Știri
Știri din categoria Companii
Nothing recunoaște o reorganizare cu reduceri de posturi, dar neagă ieșirea din piețe, într-un moment în care scumpirea componentelor pune presiune pe segmentul de telefoane midrange în care compania concurează, potrivit The Verge. Compania spune că zvonurile privind retragerea din 12 piețe sunt „știri false” și că cifrele raportate despre concedieri ar fi „mult exagerate”.
Reacția vine după un raport care susținea că Nothing ar urma să „iasă din 12 piețe pe fondul scăderii livrărilor globale”. Cofondatorul Nothing, Akis Evangelidis, a declarat că firma „se reorganizează” și că va concedia o parte din personal, fără să confirme însă amploarea reducerilor.
Evangelidis afirmă că Nothing nu închide operațiuni în nicio piață, ci își „consolidează” activitatea în hub-uri regionale pentru a funcționa „mai eficient”. În paralel, compania spune că introduce unități de business dedicate, inclusiv una „AI-native” (adică o structură construită în jurul produselor și proceselor bazate nativ pe inteligență artificială).
În același mesaj, Nothing precizează că nu poate oferi detalii despre posturile afectate, invocând „conformitatea cu reglementările” și „procese locale de consultare” aflate în derulare.
„FAKE NEWS... Nu închidem nicio piață. [...] Cifrele raportate sunt mult exagerate.”
Publicația notează că segmentul de telefoane midrange este afectat de creșterea prețurilor componentelor, fără semne de relaxare pe termen scurt. În acest context, luna trecută Evangelidis a anunțat că brandul buget CMF al Nothing nu va lansa un nou telefon anul acesta, din cauza penuriei de componente.
Tot luna trecută, CEO-ul Nothing, Carl Pei, a spus că prețurile memoriei pentru Phone 4A s-au dublat de la lansarea de la începutul anului și a susținut că RAM-ul poate ajunge să reprezinte jumătate din costul unui telefon nou.
Nothing contestă și ideea unor vânzări slabe pentru Phone 4B. Evangelidis spune că modelul a vândut 29.537 de unități în prima zi, „stabilind recorduri” în segmentul său de preț.
Pentru piață, mesajul companiei indică o ajustare de structură și costuri, nu o retragere, însă amploarea exactă a concedierilor rămâne neclară, deoarece Nothing nu a comunicat un număr.
Recomandate
Ingka Group spune că își continuă activitatea forestieră în România, mizând pe controale mai stricte după episoade de tăieri ilegale , potrivit Economica . Mesajul vine în contextul în care grupul, cel mai mare francizat IKEA, susține că poate avea un impact mai bun rămânând într-o piață cu risc și lucrând cu furnizori care își îmbunătățesc practicile, decât retrăgându-se. Ulf Johansson, șeful departamentului de materii prime din Inter IKEA Group, afirmă că tăierile ilegale sunt o problemă globală, iar abordarea IKEA este să-și „sporească verificările și controalele” în zonele cu risc mai ridicat. În același timp, compania ar alege să nu se aprovizioneze deloc din unele țări unde problemele ar fi „prea greu de gestionat”. Miza operațională: recoltare „precaută” și comparația cu Suedia Johansson spune că, din perspectiva gestionării pădurilor, Ingka România ar avea o abordare precaută privind recoltarea, raportând volumul exploatat la „creșterea nouă” anuală a pădurii (lemnul care se adaugă natural într-un an), nu la dimensiunea totală a pădurii. În acest cadru, el afirmă că România ar recolta în prezent „mai puțin de jumătate” din creșterea nouă anuală, ceea ce ar însemna că, per ansamblu, în păduri se adaugă mai mult lemn decât se extrage. Ca termen de comparație, în Suedia ar fi recoltată aproape 90% din creșterea nouă anuală, cu replantare sau regenerare naturală astfel încât recoltarea și regenerarea să rămână aproximativ egale în timp. Managerul adaugă însă un avertisment: astfel de cifre trebuie privite cu atenție și verificate, nu acceptate automat „ca atare”. Dimensiunea activelor: Ingka, cel mai mare proprietar privat de păduri din România Ingka este prezentată drept cel mai mare proprietar de păduri din România, cu 50.600 de hectare, conform ultimelor date oficiale din 2024. În portofoliul global al grupului, România ar fi a treia piață ca suprafață deținută, după Letonia (101.700 hectare) și SUA (74.300 hectare). Controlul lanțului de aprovizionare: certificare FSC și teste de laborator Potrivit lui Johansson, lemnul folosit de retailer trebuie să fie certificat