Știri
Știri din categoria Tehnologie

AMD începe producția pe 2 nm pentru procesoarele EPYC Venice, un pas care poate schimba costurile și disponibilitatea cipurilor pentru centrele de date, pe fondul competiției pentru capacitate la TSMC și al tranziției industriei către o nouă arhitectură de tranzistori, potrivit Interesting Engineering.
AMD a anunțat „production ramp” (creșterea treptată a volumelor de fabricație) pentru viitoarea generație de procesoare de server EPYC, cu numele de cod Venice, despre care spune că este primul cip de calcul de înaltă performanță din industrie care intră în producție folosind tehnologia de fabricație pe 2 nanometri (N2) a Taiwan Semiconductor Manufacturing Company (TSMC). Producția ar urma să înceapă la fabrica TSMC din Taiwan, cu planuri ca, ulterior, să fie replicată și la unitatea din Arizona, în linie cu obiectivul AMD de a-și diversifica geografic amprenta de producție.
Trecerea la un nod nou de fabricație este relevantă nu doar prin performanță, ci și prin efectele asupra costului per cip și a ritmului de livrare. Publicația notează că ratele de randament (procentul de cipuri funcționale obținute pe o plachetă de siliciu) tind să se îmbunătățească în primele 12–18 luni ale unei creșteri de producție. Pentru un procesor de server, care poate avea o suprafață mare a cristalului, randamentul devine un factor direct în costul unitar și, implicit, în strategia de preț față de rivali.
În paralel, AMD intră devreme pe N2 într-un moment în care aceeași capacitate ar putea fi disputată de clienți cu volume foarte mari. Interesting Engineering menționează că Apple este „așteptată pe scară largă” să folosească N2 pentru viitoarele procesoare din iPhone 18, ceea ce ar putea influența alocarea de plachete și calendarele de livrare.
Venice urmează generațiilor Genoa (5 nm) și Turin (3 nm) din linia EPYC. Potrivit anunțului AMD citat de publicație, Venice intră acum în etapa de „production ramp”, care de regulă precede cu câteva luni livrările de mostre către clienți și disponibilitatea generală.
În același material sunt menționate câteva repere tehnice pentru Venice:
AMD nu a comunicat, deocamdată, frecvențele finale și valorile TDP (puterea termică proiectată, un indicator folosit pentru dimensionarea răcirii și alimentării).
TSMC N2 este descris ca prima generație a companiei care trece de la FinFET la tranzistori „gate-all-around” (GAA) de tip nanosheet, o schimbare de arhitectură la nivel de siliciu, nu doar o micșorare a dimensiunilor. În termeni practici, GAA ar permite un control electrostatic mai bun, cu efecte precum reducerea curenților de scurgere și performanță mai bună la același consum, aspecte importante în centrele de date, unde limitele termice sunt stricte.
Publicația indică mai multe necunoscute care vor conta pentru adopția în centrele de date:
Pe partea de produse conexe, AMD afirmă că platforma sa Helios la nivel de rack, care combină procesoarele Venice cu acceleratorul Instinct MI450X, este „pe drumul cel bun” pentru implementări de ordinul „multi-gigawatt” din a doua jumătate a lui 2026. Compania mai spune că va continua extinderea portofoliului pe 2 nm cu procesoarele Verano, ca succesor pentru Venice.
Recomandate

