Știri
Știri din categoria Companii
SpaceX vizează un IPO de 75 mld. dolari (aprox. 345 mld. lei), care ar rescrie recordurile pieței și ar putea împinge averea lui Elon Musk peste pragul de 1 trilion de dolari, potrivit Libertatea. Compania spațială fondată în 2002 ar urma să se listeze vineri dimineața pe Nasdaq, într-o ofertă publică inițială (IPO) descrisă ca potențial cea mai mare din istorie.
SpaceX intenționează să strângă 75 de miliarde de dolari, peste recordul Saudi Aramco (29,4 miliarde de dolari în 2019). Planul include plasarea pe piață a peste 555 de milioane de acțiuni, la un preț estimat de 135 de dolari (aprox. 620 lei) pe acțiune, ceea ce ar implica o evaluare totală de aproape 1,8 trilioane de dolari.
Potrivit Bloomberg, oferta ar fi fost de patru ori suprasubscrisă de bănci și instituții financiare, iar circa 20–30% dintre acțiuni ar urma să fie rezervate investitorilor de retail – o pondere neobișnuit de mare pentru un IPO de asemenea dimensiune.
Libertatea notează că Elon Musk ar deține aproximativ 42% din acțiunile SpaceX, iar pachetul său ar urma să fie evaluat la peste 740 de miliarde de dolari după listare. Înaintea IPO-ului, averea lui Musk este estimată la 782 de miliarde de dolari, conform Forbes, iar listarea ar urma să îl transforme în primul „trilionar” al planetei.
Efectul nu s-ar opri la acționarul principal. Publicația scrie că:
În spatele dimensiunii istorice a tranzacției, rămân semne de întrebare legate de profitabilitate. Conform datelor prezentate, SpaceX ar fi avut venituri de 18,7 miliarde de dolari în 2025, dar a raportat pierderi nete de 4,9 miliarde de dolari.
În același timp, documentele depuse pentru IPO ar include o estimare de venituri de peste 28,5 trilioane de dolari pe termen lung – o proiecție care, potrivit sursei, a atras atenția analiștilor.
Listarea vine după ce valoarea SpaceX ar fi crescut puternic în urma fuziunii cu xAI din februarie, menționată de Libertatea (detalii suplimentare în materialul dedicat: https://www.libertatea.ro/stiri/spacex-preia-xai-elon-musk-anunta-construirea-pe-orbita-a-unor-centre-de-date-5610461). IPO-ul ar urma să includă și integrarea xAI și a platformei de social media X (fostul Twitter), absorbite în prima parte a anului 2026.
Pe termen scurt, miza pieței rămâne execuția tranzacției și nivelul cererii la listare; pe termen mediu, investitorii vor urmări dacă planurile tehnologice ale companiei pot fi transformate în fluxuri de numerar care să susțină o evaluare de ordinul trilioanelor de dolari.
Recomandate
Listarea SpaceX ar putea împinge averea lui Elon Musk peste pragul de 1.000 de miliarde de dolari , un scenariu care ar transforma oferta publică inițială (IPO) a companiei într-un reper de piață cu implicații economice și politice, potrivit Economedia , care citează o analiză Oxfam transmisă de EFE și preluată de Agerpres. Conform Oxfam, odată cu IPO-ul SpaceX, Musk ar ajunge să fie mai bogat decât 46% din populația lumii, adică aproximativ 3,8 miliarde de oameni. Analiza susține că averea sa personală este așteptată să depășească 1.000 de miliarde de dolari (aprox. 4.600 miliarde lei), ceea ce l-ar face prima persoană din lume cu o astfel de avere. IPO-ul SpaceX, un potențial record și o capitalizare estimată de 1.770 miliarde dolari SpaceX ar urma să lanseze vineri „cea mai mare ofertă publică inițială din istorie”, depășind recordul stabilit de Saudi Aramco în 2019, potrivit aceleiași analize. În acest context, capitalizarea de piață a SpaceX este așteptată să ajungă la aproximativ 1.770 miliarde de dolari (aprox. 8.100 miliarde lei), ceea ce ar plasa compania între cele mai mari zece companii listate la bursă din lume. Miza economică: cât din valoare vine din relația cu statul Oxfam leagă explicit acumularea de avere de politicile publice și de relația companiilor lui Musk cu statul american. ONG-ul afirmă că SpaceX obține o cincime din veniturile sale de la guvernul federal și susține că listarea „va umple buzunarele” unor oficiali din administrația republicană, dar și ale fondurilor de investiții, ale persoanelor conectate politic și ale directorilor companiilor. În același timp, Oxfam afirmă că o parte importantă a averii lui Musk se bazează pe sprijin guvernamental primit în trecut și susține că, în timpul mandatului său în administrația președintelui american Donald Trump, „ar fi profitat de situație pentru a-și proteja și spori” averea. Oxfam: argumentul fiscal și riscul de concentrare