Știri
Știri din categoria Companii
Europa riscă pierderi masive de locuri de muncă dacă nu accelerează dereglementarea și întărirea pieței unice, pe fondul costurilor energetice ridicate care îi erodează competitivitatea față de SUA, potrivit Libertatea. Avertismentul vine de la Morten Wierod, directorul executiv al ABB, care leagă presiunea actuală de șocul energetic asociat războiului din Iran și de scumpirea gazelor.
Într-o declarație acordată Financial Times, Wierod spune că UE ar putea ajunge la „șomaj în masă” dacă nu apare rapid „sentimentul corect de urgență” pentru reforme. El cere reducerea birocrației și o piață unică mai funcțională, inclusiv prin eliminarea unor reglementări, nu doar simplificarea lor.
Pe fondul întreruperilor de aprovizionare cu gaze naturale din Orientul Mijlociu, costurile energetice rămân o vulnerabilitate majoră pentru industrie. Wierod afirmă că Europa va avea gaze, însă la un preț mai mare, amintind vârful din 2022.
Libertatea notează că prețurile ridicate la gaze, care au atins niveluri-record în 2022, sunt așteptate să rămână la cote înalte cel puțin până în 2026–2027. În acest context, comisarul european pentru locuri de muncă, Roxana Mînzatu, este citat cu o estimare potrivit căreia până la 1,3 milioane de locuri de muncă ar putea fi pierdute în UE ca urmare a scumpirii energiei.
Un alt element invocat este ritmul lent al reformelor. Raportul comandat în 2024 de Comisia Europeană și elaborat de Mario Draghi, care includea 383 de propuneri, ar fi fost implementat în proporție de 10%, potrivit articolului.
Wierod critică lipsa „oricărui sentiment de urgență” la nivelul legislatorilor europeni în privința dereglementării și avertizează că inițiativele recente ale Bruxelles-ului, inclusiv cele care urmăresc reducerea dependenței de tehnologie străină, pot avea „efecte secundare” dacă sunt construite în jurul dezbaterilor despre „Fabricat în Europa”.
Din perspectiva mediului de afaceri, mesajul este că presiunea combinată a energiei scumpe și a reglementării poate accelera pierderea de competitivitate și, implicit, relocări sau reduceri de capacitate.
ABB, grup cu sediul în Zurich și o capitalizare de piață de aproape 200 de miliarde de dolari (aprox. 920 miliarde lei), are 52.400 de angajați în Europa, aproape dublu față de SUA, însă piața americană este descrisă ca fiind cea mai profitabilă regiune pentru companie. Wierod indică drept direcții „rapide” pentru redresarea competitivității electrificarea, creșterea eficienței industriale și decarbonizarea.
În același registru, articolul amintește că, în octombrie 2025, directorii executivi ai TotalEnergies și Siemens au cerut, printr-o scrisoare deschisă, abrogarea unei legi fundamentale privind sustenabilitatea corporativă, argumentând că aceasta creează obstacole inutile pentru companii.
UE a promis reduceri ale birocrației, iar o campanie ar fi generat economii de 15 miliarde de euro (aprox. 75 miliarde lei) pentru afaceri și autorități publice, însă progresele sunt descrise ca limitate.