Samsung testează un cadru hibrid titan–aluminiu pentru viitoare pliabile , o soluție care ar urmări să crească simultan rigiditatea și disiparea căldurii, dar care ar putea împinge tehnologia în zona „ultra-premium” din cauza costurilor de fabricație, potrivit Wccftech . Publicația scrie, citând o postare a tipsterului Schrödinger pe Telegram, că Samsung lucrează la un cadru „dual-phase” (în două straturi) care combină un strat exterior din titan cu un miez interior din aluminiu „aero-grade” (aluminiu de calitate folosită în aplicații unde contează raportul rezistență–greutate). Ideea ar fi ca titanul să ofere rezistență și protecție la zgârieturi, iar aluminiul să funcționeze ca un „radiator” intern, evacuând mai eficient căldura din zona plăcii de bază. „Gândiți-vă la asta ca la «zonare termică». Pielea exterioară din titan păstrează acea rezistență rigidă, de tip «bijuterie», la zgârieturi, în timp ce interiorul din aluminiu cu conductivitate ridicată acționează ca un radiator uriaș pentru a trage căldura departe de placa de bază.” De ce contează: performanță termică și rezistență, dar cu prețul complexității Pentru telefoanele pliabile, managementul termic și rigiditatea carcasei sunt două puncte sensibile: spațiul intern este mai constrâns, iar mecanica balamalei și a ecranului pliabil impune compromisuri de design. Un cadru care „separă” rolurile materialelor (titan pentru protecție, aluminiu pentru disiparea căldurii) ar putea ajuta la menținerea performanței sub sarcină și la creșterea durabilității, fără a apela la un singur metal pentru toate cerințele. În același timp, sursa notează că îmbinarea celor două metale prin „ nano molding ” (o tehnică de fabricație la scară foarte fină) ar avea costuri „staggering” (foarte ridicate), ceea ce sugerează o utilizare limitată la modele scumpe. Context: răspuns la „ Liquidmetal ” și segmentarea pe modele premium Ipoteza prezentată este că demersul Samsung ar fi și un răspuns la discuțiile despre „Liquidmetal” la Apple. Wccftech explică Liquidmetal ca fiind denumirea comercială pentru un aliaj metalic amorf, obținut prin răcire rapidă în producție, astfel încât atomii nu se așază într-o structură cristalină ordonată. Rezultatul ar fi un material mai dur și mai rezistent decât oțelul inoxidabil și titanul standard, dar care poate flexa sub stres. Pe partea de implementare, articolul indică faptul că astfel de materiale și procese ar urma să apară doar în produse „uber-premium”. Ca exemple de așteptări din piață, publicația menționează: Apple ar fi „pe scară largă” așteptată să folosească o balama din Liquidmetal într-un viitor iPhone Ultra; Samsung ar putea rezerva cadrul titan–aluminiu pentru un viitor model TriFold (pliabil în trei segmente). Informațiile despre planurile concrete și calendar rămân, însă, la nivel de relatare din surse neoficiale (tipster), fără confirmare publică din partea Samsung. [...]

Un nou indiciu sugerează că lansarea globală a Redmi Note 17 ar putea fi împinsă spre final de 2026 , ceea ce ar prelungi ciclul de reînnoire pentru unul dintre cele mai importante segmente de volum ale Xiaomi, potrivit Notebookcheck . Informația pornește de la apariția unor noi numere de model în baza de date GSMA , observate de XimiTime: 26012RN62L, 26012RN62Y și 26012RN62A. Publicația notează că acestea par a fi variante regionale ale aceluiași dispozitiv, iar o captură distribuită de XimiTime leagă modelul 26012RN62L de denumirea de marketing „Redmi Note 17”. Ce indică numerele de model despre calendar Interpretarea Notebookcheck este că structura numărului de model 26012RN62L ar sugera o țintă de lansare în jurul lunii decembrie 2026. În același timp, alte numere de model apărute anterior ar indica o lansare în iulie 2026 „într-o anumită formă”, ceea ce lasă deschis scenariul unei introduceri inițiale pe unele piețe înaintea extinderii globale. În material este menționat și un context mai larg: în martie, „mai multe surse” au susținut că Xiaomi ar putea să sară peste denumirea Redmi Note 16 și să treacă direct la seria Redmi Note 17, similar cu strategia invocată pentru gama Xiaomi 17. De ce contează pentru piața de masă Pentru segmentul buget, o lansare globală mai târzie înseamnă, practic, o perioadă mai lungă în care Xiaomi ar continua să vândă generația anterioară pe multe piețe, înainte de a aduce succesorul. Notebookcheck apreciază că modelul 26012RN62L ar fi „probabil” succesorul lui Redmi Note 15 4G, nu al variantei Redmi Note 15 5G. Publicația amintește și tiparul obișnuit de lansare al companiei: trei modele Redmi Note debutează, de regulă, în China, urmate de o lansare în India la circa o lună distanță, în timp ce lansarea globală ar fi improbabilă înainte de finalul lui 2026, dacă se repetă dinamica generațiilor trecute. Informațiile rămân, totuși, la nivel de leak și interpretare a unor înregistrări în baze de date, fără o confirmare oficială din partea Xiaomi. [...]