FSC (certificare terță pentru management forestier responsabil). Dacă un furnizor nu îndeplinește cerințele, compania discută cazul pentru a înțelege ce s-a întâmplat, dar există un prag minim, numit IWAY MUST, care „nu este niciodată negociabil”. Dacă furnizorul nu poate dovedi conformitatea, livrările sunt blocate, iar cei care nu se aliniază în timp sunt eliminați treptat. Pentru verificarea originii, IKEA folosește și analize izotopice: se poate preleva o probă mică inclusiv dintr-o piesă de mobilier finisată, iar laboratorul poate estima zona în care a crescut arborele, prin comparație cu baze de date de referință, inclusiv cele dezvoltate la Kew Gardens (Londra) și în Statele Unite. O abordare similară este descrisă pentru ratan: împreună cu institutul de cercetare Kew Gardens, IKEA ar fi contribuit la dezvoltarea unui test ADN care identifică exact specia, în condițiile în care există circa 500 de specii, multe greu de diferențiat vizual, iar unele sunt amenințate. Johansson susține că, fără acest test, compania ar fi putut fi nevoită să renunțe la utilizarea ratanului, din lipsa unei metode fiabile de identificare. [...]
SANY analizează o investiție industrială la Ghimbav, care ar putea ajunge la 800 de angajați , dar fezabilitatea depinde inclusiv de condițiile de testare pentru macarale cu brațe de circa 100 de metri în proximitatea aeroportului, potrivit Economedia , care citează publicația locală Bună Ziua Brașov. Producătorul chinez de utilaje grele discută deschiderea unei unități de producție în Ghimbav (județul Brașov), unde ar urma să asambleze, într-o primă etapă, macarale, excavatoare și alte echipamente pentru construcții, inclusiv macarale cu brațe de până la 100 de metri. Reprezentanții companiei au avut pe 22 iulie o întâlnire cu primarul orașului, Ionel Fliundra, pentru a discuta condițiile investiției și sprijinul posibil din partea administrației locale. Start rapid, prin preluarea unei hale existente Conform Bună Ziua Brașov, SANY ar intenționa să achiziționeze o hală industrială existentă, cu o suprafață de aproximativ 20.000 mp, astfel încât activitatea să poată începe până la finalul acestui an. Primarul a indicat că orașul are printre cele mai mici impozite pe proprietate din România, ca strategie de atragere a investițiilor, și a menționat un plan de modernizare a infrastructurii în zona halei (reabilitarea străzii Sânzienelor și extinderea rețelelor de apă și canalizare). Miza operațională: testarea macaralelor lângă Aeroportul Brașov-Ghimbav Un punct sensibil al proiectului este posibilitatea testării macaralelor cu brațe de aproximativ 100 de metri, având în vedere apropierea de Aeroportul Internațional Brașov-Ghimbav. Potrivit relatării, reprezentanții SANY au spus că în SUA compania a fost nevoită să renunțe la producția unor astfel de macarale după construirea unui aeroport privat în apropierea fabricii. Primarul a precizat că documentațiile urbanistice țin cont de existența aeroportului, însă un răspuns privind eventualele restricții ar urma să vină de la Autoritatea Aeronautică Română . Extindere posibilă la 100.000 mp și circa 800 de angajați Responsabilul global de producție al companiei, Du Yangguang, a declarat (citat de Bună Ziua Brașov) că prima etapă ar însemna operațiuni de asamblare folosind infrastructura existentă. Ulterior, compania ar intenționa să extindă fabrica până la aproximativ 100.000 mp, iar numărul angajaților ar putea crește de la „câteva zeci” la aproximativ 800. Context: planuri mai largi ale grupului în România Discuțiile despre fabrica de la Ghimbav vin după informații apărute în aprilie despre un proiect de peste 1 miliard de euro al SANY Group (prin subsidiara din Singapore) în România, care ar viza două parcuri fotovoltaice de aproximativ 800 MW fiecare în comuna Uivar (Timiș), un sistem de stocare de 2,34 GWh și un centru de date de până la 70 MW lângă Timișoara, într-un parteneriat cu investitori locali. Economedia a relatat anterior despre acest plan aici: Economedia . Dacă proiectul industrial din Ghimbav se concretizează, SANY și-ar putea consolida prezența locală printr-o combinație de producție/ansamblare de utilaje și investiții în energie și infrastructură digitală, însă calendarul și forma finală depind de clarificările operaționale și de reglementare legate de proximitatea aeroportului. [...]