a bogăției În comunicatul citat, Oxfam pune accent pe concentrarea bogăției și pe implicațiile ei pentru funcționarea economiei și a democrației. „O astfel de concentrare extremă a bogăţiei este simptomatică pentru decenii de politici favorabile miliardarilor, care le-au permis să scrie regulile economice în favoarea lor” Nabil Ahmed, director pentru justiție economică la Oxfam America, susține că ascensiunea lui Musk la statutul de „trilionar” ar fi un punct de inflexiune. „Musk va fi un trilionar susţinut de guvern, a cărui avere a fost alimentată de o eră a politicilor publice regresive” În raport, Oxfam mai afirmă că un impozit de 10% pe o avere estimată la 1.000 de miliarde de dolari ar putea eradica sărăcia extremă la nivel mondial timp de un an, „scoțând peste 800 de milioane de oameni din sărăcie”. Tot acolo, ONG-ul folosește comparații pentru a ilustra dimensiunea sumei: la un ritm de cheltuire de un milion de dolari pe zi, ar fi nevoie de 2.740 de ani pentru a cheltui 1.000 de miliarde de dolari. Ce urmează, din perspectiva pieței, este confirmarea parametrilor IPO-ului și a evaluării finale: dacă estimările privind capitalizarea și dimensiunea operațiunii se materializează, listarea SpaceX ar deveni un eveniment de referință pentru piețele de capital, cu efect direct asupra averii lui Musk și asupra dezbaterii privind rolul statului în formarea marilor averi. [...]
Relația Musk–șeful FCC devine un risc de reglementare pentru IPO-ul SpaceX , într-un moment în care compania se pregătește pentru ceea ce ar urma să fie, la nivel global, cea mai mare listare inițială din istorie, potrivit IT Home , care citează o investigație The New York Times despre legăturile dintre Elon Musk și președintele Comisiei Federale pentru Comunicații (FCC), Brendan Carr. Materialul descrie cum Carr ar fi luat decizii favorabile SpaceX și serviciului său de internet prin satelit Starlink, în paralel cu o apropiere publică de Musk și de președintele ales Donald Trump. În același timp, Carr ar fi avut o atitudine mult mai dură față de alte companii aflate sub supravegherea FCC, inclusiv prin investigații și amenințări legate de licențe. De ce contează: FCC apare de zeci de ori în documentele SpaceX Pe măsură ce SpaceX se apropie de IPO, rolul FCC devine critic, deoarece instituția reglementează licențele și accesul la spectru (benzi de frecvențe radio) necesare pentru operarea serviciilor de comunicații. În prospectul SpaceX, FCC este menționată de 25 de ori, cel mai mult dintre toate agențiile guvernamentale, în principal pe teme de licențiere a spectrului pentru sateliți. Administrația Federală a Aviației (FAA) , care reglementează lansările de rachete, este menționată de 23 de ori. În acest context, articolul sugerează că percepția de „tratament preferențial” poate deveni un subiect sensibil pentru investitori, mai ales când o parte semnificativă a creșterii depinde de aprobări și reguli stabilite de aceeași autoritate. Miza economică: Starlink, principalul motor de venituri Potrivit documentelor SpaceX citate în material, Starlink este descris ca „vaca de muls” a companiei și singura subsidiară profitabilă. Serviciul ar avea: 9.600 de sateliți pe orbită joasă, care furnizează internet; 10 milioane de clienți la nivel global, inclusiv companii aeriene, guverne și armata Ucrainei; venituri de peste 11,4 miliarde de dolari anul trecut (aprox. 52 miliarde lei), adică 61% din veniturile totale SpaceX. Aceleași documente ar indica și o proiecție de venituri „în cele din urmă” de până la 1,6 trilioane de dolari (aprox. 7.300 miliarde lei). În paralel, SpaceX ar urmări o evaluare la listare de 1,77 trilioane de dolari (aprox. 8.100 miliarde lei), ceea ce ar plasa compania peste Meta ca valoare de piață, conform articolului. Decizii și acțiuni ale FCC care au avantajat SpaceX, potrivit investigației Textul enumeră mai multe episoade în care Carr ar fi acționat în favoarea SpaceX/Starlink: a aprobat o solicitare de sateliți a SpaceX și a modificat reguli ale agenției astfel încât SpaceX să beneficieze; în ianuarie, FCC a aprobat cererea SpaceX de a desfășura 7.500 de sateliți pentru extinderea serviciului global; în aprilie, FCC a relaxat reguli vechi de decenii privind modul în care sateliții împart spectrul, o schimbare care, potrivit instituției, reduce costurile și permite servicii mai rapide; FCC a spus că procesul a fost sprijinit de „măsurători din lumea reală” furnizate de SpaceX și Starlink. În