Recomandate
Posibila intrare a SpaceX la bursă ar putea împinge averea lui Elon Musk peste 1 trilion de dolari , însă saltul ar reflecta în principal evaluări de piață, nu bani lichizi, potrivit Antena 3 . Miza economică este dublă: o listare (ofertă publică inițială) a SpaceX ar putea reseta reperele de evaluare pentru companiile din zona spațială și inteligență artificială, dar ar evidenția și cât de dependentă este „averea” fondatorilor de percepția investitorilor. Musk deține deja acțiuni evaluate la 273 de miliarde de dolari prin rolul de director executiv al Tesla , iar dacă oferta publică inițială a SpaceX „va decurge conform planului” în această săptămână, averea lui ar putea crește cu încă 841 de miliarde de dolari, conform materialului. În scenariul descris, el ar deține aproape jumătate din acțiunile SpaceX, companie a cărei valoare totală este estimată la 1,77 trilioane de dolari în cadrul listării. În total, doar din cele două companii, averea lui Musk ar ajunge la 1,11 trilioane de dolari, potrivit CNN, citat de Antena 3. Publicația subliniază însă că este vorba despre o avere „pe hârtie”: valoarea depinde de modul în care investitorii evaluează Tesla și SpaceX, nu de un disponibil în numerar. De ce contează: „averea pe hârtie” poate crește rapid, dar nu e lichidă Antena 3 punctează că un trilion de dolari (1.000.000.000.000) este o sumă greu de transpus în consum real, chiar și teoretic: dacă cineva ar cheltui 1 milion de dolari în fiecare oră, în fiecare zi, i-ar lua „tot mai bine de un secol” să cheltuiască 1 trilion de dolari. Mesajul economic din spatele comparației este că astfel de averi sunt, în practică, o expresie a capitalizării bursiere și a evaluărilor, nu a lichidității. Reperele de comparație folosite în articol Pentru a pune în perspectivă ordinul de mărime, materialul enumeră câteva active sau agregate economice care ar valora mai puțin decât averea lui Musk, în scenariul de 1,11 trilioane de dolari: Economiile majorității țărilor : la nivel global, doar 20 de țări ar avea economii mai mari de 1,1 trilioane de dolari, potrivit Fondului Monetar Internațional. Sunt date exemple precum Taiwan (977 miliarde de dolari), Irlanda (779 miliarde), Suedia (760 miliarde), Singapore (660 miliarde) și Africa de Sud (480 miliarde). Economia Manhattanului : produs intern brut de puțin peste 1 trilion de dolari în 2024, conform datelor Rezervei Federale (cel mai recent an disponibil, menționează articolul). Toate proprietățile din Houston : valoare totală de aproximativ 879 de miliarde de dolari, pe baza celor mai recente date disponibile. Toate vehiculele noi cumpărate în SUA : americanii ar fi cumpărat 16,3 milioane de mașini noi în 2025, cu cheltuieli totale de 789 de miliarde de dolari; prețul mediu al unei mașini noi ar fi fost 48.402 dolari. Averile altor miliardari din tehnologie : averea combinată a lui Larry Page, Sergey Brin, Larry Ellison și Jeff Bezos este indicată la 1,09 trilioane de dolari, „puțin sub” cea a lui Musk în scenariul descris. Echipele sportive profesioniste : cele mai valoroase 50 de echipe sportive din lume ar valora împreună aproximativ 353 de miliarde de dolari, potrivit Forbes; sunt menționate Dallas Cowboys (aprox. 13 miliarde) și Toronto Raptors (aprox. 5 miliarde). În lipsa unor detalii suplimentare despre calendarul și parametrii listării, rămâne de văzut dacă oferta publică inițială a SpaceX va avea loc și în ce condiții, dar articolul indică faptul că, pentru Musk, pragul de „trilionar” ar depinde direct de evaluarea pe care piața o va accepta la momentul listării. [...]