VARTA intră din nou în insolvență, iar reculul financiar readuce în prim-plan riscul ca planurile industriale din România să rămână blocate : producătorul german de baterii a depus cerere de insolvență preliminară în regim de autoadministrare, potrivit Economedia . Procedura vizează atât compania-mamă din Ellwangen (sudul Germaniei), cât și subsidiarele. Grupul pune deteriorarea situației financiare pe seama înrăutățirii condițiilor de piață, a cererii mai slabe, a efectelor nefavorabile ale cursului de schimb și a deciziei unui client strategic de a înceta colaborarea cu VARTA. În paralel, au apărut informații că un investitor important ar susține scindarea afacerii de baterii, în timp ce un grup ad-hoc al creditorilor (Deutsche Bank și investitorii financiari RBC BlueBay, Blantyre și Whitebox) a invocat o nevoie urgentă de finanțare de ordinul sutelor de milioane de euro. VARTA are aproximativ 3.260 de angajați, o mare parte la sediul din Ellwangen. Ultimele rezultate financiare publicate sunt pentru 2024: venituri de aproximativ 793 milioane de euro și pierderi nete de 64,5 milioane de euro. Compania produce baterii pentru sectorul auto, industrie și electronice de consum, microbaterii pentru aparate auditive și sisteme de stocare a energiei. A doua criză în doi ani, după restructurarea cu Porsche Noua insolvență vine la mai puțin de doi ani după restructurarea majoră din 2024, când VARTA a ajuns la un acord cu creditorii și cu Porsche pentru salvarea companiei. Acordul prevedea, între altele, reducerea datoriilor de la 485 milioane de euro la 200 milioane de euro, iar acționarul majoritar Michael Tojner și Porsche au devenit noii proprietari ai grupului și au injectat împreună 60 de milioane de euro capital nou. Creditorii au pus la dispoziție încă 60 de milioane de euro sub forma unor împrumuturi garantate. În cadrul tranzacției, Porsche a preluat și o participație majoritară în divizia V4Drive (baterii de înaltă performanță pentru automobile electrice și hibride), pentru a-și asigura accesul la tehnologia necesară modelelor sportive electrificate. La momentul restructurării, VARTA invoca și efectele unui atac cibernetic care afectase compania la începutul lui 2024. România: investiția de circa 1 miliard de euro a rămas suspendată, dar grupul are deja operațiuni la Brașov Problemele financiare au avut efecte și asupra planurilor din România. Încă din 2022, VARTA a anunțat că suspendă planurile privind o investiție strategică estimată la aproximativ un miliard de euro într-o fabrică de baterii pentru automobile electrice, oprind analizele de extindere în România pe fondul creșterii costurilor și al lipsei unor angajamente ferme din partea clienților. În același timp, VARTA este deja prezentă la Brașov, prin subsidiara Varta Microbattery România, unde produce baterii și acumulatori. Compania a beneficiat în 2019 de un ajutor de stat de 25,3 milioane de lei pentru extinderea producției de baterii destinate aparatelor auditive, investiția totală fiind de aproximativ 50 de milioane de lei. În 2020, subsidiara a raportat o cifră de afaceri de aproximativ 407 milioane de lei, un profit net de 19,25 milioane de lei și un număr mediu de 447 de angajați. În ultimii ani, VARTA a fost între beneficiarii programului european IPCEI Batteries, cu aprobarea unor ajutoare de stat de aproximativ 300 de milioane de euro pentru dezvoltarea noilor generații de baterii (inclusiv V4Drive). Totuși, dificultățile financiare persistente au împiedicat compania să transforme aceste planuri într-o extindere industrială de amploare, inclusiv în România. [...]