același timp, după o plângere a SpaceX, Carr a deschis o investigație asupra competitorului EchoStar, iar în alte cazuri a amenințat cu retragerea licențelor de emisie pentru ABC și NBC din cauza relatărilor despre Trump și a inițiat investigații privind Disney și Comcast, inclusiv pe tema politicilor de diversitate, echitate și incluziune. Critici și răspunsuri: acuzații de părtinire, dar și exemple de „tratament egal” Jessica J. González, co-director executiv al organizației „Free Press”, este citată criticând comportamentul lui Carr ca fiind nepotrivit pentru un oficial care ar trebui să supravegheze o instituție independentă de protecție a consumatorilor. Pe de altă parte, Carr neagă că ar favoriza SpaceX și susține că tratează toate companiile la fel. Ca exemplu, în februarie ar fi aprobat cererea Amazon de a lansa 4.500 de sateliți pentru propriul serviciu de internet prin satelit „Leo”, un concurent al SpaceX, potrivit materialului. Un purtător de cuvânt al FCC a transmis, într-o declarație, că instituția urmărește stimularea „economiei spațiale” și că există mai mulți furnizori de sateliți care concurează pentru a oferi consumatorilor conexiuni rapide la prețuri accesibile. Ce urmează: cererea SpaceX pentru 1 milion de sateliți este încă în evaluare Un punct major rămas deschis este solicitarea SpaceX depusă în ianuarie la FCC pentru autorizarea a 1 milion de sateliți, cu scopul de a construi în spațiu centre de date care să sprijine dezvoltarea inteligenței artificiale; cererea este încă analizată. Inițiativa a atras critici din partea astronomilor și ecologiștilor, care avertizează asupra schimbării aspectului cerului și a riscului de deșeuri spațiale, iar specialiști în somn au invocat posibile efecte ale luminii asupra ritmurilor biologice. Amazon s-a opus, susținând că proiectul ar fi mai degrabă o viziune decât un plan realist și ar putea necesita „sute de ani” pentru a fi realizat, conform articolului. [...]
Posibila intrare a SpaceX la bursă ar putea împinge averea lui Elon Musk peste 1 trilion de dolari , însă saltul ar reflecta în principal evaluări de piață, nu bani lichizi, potrivit Antena 3 . Miza economică este dublă: o listare (ofertă publică inițială) a SpaceX ar putea reseta reperele de evaluare pentru companiile din zona spațială și inteligență artificială, dar ar evidenția și cât de dependentă este „averea” fondatorilor de percepția investitorilor. Musk deține deja acțiuni evaluate la 273 de miliarde de dolari prin rolul de director executiv al Tesla , iar dacă oferta publică inițială a SpaceX „va decurge conform planului” în această săptămână, averea lui ar putea crește cu încă 841 de miliarde de dolari, conform materialului. În scenariul descris, el ar deține aproape jumătate din acțiunile SpaceX, companie a cărei valoare totală este estimată la 1,77 trilioane de dolari în cadrul listării. În total, doar din cele două companii, averea lui Musk ar ajunge la 1,11 trilioane de dolari, potrivit CNN, citat de Antena 3. Publicația subliniază însă că este vorba despre o avere „pe hârtie”: valoarea depinde de modul în care investitorii evaluează Tesla și SpaceX, nu de un disponibil în numerar. De ce contează: „averea pe hârtie” poate crește rapid, dar nu e lichidă Antena 3 punctează că un trilion de dolari (1.000.000.000.000) este o sumă greu de transpus în consum real, chiar și teoretic: dacă cineva ar cheltui 1 milion de dolari în fiecare oră, în fiecare zi, i-ar lua „tot mai bine de un secol” să cheltuiască 1 trilion de dolari. Mesajul economic din spatele comparației este că astfel de averi sunt, în practică, o expresie a capitalizării bursiere și a evaluărilor, nu a lichidității. Reperele de comparație folosite în articol Pentru a pune în perspectivă ordinul de mărime, materialul enumeră câteva active sau agregate economice care ar valora mai puțin decât averea lui Musk, în scenariul de 1,11 trilioane de dolari: Economiile majorității țărilor : la nivel global, doar 20 de țări ar avea economii mai mari de 1,1 trilioane de dolari, potrivit Fondului Monetar Internațional. Sunt date exemple precum Taiwan (977 miliarde de dolari), Irlanda (779 miliarde), Suedia (760 miliarde), Singapore (660 miliarde) și Africa de Sud (480 miliarde). Economia Manhattanului : produs intern brut de puțin peste 1 trilion de dolari în 2024, conform datelor Rezervei Federale (cel mai recent an disponibil, menționează articolul). Toate proprietățile din Houston : valoare totală