Ugreen intră mai agresiv în segmentul încărcătoarelor compacte de 45W, cu un preț de circa 18 dolari (aprox. 83 lei) în China , mizând pe un ecran „inteligent” înclinat și pe recunoașterea automată a unor modele Apple pentru ajustarea încărcării, potrivit Notebookcheck . Încărcătorul se numește Ugreen 45W USB-C GaN Fast Charger (X740) și folosește tehnologia GaN (nitrură de galiu), care permite, în general, adaptoare mai mici și mai eficiente termic decât cele clasice pe siliciu. Dispozitivul este poziționat direct contra unui model similar de la Anker , menționat de publicație ca reper în această categorie. Ce aduce nou X740: ecran înclinat și „identificare” a dispozitivului Elementul distinctiv este ecranul înclinat, gândit să fie mai ușor de citit când încărcătorul este introdus într-o priză. Conform informațiilor din articol, afișajul poate să se rotească în funcție de orientarea prizei. Pe partea de funcționalitate, încărcătorul poate recunoaște dispozitive conectate din ecosistemul Apple (iPhone, iPad sau MacBook) și își ajustează automat livrarea de energie pentru o încărcare „mai sigură și mai rapidă”, o funcție pe care Notebookcheck o compară cu cea introdusă anterior de Anker. Putere, dimensiuni și portabilitate X740 livrează până la 45W prin USB-C. Ugreen susține că această putere ar fi suficientă pentru a încărca „majoritatea telefoanelor”, iar ca exemplu este menționat iPhone 17 Pro, care ar ajunge la 50% în aproximativ 20 de minute (afirmație atribuită producătorului). La capitolul format, încărcătorul are: greutate: 96 g; dimensiuni: 44 × 40 × 37,92 mm; pini pliabili, pentru transport mai ușor. Notebookcheck notează că este puțin mai greu decât alternativa Anker de 75 g, dar rămâne un accesoriu ușor de purtat. Preț și disponibilitate: diferență mare față de concurență În China, încărcătorul este listat la echivalentul a aproximativ 18 dolari (aprox. 83 lei) și ar urma să intre oficial la vânzare pe 26 mai. Prin comparație, alternativa Anker este indicată la 39,99 dolari în SUA (aprox. 184 lei). Diferența de preț sugerează o strategie de volum pe piața locală, însă articolul nu oferă detalii despre o eventuală lansare în Europa sau România. [...]

SpaceX a urcat miza pentru programul Artemis al NASA , lansând o versiune Starship mai mare și cu propulsie mai puternică , într-un zbor de test care arată cât de repede încearcă firma lui Elon Musk să stabilizeze platforma tehnologică pe care agenția americană o ia în calcul pentru viitoare misiuni lunare, potrivit Mediafax . Racheta reproiectată a decolat vineri din extremitatea sudică a statului Texas, într-un test care a venit la două zile după ce Musk a spus că intenționează să listeze SpaceX la bursă, potrivit Associated Press (AP), citată de publicație. Lansarea a avut loc după ce o încercare de joi seara a fost zădărnicită de probleme apărute în ultimul moment la platformă. Ce s-a testat și de ce contează operațional Zborul a folosit o navă Starship de a treia generație, o versiune îmbunătățită numită V3, care a decolat de pe o platformă de lansare nouă, de la Starbase , lângă granița cu Mexicul. Modelul are 124 de metri înălțime, depășind cu câțiva metri versiunile anterioare, și vine cu o forță de propulsie mai mare. În cadrul testului, Starship a transportat 20 de sateliți Starlink „simulatori”, care urmau să fie lansați la jumătatea distanței în jurul lumii, conform informațiilor din articol. Context: seria de teste și presiunea de a reduce eșecurile Acesta este al 12-lea zbor de testare al rachetei pe care Musk o dezvoltă cu obiectivul declarat de a duce oameni pe Marte, însă, înainte de asta, ținta imediată este Luna, în cadrul programului Artemis al NASA. SpaceX încearcă, totodată, să evite repetarea incidentelor din 2025, când exploziile în aer au făcut ca resturi să cadă în Atlantic; și zboruri anterioare s-au încheiat „în flăcări”, mai notează Mediafax. Ce urmează: utilizări comerciale, dar cu calendar incert Compania acceptă deja rezervări pentru zboruri private către Lună și Marte cu Starship. Mediafax amintește că omul de afaceri californian Dennis Tito, considerat primul turist spațial din lume, și soția sa s-au înscris în urmă cu trei ani și jumătate pentru un zbor în jurul Lunii, însă momentul rămâne incert. [...]