Brandurile românești își consolidează poziția în preferințele consumatorilor , iar Dedeman urcă pe primul loc în evaluarea brandurilor de consum, într-un top unde șapte mărci locale intră în primele 20, potrivit cercetării Superbrands România 2026–2027 citate de Economedia . Semnalul economic: companiile locale câștigă vizibilitate și capital de încredere într-o competiție dominată tradițional de nume globale. În clasamentul primelor 20 de branduri de consum apar, în ordine: Dedeman, Uber, Strongbow, eMAG, Netflix, Glovo, Samsung, Bolt, Dr. Max, Apple, Banca Transilvania, OMV, Borsec, Regina Maria, Sameday, Pampers, Lidl, FAN Courier, IKEA și Coca-Cola. Dintre acestea, șapte sunt branduri românești: Dedeman, eMAG, Banca Transilvania, Borsec, Regina Maria, Sameday și FAN Courier. Prezența lor în top sugerează o întărire a competitivității locale în raport cu branduri internaționale cu bugete mari și notorietate globală. Preferințele se mută spre servicii și tehnologie Cercetarea indică și o schimbare de structură a preferințelor: 16 dintre primele 20 de branduri activează în domenii precum retail, mobilitate, servicii, tehnologie, comerț online, curierat, livrări sau platforme digitale. Doar patru provin din sectorul bunurilor de larg consum (FMCG – produse de larg consum cu rotație rapidă). Inovația devine criteriu de alegere Studiul mai arată că inovația contează tot mai mult în decizia de cumpărare: 76% dintre respondenți consideră important ca brandurile prezente în România să lanseze produse și servicii inovatoare; 75% spun că ar prefera un brand inovator în locul unuia deja familiar, dacă prețul este similar. Brandurile asociate cel mai puternic cu inovația sunt eMAG, Samsung, Lidl, Dedeman, Coca-Cola, Kaufland, Nike și Dacia. „Consolidarea prezenței mărcilor românești pe primele poziții ale catalogului Superbrands arată că mărcile românești reușesc să inverseze fluxul tradițional al exportului de inovație, produse și servicii, fiind acum rândul Europei de Est să exporte valoare adăugată către Vest”, a declarat Dorian Cazacu, Senior Client Director Ipsos România. Cum a fost făcut studiul Cercetarea Consumer Superbrands a fost realizată pe un eșantion de 1.500 de consumatori din mediul urban, după ce un Consiliu Onorific format din 30 de specialiști în marketing și business a selectat 1.246 de branduri eligibile dintr-un total de 1.935 analizate. Studiul a fost realizat împreună cu Ipsos România. [...]