de aproximativ 879 de miliarde de dolari, pe baza celor mai recente date disponibile. Toate vehiculele noi cumpărate în SUA : americanii ar fi cumpărat 16,3 milioane de mașini noi în 2025, cu cheltuieli totale de 789 de miliarde de dolari; prețul mediu al unei mașini noi ar fi fost 48.402 dolari. Averile altor miliardari din tehnologie : averea combinată a lui Larry Page, Sergey Brin, Larry Ellison și Jeff Bezos este indicată la 1,09 trilioane de dolari, „puțin sub” cea a lui Musk în scenariul descris. Echipele sportive profesioniste : cele mai valoroase 50 de echipe sportive din lume ar valora împreună aproximativ 353 de miliarde de dolari, potrivit Forbes; sunt menționate Dallas Cowboys (aprox. 13 miliarde) și Toronto Raptors (aprox. 5 miliarde). În lipsa unor detalii suplimentare despre calendarul și parametrii listării, rămâne de văzut dacă oferta publică inițială a SpaceX va avea loc și în ce condiții, dar articolul indică faptul că, pentru Musk, pragul de „trilionar” ar depinde direct de evaluarea pe care piața o va accepta la momentul listării. [...]
Google își externalizează masiv capacitatea de calcul pentru Gemini , într-un acord care ar urma să ducă plăți de circa 920 milioane dolari pe lună (aprox. 4,2 miliarde lei) către SpaceX, pe fondul presiunii tot mai mari pentru acces la cipuri NVIDIA și infrastructură de centre de date, potrivit Interesting Engineering . Într-un document depus la autorități, Google ar fi acceptat să plătească SpaceX aproximativ 920 milioane dolari lunar pentru acces la un „cluster” (grup) mare de cipuri NVIDIA dedicate inteligenței artificiale, până la jumătatea lui 2029. Acordul ar include acces la circa 110.000 de procesoare grafice (GPU) și hardware-ul aferent, găzduite în centre de date operate de SpaceX. La nivelul întregii perioade, în funcție de condițiile efective, înțelegerea „ar putea ajunge” la aproape 30 miliarde dolari (aprox. 138 miliarde lei), notează publicația. Miza economică este dublă: Google își asigură rapid resurse pentru a rula și antrena modele mari de inteligență artificială, iar SpaceX își consolidează o linie de business în infrastructura de calcul, dincolo de activitățile sale tradiționale. Calendar, condiții și opțiuni de ieșire Google ar urma să înceapă plățile lunare integrale în octombrie 2026, cu o structură de preț mai mică în perioada de „ramp-up” (creștere graduală a capacității) până în septembrie. Documentul menționat stabilește și un termen de livrare: SpaceX trebuie să furnizeze capacitatea convenită până la 30 septembrie 2026. Dacă nu respectă termenul, Google poate rezilia acordul după o perioadă de grație de o lună. În plus, Google poate accepta o capacitate mai mică de GPU în schimbul unor taxe lunare reduse. Un purtător de cuvânt al Google Cloud a descris acordul drept o măsură temporară pentru a susține cererea în creștere pentru serviciile Gemini Enterprise , precizând că cererea clienților a depășit estimările interne. După 31 decembrie 2026, oricare dintre părți poate ieși din acord cu un preaviz de 90 de zile, potrivit aceleiași surse. Ce câștigă SpaceX: un nou pilon de venituri înainte de listare Acordul cu Google vine după un contract similar semnat de SpaceX cu startup-ul de inteligență artificială Anthropic, „mai devreme în acest an”, care ar fi implicat plăți de peste 1 miliard de dolari lunar pentru centre de date operate de SpaceX în Memphis, Tennessee, conform articolului. Publicația mai notează că aceste facilități ar fi fost folosite inițial pentru compania de inteligență artificială a lui Elon Musk, xAI, iar ulterior SpaceX ar fi extins infrastructura într-un business comercial de calcul. În același context, documentul ar indica faptul că xAI a raportat o pierdere operațională de 6,4 miliarde dolari anul trecut, la venituri de 3,2 miliarde dolari. Context: presiunea pe GPU-uri și discuții despre centre de date „orbitale” Acordul este prezentat ca un semnal al tensiunilor din „cursa infrastructurii” din Silicon Valley, în condițiile în care GPU-urile NVIDIA rămân resursa critică pentru antrenarea și operarea modelelor mari de inteligență artificială. Separat de contractul de cloud, companiile ar continua discuțiile despre centre de date orbitale, care ar putea folosi rachete și sateliți SpaceX pentru a susține sarcini de calcul în afara atmosferei Pământului, potrivit articolului. Informația apare ca direcție de discuție, fără un calendar sau angajamente detaliate în material. [...]