Pragul de 5 miliarde de lei rulați prin SGR nu se traduce încă în transparență pe fluxurile de bani , iar RetuRO spune că datele agregate despre garanțiile nerevendicate și alte valori financiare sunt încă „în curs de validare”, urmând să fie publicate în raportările oficiale, potrivit Economica . Suma de 5 miliarde de lei corespunde celor 10 miliarde de ambalaje colectate de la lansarea Sistemului de Garanție-Returnare (SGR) până în prezent, la o garanție de 50 de bani per ambalaj. Economica a cerut administratorului SGR, RetuRO, să detalieze cât a intrat și cât a ieșit pentru fiecare verigă din lanț (producător/importator, comerciant, RetuRO, reciclator) și ce sume au rămas în sistem din garanțiile nerevendicate de consumatori, însă compania nu a furnizat valori punctuale. Cum circulă banii în SGR și cine plătește efectiv RetuRO explică faptul că rulajele financiare urmează traseul ambalajelor: de la punerea pe piață de către producători sau importatori, la cumpărarea de către consumatori, returnare și, în final, reciclare. Mecanismul are câteva componente-cheie: Garanția de 0,50 lei/ambalaj , plătită inițial de producători către RetuRO, apoi „mutată” pe lanț până la consumator și returnată la predarea ambalajului. Tariful de administrare , plătit de producători către RetuRO pentru fiecare ambalaj pus pe piață, stabilit prin lege, destinat acoperirii costurilor de implementare și funcționare (colectare, transport, procesare, administrare). Tariful de gestionare , plătit de RetuRO comercianților pentru a acoperi costurile retailerilor cu preluarea și stocarea ambalajelor; RetuRO îl descrie drept principala componentă de cost a sistemului. Veniturile din valorificarea materialelor (vânzarea materialelor către reciclatori) și garanțiile nerevendicate , care, potrivit legii, pot fi folosite exclusiv pentru funcționarea și dezvoltarea sistemului. Tarife noi de la 8 iunie 2026: costuri actualizate pentru producători și comercianți Începând cu 8 iunie 2026 , se modifică unele tarife menționate de RetuRO: Tarif de administrare (producători) : 0,2451 lei pentru sticla mică (≤500 ml) și 0,1190 lei pentru plasticul transparent. Tarif de gestionare (comercianți) pentru ambalaje mici: 0,1363 lei dacă sunt colectate prin RVM (automate de preluare), 0,0911 lei dacă sunt colectate manual. Pentru PET mai mare de 1.000 ml , tariful este 0,1518 lei (RVM) și 0,1121 lei (manual). RetuRO precizează că tarifele de gestionare sunt calculate anual și actualizate de un expert terț independent, pe baza informațiilor colectate de la comercianți, producători și furnizori de echipamente automate. Garanțiile nerevendicate: RetuRO confirmă rolul lor, dar nu dă încă sume RetuRO arată că garanțiile nerevendicate apar deoarece nu toate ambalajele cumpărate sunt returnate și reprezintă o sursă de venit pentru administrator, cu utilizare limitată prin lege la susținerea și dezvoltarea SGR. Compania spune însă că „valorile agregate” privind aceste garanții sunt în curs de consolidare și validare și vor fi comunicate public în raportările legale. În același timp, RetuRO indică o rată de colectare de aproximativ 83% în 2025 , ceea ce ar însemna, în mod natural, o scădere a nivelului garanțiilor nerevendicate, pe măsură ce consumatorii returnează mai multe ambalaje. Context operațional și financiar: volume mari, raportări financiare încă nepublicate pentru 2025 În cei doi ani și jumătate de la lansare, RetuRO a livrat către reciclatori peste 700.000 de tone de materiale (PET, aluminiu și sticlă). Pe partea de raportare financiară, compania afirmă că nu poate comunica încă cifra de afaceri sau rezultatul net pentru 2025, deoarece situațiile financiare sunt „în curs de finalizare” și nu au fost publicate. Potrivit Economica, ultima raportare financiară disponibilă pe site-ul Ministerului de Finanțe este pentru 2023, când RetuRO a avut cifră de afaceri netă de 3,3 milioane de lei și pierderi nete de 62 de milioane de lei . RetuRO funcționează pe principiul „not for profit” (fără distribuire de profit), iar eventualul profit ar urma să fie reinvestit în dezvoltarea SGR. Compania a fost creată de un consorțiu cu acționariat privat și public, statul român având 20% prin autoritatea centrală de mediu. [...]