Kormotech își separă operațiunile din România într-o unitate de business dedicată , într-o mișcare care indică miza comercială tot mai mare a pieței locale în strategia grupului ucrainean de hrană pentru animale, potrivit Economedia . Noua structură va fi coordonată direct de CEO-ul și cofondatorul Rostyslav Vovk , iar compania își propune să intre în top trei pe piața românească până în 2028. Decizia vine pe fondul creșterii vânzărilor și al „potențialului” pe care compania îl vede în România. Kormotech este prezentă local din 2020, iar România reprezintă aproximativ 20% din exporturile companiei. În 2025, vânzările mărcilor proprii ale producătorului au crescut cu 14,4%, până la 8,7 milioane de euro (aprox. 43,5 milioane lei). Ce se schimbă operațional: conducere directă și rol nou de vânzări Pe lângă coordonarea directă asumată de CEO, compania l-a numit pe Vasyl Yatsyshyn director de vânzări pentru România, cu activitate din București. Acesta va coordona dezvoltarea vânzărilor și a distribuției mărcilor Kormotech. Yatsyshyn lucrează în Kormotech din 2016, iar din februarie 2024 a fost director al diviziei de mărci de larg consum. Distribuție extinsă și mix de produse: unde vinde și ce trage piața În ultimul an, Kormotech și-a extins semnificativ rețeaua de distribuție din România, produsele fiind disponibile atât în retail specializat, cât și în comerț modern, inclusiv în: Animax, Zoocenter, Zoomania, Fressnapf Carrefour, Hornbach, Profi, Dedeman, Maxi Pet Sezamo (supermarket online) Lidl (din martie, la nivel național) În România, marca premium Club 4 Paws generează 74% din vânzările companiei, iar vânzările acesteia s-au dublat în ultimul an. Urmează marca My Love (segment standard) și gama super-premium Optimeal. Compania a lansat local și Delickcious, o gamă de gustări umede „premium plus”. Ce urmează în 2026 și ce semnale dă despre investiții Pentru 2026, Kormotech spune că vizează extinderea în marile rețele comerciale, accelerarea vânzărilor online și dezvoltarea colaborărilor cu crescători și medici veterinari. Compania invocă, totodată, studii proprii potrivit cărora proprietarii de animale din România sunt mai atenți la calitatea hranei și mai puțin dispuși să facă compromisuri. În context investițional, publicația amintește că, anterior, Kormotech lua în calcul inclusiv o unitate de producție în România, fără a indica însă o decizie finală sau un calendar pentru o astfel de investiție. În acest moment, schimbarea anunțată ține de organizare și execuție comercială, nu de o investiție confirmată în producție. (În context: Economedia a relatat anterior că Kormotech lua în calcul o unitate de producție în România.) Context: cine este Kormotech Kormotech este o companie de familie fondată în 2003, care produce hrană pentru câini și pisici sub mărcile Optimeal, Club 4 Paws, Gav!, Miau! și My Love. Are unități de producție în Ucraina și în Uniunea Europeană, comercializează peste 650 de produse și este prezentă în 50 de țări. Compania este lider în Ucraina și se află printre primii 50 de producători de pet food la nivel mondial, respectiv în top 20 în Europa. [...]
Google a primit 60 de zile să își schimbe practicile în UE , după amenzi totale de 890 de milioane de euro (aprox. 4,45 miliarde lei), potrivit Stirile Pro TV . Miza nu este doar suma, ci obligația de conformare: dacă nu elimină practicile vizate, compania riscă penalități suplimentare de până la 5% din cifra de afaceri mondială. Comisia Europeană a concluzionat că Google și-a favorizat propriile servicii și a limitat accesul utilizatorilor la oferte mai ieftine. Investigația a durat doi ani și a inclus peste 80 de discuții cu reprezentanții companiei, conform materialului. Două sancțiuni distincte: căutări și Google Play Amenzile sunt prezentate ca două decizii separate, care însumează 890 de milioane de euro: 460 de milioane de euro (aprox. 2,3 miliarde lei) : pentru modul în care Google și-ar fi afișat propriile servicii (cumpărături, hoteluri, transport) mai vizibil decât serviciile concurenților. Exemplul dat: la căutări pentru zboruri sau cazare, primele rezultate ar fi cele ale serviciilor Google, ceea ce ar dezavantaja competiția. 430 de milioane de euro (aprox. 2,15 miliarde lei) : pentru Google Play , unde Comisia spune că dezvoltatorii ar fi fost împiedicați să le comunice utilizatorilor că pot găsi oferte mai ieftine în alte magazine de aplicații sau pe alte site-uri. În context, corespondentul PRO TV notează și ponderea Google în piață: 90% dintre căutările online din Uniunea Europeană ar fi făcute prin Google, ceea ce amplifică efectul acestor practici asupra concurenței și a prețurilor. Poziția Google și riscul de escaladare Potrivit materialului, Google susține că decizia europeană îi afectează produsele și serviciile. Comisia răspunde că nu țintește companii americane, ci aplică aceleași reguli tuturor firmelor care operează pe piața europeană. Dacă Google nu elimină practicile în termenul de 60 de zile , compania poate primi penalități suplimentare care pot ajunge la 5% din cifra de afaceri mondială , conform aceleiași surse. [...]
