FAO propune programul GPP-TAD pentru bolile animale transfrontaliere - model de guvernanță și finanțare diversificată, cu contribuții ale țărilor în funcție de capacitate

FAO propune o schimbare de finanțare și guvernanță pentru prevenirea bolilor animale transfrontaliere , mizând pe contribuții diversificate ale țărilor și pe platforme naționale coordonate regional, într-un efort de a reduce pierderile economice și șocurile în comerțul cu animale și produse de origine animală, potrivit FAO . Organizația a prezentat un „plan” (blueprint) pentru o nouă abordare globală împotriva bolilor animale care se răspândesc peste granițe (transboundary animal diseases – TADs), avertizând că, lăsate necontrolate, acestea pot afecta rapid mijloacele de trai și comerțul, lovind mai puternic țările cu venituri mici și medii și putând ajunge inclusiv la populație. De ce contează: prevenția e mai ieftină decât criza, iar miza e comerțul Directorul general al FAO, Qu Dongyu, a indicat că aceste boli „se răspândesc mai repede, mai departe și cu un impact mai mare asupra economiilor și mijloacelor de trai decât oricând”, invocând exemple precum gripa aviară înalt patogenă, febra aftoasă, pesta porcină africană și „New World screwworm”. FAO a punctat explicit diferența de cost între prevenție și inacțiune și a dat un reper economic: introducerea recentă în Asia a serotipului SAT1 al febrei aftoase ar putea duce la pierderi anuale de 2 miliarde de dolari (aprox. 9,2 miliarde lei), potrivit evaluării de impact a organizației. În acest context, FAO susține investițiile „în amonte” în prevenție printr-o abordare „One Health ” (o viziune integrată care include sănătatea solului, a animalelor, a plantelor, a oamenilor și a mediului). Ce se schimbă: de la proiecte finanțate de donatori la o platformă cu contribuții ale țărilor Noul model este construit în jurul Global Partnership Programme for Transboundary Animal Diseases (GPP-TAD), descris ca o inițiativă „condusă de țări”, care își propune să întărească prevenția și controlul bolilor prioritare prin Platforme Naționale de Parteneriat. În aceste platforme ar urma să fie reuniți, sub un singur cadru național, actori precum guverne, sector privat, producători, fundații, organizații ale fermierilor și instituții financiare. Schimbarea majoră, din perspectiva funcționării, este trecerea de la o abordare „proiect cu proiect” – dependentă în principal de finanțări ale donatorilor, cu FAO în rol de implementator – la o arhitectură de guvernanță globală și un model de finanțare diversificat. FAO descrie platforma ca pe un „bun public global”, în care țările conduc implementarea, iar sprijinul tehnic al FAO este calibrat la nevoile locale. Cum ar funcționa: platforme naționale, hub-uri regionale și coordonare globală Programul prevede: platforme naționale ca element central al implementării; hub-uri regionale pentru coordonarea acțiunilor transfrontaliere (zona în care, potrivit FAO, bolile produc cele mai mari pagube și unde nu poate acționa eficient o singură țară); rol continuu pentru FAO, prin programul EMPRES, în furnizarea de „inteligență” epidemiologică, alerte timpurii și ghidaj normativ, plus intervenție de ultimă instanță și sprijin rapid la nevoie. GPP-TAD este structurat pe cinci direcții de lucru, „care se întăresc reciproc”: prevenție și control progresiv al bolilor; supraveghere digitală, avertizare timpurie și inovare în sănătatea animală; pregătire și acțiune timpurie bazată pe risc, inclusiv acțiune anticipativă; răspuns de urgență coordonat și rapid; legislație, parteneriate și modele de finanțare. Finanțarea: contribuții în funcție de capacitate și cofinanțare Un element definitoriu este modelul de finanțare „diversificat, bazat pe solidaritate”, în care toate țările participante contribuie în funcție de capacitatea lor, completat de contribuții voluntare ale partenerilor de dezvoltare, cofinanțare din partea instituțiilor financiare internaționale și a sectorului privat. La nivel global, FAO spune că va fi creat un Steering Committee (comitet de coordonare) pentru ghidaj strategic, cu reprezentare echilibrată pe regiuni, precum și un grup consultativ tehnic, cu parteneri tehnici-cheie, în timp ce organismele de guvernanță ale FAO ar urma să păstreze supravegherea strategică generală. Ce urmează: consultări în curs și interes exprimat de 110 țări FAO plasează inițiativa în continuarea mesajului transmis de statele membre la sesiunea din iulie 2025 a Conferinței FAO, când a fost recunoscută importanța prevenirii, detectării și răspunsului la răspândirea TADs și necesitatea ca activitatea FAO să fie „adecvat finanțată”. Organizația spune că a organizat consultări extinse și că procesul continuă pentru a colecta feedback și a rafina planul. În acest moment, 110 țări au transmis scrisori oficiale directorului general al FAO prin care își exprimă interesul de a se alătura GPP-TAD, un semnal de angajament politic și financiar pentru o gestionare mai „sustenabilă” a unor amenințări considerate persistente și costisitoare. [...]