McDonald’s își schimbă strategia globală pentru a ridica standardele de gust și consistență ale produselor , într-un moment în care lanțurile de fast-food pierd din avantajul tradițional „rapid și ieftin”, iar clienții devin mai prudenți cu cheltuielile, potrivit Focus . Planul, prezentat la întâlnirea globală a francizaților din Las Vegas, urmărește să readucă mai mulți clienți în restaurante printr-o repoziționare care atinge meniul, designul locațiilor și modul de servire. Strategia este denumită „McDonald’s > Next”, iar, conform CNBC, compania o construiește pe patru direcții: un nou design de restaurant, un portofoliu revizuit de mâncare și băuturi, mai multă inovație orientată spre preferințele clienților și un accent mai puternic pe servicii. Miza: calitate mai bună și același gust „oriunde în lume” În centrul planului se află meniul. McDonald’s vrea să „revizuiască și să îmbunătățească” în special produsele din pui, ofertele pe bază de carne de vită și băuturile. Într-o comunicare a companiei, directorul general Chris Kempczinski indică presiunea venită atât din partea competitorilor tradiționali, care și-au îmbunătățit deja meniurile, cât și din partea unei „noi generații de specialiști” care ridică ștacheta la gust și calitate. Un obiectiv operațional explicit este standardizarea experienței: compania vizează ca un Big Mac sau un produs din pui să aibă „pe cât posibil” același gust peste tot în lume, dar și să fie perceput ca mai „premium”. Jill McDonald, responsabilă de experiența din restaurante, a vorbit despre standarde „semnificativ mai ridicate” și despre creșterea calității și a uniformității „la scară mare”, potrivit informațiilor citate de CNBC. De ce contează: presiune pe modelul „rapid și ieftin” Contextul acestei repoziționări este o schimbare de comportament a consumatorilor și o intensificare a concurenței. Focus citează o analiză din revista Capital, care enumeră cinci tendințe ce afectează lanțurile consacrate: prețuri mai mari , care erodează percepția de „valoare” (raport preț-calitate); accent mai puternic pe sănătate și ingrediente mai proaspete; creșterea segmentului fast-casual (mâncare rapidă, dar cu produse și ambianță mai bune); concurență din retail și livrări , inclusiv produse gata de consum din supermarket; schimbarea consumului de carne , cu mai mulți clienți vegetarieni, vegani sau flexitarieni. Implementare în restaurante: design unitar și mai multă automatizare Pe lângă meniu, „McDonald’s > Next” include un design de restaurant revizuit, menit să facă locațiile mai ușor recognoscibile și să întărească marca. În paralel, compania vrea să simplifice munca angajaților prin sisteme „din spatele tejghelei” (tehnologia din bucătărie și zona de operare) mai intuitive și mai bine conectate, pentru procese mai rapide și mai puține erori. În zona de automatizare, McDonald’s testează în cinci restaurante din SUA un sistem automatizat de comandă numit Archy , care ar trebui să permită clienților să comande mai repede și mai autonom. Logica, potrivit companiei, este ca tehnologia să preia sarcinile de rutină, iar angajații să aibă mai mult timp pentru alte activități și pentru interacțiunea directă cu clienții. Ce urmează Din informațiile prezentate, strategia este deja conturată la nivel global, iar compania are în derulare teste punctuale în SUA pentru automatizare. Ritmul extinderii și calendarul implementării pe piețe nu sunt detaliate în materialul citat. [...]
O singură companie a ajuns la circa 450 milioane euro (aprox. 2,25 miliarde lei) din contracte publice , cumulând aproximativ 200 de achiziții în SEAP din 2018 până în iunie 2026, inclusiv un contract de aproape 110 milioane euro (aprox. 550 milioane lei) din Programul SAFE , potrivit Antena 3 . Miza economică este dublă: concentrarea cheltuielilor publice pe un furnizor și extinderea acestuia către proiecte de securitate cibernetică finanțate printr-un program guvernamental. Contractul SAFE menționat de Guvern vizează „achiziția de centre de date mobile și centre de operațiuni de securitate cibernetică”, în valoare de 109.907.000 euro, iar investiția ar urma să fie realizată integral în România. Conform unor surse guvernamentale citate, proiectul include construirea a cinci Centre de Operațiuni de Securitate (SOC), încă 11 centre de date mobile și o infrastructură HPC (High Performance Computing – calcul de înaltă performanță). Cine ia banii și cum se împarte proiectul Contractul SAFE a fost încheiat cu SC Logic Computer SRL. Potrivit informațiilor din material, compania va executa centrele SOC, iar restul componentelor ar fi atribuite unei alte firme, SC BULL ROMANIA SRL. Conform datelor de la Registrul Comerțului, Logic Computer SRL are doi asociați persoane fizice, Laurențiu Dumitrache (66 de ani) și Constantin Nica (59 de ani), ambii din București, fiecare cu câte 50% din capitalul social. Obiectul de activitate indicat este „comerțul cu ridicata al echipamentului informatic și de telecomunicații”. 