul unei restructurări voluntare care include concedieri și reducerea programului de lucru pentru peste 1.700 de angajați (la nivelul operațiunilor vizate de restructurare, conform informațiilor din material). De ce contează Dincolo de anunțuri punctuale, tabloul indică o dublă tendință: pe de o parte, România rămâne pe radarul investițiilor și al extinderilor (inclusiv pentru grupuri internaționale), iar pe de altă parte, proiectele mari – mai ales în energie – depind critic de finanțare, avize și decizii instituționale, ceea ce poate accelera sau întârzia intrarea lor în execuție. [...]
Pavăl Holding , vehiculul investițional al fraților Pavăl (Dedeman) , și-a accelerat puternic rezultatele financiare , cu venituri de 2,6 miliarde lei și profit net de 2,3 miliarde lei în 2025, potrivit Profit . Evoluția contează prin dimensiunea câștigurilor raportate de holdingul folosit pentru plasamente, inclusiv la Bursa de Valori București , indicând o capacitate tot mai mare de finanțare a investițiilor de portofoliu. Veniturile au urcat de la 1,8 miliarde lei în anul precedent, conform datelor din bilanțul companiei analizat de publicație. În paralel, profitul net a crescut la 2,3 miliarde lei, de la 1,6 miliarde lei. Context: creștere susținută și în 2023 Din datele prezentate reiese că dinamica nu este un salt izolat: în 2023, Pavăl Holding a consemnat, de asemenea, o creștere substanțială a veniturilor, de la 1,7 miliarde lei la 2,3 miliarde lei. De ce contează pentru piață Pavăl Holding este vehiculul prin care proprietarii Dedeman își derulează investițiile, inclusiv plasamentele de portofoliu la Bursa de Valori București. Creșterea veniturilor și a profitului net mărește, în termeni practici, „muniția” financiară disponibilă pentru astfel de investiții, într-un context în care deciziile marilor investitori locali pot influența lichiditatea și interesul pentru anumite active listate. [...]
Intrarea Wulff Works în România adaugă presiune concurențială pe piața de recrutare și leasing de personal , într-un moment în care cererea de forță de muncă rămâne ridicată în mai multe sectoare, potrivit Economedia . Grupul finlandez Wulff își extinde operațiunile în Europa Centrală și de Est prin înființarea a două companii în România, specializate în servicii de resurse umane și recrutare, conform datelor de la Registrul Comerțului . Două vehicule locale, pe două coduri CAEN Prima entitate, WULFF WORKS STAFFING ROMANIA SRL, a fost înființată la 9 februarie 2026, având ca obiect principal „activități ale agențiilor de plasare temporară a forței de muncă și furnizarea altor resurse umane” (CAEN 7820) — zona asociată, în practică, cu munca temporară și leasingul de personal. A doua companie, WULFF WORKS RECRUITMENT ROMANIA S.R.L., a fost constituită la 18 martie 2026 și are ca activitate principală agențiile de plasare a forței de muncă (CAEN 7810), adică recrutare. De ce contează: cerere mare de personal în mai multe sectoare Cele două entități marchează intrarea oficială a brandului Wulff Works pe piața locală de recrutare și staffing, descrisă ca fiind în creștere pe fondul cererii ridicate de forță de muncă în domenii precum logistică, construcții, retail și servicii. Wulff Works face parte din grupul finlandez Wulff, cu o tradiție de peste un secol în servicii pentru mediul de lucru și operațiuni în mai multe țări nordice, care și-a extins în ultimii ani portofoliul către servicii integrate de resurse umane și soluții pentru companii. [...]