Analiștii pariază pe o schimbare de putere în piața procesoarelor pentru servere AI , după ce estimări citate de Wccftech indică faptul că viitoarele procesoare Vera ale NVIDIA ar putea depăși cu până la 1,5 ori cipurile x86 ale Intel și AMD, într-un moment în care industria își mută atenția spre CPU-uri pentru „agentic AI” (modele care execută sarcini mai autonome, cu mai multă logică pe partea de procesare generală). Miza economică este că această tranziție ar putea redesena bugetele din centrele de date: dacă rolul GPU-urilor într-un „cluster” AI (grup de servere care lucrează împreună) se reduce relativ, cererea și investițiile se pot muta către CPU-uri, iar NVIDIA încearcă să captureze o parte mai mare din această cheltuială. Ce ar urma să prezinte NVIDIA la Computex 2026 Analiștii de la GF Securities, citați în material, se așteaptă ca NVIDIA să folosească evenimentul Computex 2026 din Taiwan pentru a-și promova avantajele procesoarelor Vera Rubin, într-un context în care crește interesul pentru CPU-uri bazate pe arhitectura Arm (alternativă la x86, folosită pe scară largă în servere și PC-uri). Potrivit estimărilor lor, NVIDIA ar urma să susțină că Vera poate livra, față de rivalii x86: 1,5 ori performanță de calcul ; 2 ori performanță totală ; de 4 ori densitate mai mare per rack (mai multă putere de calcul într-un dulap standard de servere). Aceste cifre sunt prezentate în articol ca așteptări ale analiștilor, nu ca rezultate confirmate public de companie. Implicația pentru piață: creștere accelerată a cererii de CPU-uri Aceeași analiză leagă potențiala adopție Vera de schimbarea raportului CPU–GPU în sarcini de inferență (rularea efectivă a modelelor AI), sugerând că acest tip de încărcare ar putea împinge cererea de CPU-uri în sus. În scenariul GF Securities, NVIDIA ar putea livra 1,2 milioane de unități în anul fiscal 2027 și 4,2 milioane de unități în anul fiscal 2028. La nivel de piață, analiștii estimează că „agentic AI” ar putea ajunge la 30% din inferența totală în viitor, iar piața totală adresabilă (TAM) pentru CPU-uri de server ar putea urca la 211 miliarde dolari (aprox. 950 miliarde lei ) până în 2030. În unități, cererea de CPU-uri ar crește de la 3,7 milioane în 2026 la 16,3 milioane în 2028, potrivit aceleiași surse. Unde se poziționează Intel în acest tablou În paralel, GF Securities se așteaptă ca Intel să se concentreze la Computex pe cipurile „Wildcat Lake”, descrise ca o opțiune pentru laptopuri de intrare în gamă, în competiție cu un produs Apple menționat în analiză drept „MacBook Neo”. Pentru companii, semnalul principal rămâne însă cel din zona centrelor de date: dacă estimările despre performanță și densitate se confirmă, NVIDIA ar putea încerca să rupă din dominația x86 în servere, într-o etapă în care arhitectura CPU devine din nou critică pentru costul și scalarea infrastructurii AI. [...]

Google a atacat în apel decizia care o obligă să își deschidă datele de căutare către rivali , un pas cu miză directă pentru modul în care va fi reglementată concurența în căutarea online și publicitatea asociată, potrivit Mediafax . Compania, deținută de Alphabet, a contestat hotărârea unui judecător federal din Washington, Amit Mehta , care a stabilit în 2024 că Google deține monopoluri ilegale în căutarea online și în publicitatea conexă. În apel, Google susține că judecătorul a făcut erori juridice. Miza: accesul la datele de căutare și efectul asupra concurenței În decizia contestată, judecătorul a ordonat ca Google să partajeze anumite date de căutare cu concurenții, pentru a restabili concurența. Potrivit materialului, această partajare ar putea include, potențial, și companii de inteligență artificială precum OpenAI. O hotărâre favorabilă Google în instanța de apel ar anula această ordonanță, ceea ce ar schimba direct presiunea de reglementare asupra companiei și ar limita accesul rivalilor la date considerate esențiale pentru dezvoltarea serviciilor concurente. Argumentele Google: acordurile „implicite” nu ar fi blocat rivalii Google afirmă că a fost găsită vinovată pe baza unei interpretări greșite a unor acorduri comerciale prin care ar fi plătit anual sume de miliarde de dolari către companii, inclusiv Apple, pentru a fi motorul de căutare implicit pe dispozitive noi. Compania susține, potrivit Reuters, că aceste acorduri nu i-au împiedicat pe producătorii de dispozitive și pe dezvoltatorii de browsere să promoveze motoare de căutare rivale, precum Bing al Microsoft. Google mai afirmă că și-a câștigat poziția „în mod corect”, printr-un produs mai bun și decizii de afaceri. Ce urmează în proces Departamentul de Justiție al SUA este așteptat să depună în iulie documentele cu propriile argumente. Dacă Google pierde la Curtea de Apel a Statelor Unite pentru Circuitul Districtului Columbia, compania ar putea încerca un nou apel la Curtea Supremă a Statelor Unite. [...]