200 de contracte cu statul, în special cu instituții de forță Centralizările din SEAP arată că, din 2018 până „luna aceasta” (iunie 2026), Logic Computer apare ca participant la 200 de contracte cu statul, cu o valoare cumulată de 1.831.125.237,91 lei fără TVA și 2.197.350.285,5 lei cu TVA (echivalentul a aproximativ 450 milioane euro, conform sursei). Printre autoritățile contractante enumerate se află, între altele: Ministerul Apărării Naționale UM 0929 București (Serviciul Român de Informații) Ministerul Afacerilor Interne Institutul pentru Tehnologii Avansate (SRI) Direcția Generală de Protecție Internă (structură a MAI) Serviciul de Telecomunicații Speciale ANCOM Ministerul Justiției Ministerul Finanțelor Camera Deputaților Complexul Energetic Oltenia Indicatori financiari: venituri mari, profituri relativ mici și 15 salariați În bilanțurile depuse la Ministerul Finanțelor, compania a raportat: cifră de afaceri de 358.549.661 lei (2025) și 208.288.099 lei (2026), potrivit sursei; profit net de 12.836.340 lei (2025) și 14.515.984 lei (2024), față de 1.611.026 lei (2023); datorii totale de 166.926.601 lei la 31 decembrie 2025. Antena 3 notează că derularea acestor contracte a avut loc în condițiile în care firma ar fi funcționat, în ultimii cinci ani, cu un număr mediu de 15 salariați, conform acelorași bilanțuri contabile citate. Context de concurență: investigație cu inspecții inopinate în 2024 Numele Logic Computer a apărut, potrivit materialului, într-o investigație a Consiliului Concurenței : în iunie 2024, instituția a anunțat inspecții inopinate la sediile a 14 companii de pe piața echipamentelor IT&C, în cadrul unei investigații privind posibile trucări de licitații având ca obiect comercializarea echipamentelor furnizate de Cisco Systems Romania SRL. Pentru piața de achiziții publice IT și proiectele de securitate cibernetică, combinația dintre volumele mari de contracte, numărul redus de angajați raportat și intrarea pe finanțări SAFE ridică, în primul rând, întrebări despre capacitatea de livrare și despre gradul de concentrare a cheltuielilor publice pe un număr mic de furnizori, în special în zona instituțiilor de forță. [...]
Memoria DDR5 de la CXMT nu vine cu discountul așteptat , iar prețurile sunt „aproape la același nivel” cu cele ale Samsung, SK Hynix și Micron, potrivit discuțiilor purtate de Wccftech cu mai mulți producători de module RAM la Computex 2026 . Miza pentru piață: intrarea unui nou furnizor chinez nu se traduce, cel puțin acum, într-o scădere automată a costurilor pentru consumatori și integratori. De ce nu se vede „ieftinirea” în DDR5 Publicația notează că, deși au existat așteptări ca CXMT să atenueze scumpirile din segmentul de consum, furnizorii cu care a discutat la Computex spun că DDR5 de la CXMT nu este „atât de ieftină” la achiziție. În consecință, avantajul competitiv nu ar fi prețul, ci disponibilitatea de stoc pentru piețele „client” (PC-uri și componente pentru consumatori). Explicația invocată de interlocutori: CXMT ar avea mai multă capacitate de DRAM disponibilă deoarece nu livrează sau nu prioritizează soluții premium precum HBM (memorie cu lățime mare de bandă, folosită intens în acceleratoare pentru inteligență artificială) și SOCAMM pentru clienți din zona AI. Avantajul operațional: condiții mai flexibile pentru clienți Un alt element care ar conta în relația comercială este că CXMT „nu forțează penalități” asupra clienților săi de DRAM, conform sursei. În paralel, producătorii globali de memorie ar impune clienților plata integrală pentru a securiza livrări suplimentare, iar lipsa plății ar putea atrage penalizări la comenzi viitoare. În logica descrisă de Wccftech, rezultatul este un pachet comercial „aceleași prețuri”, dar cu mai multă flexibilitate contractuală din partea CXMT, ceea ce ar putea atrage producători de module RAM. Unde se oprește, deocamdată, oferta CXMT Din perspectiva produsului, DDR5 de la CXMT este prezentată ca fiind potrivită în special pentru module entry-level și mainstream. Cele mai mari viteze menționate în material ajung la 8000 MT/s, iar RDIMM-uri (module pentru servere/stații de lucru, cu registru) sunt deja în producție. În schimb, compania ar rămâne în urmă la soluții considerate premium, precum CUDIMM, CQDIMM, MRDIMM și CSODIMM, potrivit aceleiași surse. Ce urmează: validare și lansare graduală pe piețe Mai mulți furnizori ar valida în prezent utilizarea DDR5 CXMT în propriile module, însă inițial doar pentru soluții de bază. Conform materialului, primele ținte sunt piețele din China, urmate de o intrare treptată în lanțurile globale de aprovizionare, pe măsură ce devin disponibile „bin-uri” mai bune (selecții de cipuri cu performanțe/parametri superiori, după testare). [...]