Natuzzi își mută centrul de greutate al producției în afara Italiei, iar România iese câștigătoare : grupul italian de mobilier își reconfigurează strategia industrială astfel încât să mențină și să extindă activitățile externe, inclusiv pe plan local, în timp ce în Italia sunt pregătite noi măsuri de restructurare, potrivit Economedia . Schimbarea vine după ce sindicatele italiene mizau inițial pe repatrierea unor linii de producție externalizate, însă planul discutat acum prevede contrariul: păstrarea și chiar extinderea producției în afara Italiei, notează publicația, citând Il Fatto Quotidiano. Pentru România, implicația directă este întărirea rolului de „hub” industrial în cadrul lanțului de producție al Natuzzi, pe fondul menținerii sau creșterii unor fluxuri care ar fi putut reveni în Italia. Italia: restructurare, șomaj tehnic și tensiuni cu sindicatele În paralel, fabricile din Italia ar urma să funcționeze cu o utilizare mai mare a șomajului tehnic, iar o parte din producție ar putea fi redirecționată temporar către unități externe, în contextul presiunilor de cost. Planul a declanșat reacții dure din partea sindicatelor Feneal Uil, Filca Cisl și Fillea Cgil, care au respins propunerea și au anunțat reluarea mobilizărilor, inclusiv greve și proteste în fața fabricilor. Ce semnal transmite pentru operațiunile din România Disputa are loc pe fondul unei restructurări mai ample a grupului, care include ajustări ale capacităților industriale și programe de plecări voluntare. Compania a avansat anterior și un scenariu de reducere a câtorva sute de posturi în Italia până la finalul deceniului, printr-o combinație de măsuri sociale și reorganizare industrială. În acest context, noua arhitectură operațională indică o repoziționare a producției în afara Italiei, iar România este menționată între beneficiarii direcți ai acestei mutări, pe măsură ce presiunile financiare și de piață asupra grupului cresc, inclusiv din partea investitorilor internaționali. [...]
Constructorii auto chinezi contestă noile condiții UE pentru investiții și achiziții publice , pe fondul negocierilor privind Actul privind Acceleratorul Industrial, care ar urma să favorizeze producția europeană de tehnologii cu emisii scăzute și să introducă filtre mai stricte pentru proiecte mari în sectoare strategice, potrivit Economica . Asociația constructorilor auto din China (CAAM) cere părții europene să evalueze „cu atenție” impactul prevederilor asupra cooperării industriale China–UE, conform unui comunicat publicat pe contul de social media al organizației. Actul nu este încă adoptat și se află în negociere. De ce contează: reguli mai dure pentru accesul la piață și pentru investițiile mari Propunerea Comisiei Europene , adoptată în martie, urmărește să crească cererea pentru tehnologii și produse cu emisii scăzute de dioxid de carbon fabricate în Europa, într-o logică de tip „Buy-European”, menită să reducă dependențele de furnizori din afara UE și să întărească producția locală. În paralel, proiectul introduce o abordare mai condiționată față de investițiile străine directe în sectoare strategice. Pentru investiții majore de peste 100 de milioane de euro (aprox. 500 milioane lei), în situațiile în care o singură țară terță controlează peste 40% din capacitatea globală de producție, sunt prevăzute cerințe precum: crearea de locuri de muncă „de înaltă calitate” și un nivel minim de ocupare în UE de 50%; transfer de tehnologie și cunoștințe și generarea de „valoare reală” în UE; respectarea cerințelor privind conținutul local. Achiziții publice: accent pe reciprocitate și pe acorduri comerciale Propunerea vizează și o „mai mare reciprocitate” în achizițiile publice, prin tratament egal pentru țările care oferă companiilor din UE acces comparabil la propriile piețe. Pentru alte intervenții publice (inclusiv scheme și licitații), partenerii ar putea intra sub incidența actului dacă au un acord de liber schimb sau o uniune vamală cu UE, potrivit Comisiei Europene. Context: tensiuni comerciale și competiție accelerată Ministerul Comerțului din China a transmis luna trecută că proiectul de legi este „discriminatoriu”, ar încălca regulile Organizației Mondiale a Comerțului (OMC) și ar afecta cooperarea și legăturile comerciale China–UE. Inițiativa UE este prezentată ca parte a eforturilor de a ajuta industriile locale să concureze cu rivalii din China și SUA, în condițiile în care companiile europene se confruntă cu reglementări mai stricte și costuri ridicate la energie. În același timp, Comisia indică drept țintă creșterea ponderii industriei prelucrătoare în PIB-ul UE la 20% până în 2035, de la 14,3% în 2024. Separat, estimările firmei de consultanță AlixPartners citate în material indică faptul că mărcile auto din China ar putea ajunge la 30% din piața auto globală până în 2030, de la 21% anul trecut—un context care amplifică miza reglementărilor europene pentru accesul la piață și pentru localizarea producției. [...]