Google își externalizează masiv capacitatea de calcul pentru Gemini , într-un acord care ar urma să ducă plăți de circa 920 milioane dolari pe lună (aprox. 4,2 miliarde lei) către SpaceX, pe fondul presiunii tot mai mari pentru acces la cipuri NVIDIA și infrastructură de centre de date, potrivit Interesting Engineering . Într-un document depus la autorități, Google ar fi acceptat să plătească SpaceX aproximativ 920 milioane dolari lunar pentru acces la un „cluster” (grup) mare de cipuri NVIDIA dedicate inteligenței artificiale, până la jumătatea lui 2029. Acordul ar include acces la circa 110.000 de procesoare grafice (GPU) și hardware-ul aferent, găzduite în centre de date operate de SpaceX. La nivelul întregii perioade, în funcție de condițiile efective, înțelegerea „ar putea ajunge” la aproape 30 miliarde dolari (aprox. 138 miliarde lei), notează publicația. Miza economică este dublă: Google își asigură rapid resurse pentru a rula și antrena modele mari de inteligență artificială, iar SpaceX își consolidează o linie de business în infrastructura de calcul, dincolo de activitățile sale tradiționale. Calendar, condiții și opțiuni de ieșire Google ar urma să înceapă plățile lunare integrale în octombrie 2026, cu o structură de preț mai mică în perioada de „ramp-up” (creștere graduală a capacității) până în septembrie. Documentul menționat stabilește și un termen de livrare: SpaceX trebuie să furnizeze capacitatea convenită până la 30 septembrie 2026. Dacă nu respectă termenul, Google poate rezilia acordul după o perioadă de grație de o lună. În plus, Google poate accepta o capacitate mai mică de GPU în schimbul unor taxe lunare reduse. Un purtător de cuvânt al Google Cloud a descris acordul drept o măsură temporară pentru a susține cererea în creștere pentru serviciile Gemini Enterprise , precizând că cererea clienților a depășit estimările interne. După 31 decembrie 2026, oricare dintre părți poate ieși din acord cu un preaviz de 90 de zile, potrivit aceleiași surse. Ce câștigă SpaceX: un nou pilon de venituri înainte de listare Acordul cu Google vine după un contract similar semnat de SpaceX cu startup-ul de inteligență artificială Anthropic, „mai devreme în acest an”, care ar fi implicat plăți de peste 1 miliard de dolari lunar pentru centre de date operate de SpaceX în Memphis, Tennessee, conform articolului. Publicația mai notează că aceste facilități ar fi fost folosite inițial pentru compania de inteligență artificială a lui Elon Musk, xAI, iar ulterior SpaceX ar fi extins infrastructura într-un business comercial de calcul. În același context, documentul ar indica faptul că xAI a raportat o pierdere operațională de 6,4 miliarde dolari anul trecut, la venituri de 3,2 miliarde dolari. Context: presiunea pe GPU-uri și discuții despre centre de date „orbitale” Acordul este prezentat ca un semnal al tensiunilor din „cursa infrastructurii” din Silicon Valley, în condițiile în care GPU-urile NVIDIA rămân resursa critică pentru antrenarea și operarea modelelor mari de inteligență artificială. Separat de contractul de cloud, companiile ar continua discuțiile despre centre de date orbitale, care ar putea folosi rachete și sateliți SpaceX pentru a susține sarcini de calcul în afara atmosferei Pământului, potrivit articolului. Informația apare ca direcție de discuție, fără un calendar sau angajamente detaliate în material. [...]