Google scumpește YouTube Premium în Germania, iar majorările lovesc toate abonamentele , inclusiv pachetul de familie și varianta „Lite”, potrivit WinFuture . Noile tarife se aplică imediat pentru clienții noi, în timp ce abonații existenți vor plăti mai mult după o perioadă de grație de cel puțin 30 de zile, anunțată prin e-mail. Creșterea este prima din 2023 pentru piața germană și vine după ce Google a majorat prețurile în SUA în aprilie. Pentru utilizatori, efectul este o factură lunară mai mare, iar pentru Google semnalul este că încearcă să-și protejeze veniturile din abonamente într-un context de costuri operaționale mai ridicate. Noile prețuri: de la abonamentul standard la „Lite” Conform publicației, scumpirile diferă în funcție de plan. Cele mai importante modificări: Individual (lunar): 14,99 euro (aprox. 75 lei), de la 12,99 euro Individual (anual): 149,99 euro (aprox. 750 lei), de la 129,99 euro Familie (lunar): 27,99 euro (aprox. 140 lei), de la 23,99 euro Student (lunar): 8,99 euro (aprox. 45 lei), de la 7,49 euro Premium Lite : 7,99 euro (aprox. 40 lei), de la 5,99 euro (cea mai mare creștere procentuală, ~33%) WinFuture notează că Premium Lite nu include acces la YouTube Music, iar eliminarea reclamelor se aplică doar clipurilor „obișnuite”, nu și conținutului muzical. Când intră în vigoare pentru clienți și ce trebuie urmărit la plată Pentru noii abonați , tarifele crescute se aplică „de acum”. Pentru clienții existenți , YouTube/Google trimite notificări prin e-mail, iar noile prețuri devin valabile în următoarea perioadă de facturare, după un preaviz de minimum 30 de zile, conform condițiilor de utilizare menționate în articol. Un detaliu operațional cu impact direct în costul final: publicația avertizează că abonarea prin aplicațiile de iPhone sau Android poate fi mai scumpă, din cauza comisioanelor percepute de operatorii magazinelor de aplicații, față de abonarea direct pe site, în browser. De ce contează: costuri mai mari și presiune pe retenția abonaților Ca justificare pentru scumpiri sunt invocate costurile mai mari cu infrastructura de servere și ajustarea la inflație . În același timp, WinFuture subliniază că, potrivit regulilor platformei, abonamentul rămâne „singura” cale de a folosi legal YouTube fără reclame, ceea ce limitează alternativele pentru utilizatorii care vor o experiență fără întreruperi. Ce urmează: pentru abonații existenți din Germania, decizia practică va fi dacă acceptă noul nivel de preț sau renunță, în condițiile în care toate planurile au fost ajustate în sus, iar „Lite” a avut cea mai abruptă creștere procentuală. [...]
Producătorul chinez Biwin își blindează aprovizionarea cu memorie printr-un contract de 1,86 miliarde dolari (aprox. 8,6 miliarde lei), într-un moment în care cererea venită din servere pentru inteligență artificială și centre de date tensionează oferta și împinge în sus prețurile, potrivit South China Morning Post . Acordul, pe doi ani, este de tip „volum blocat, preț blocat” și vizează achiziția, în tranșe, de cipuri flash de clasă enterprise (pentru infrastructură IT), din trimestrul al treilea din 2026 până în trimestrul al doilea din 2028, conform unei raportări la Bursa din Shanghai. Furnizorul nu a fost dezvăluit, invocând confidențialitatea comercială. Compania spune că înțelegerea ar trebui să reducă riscul de întreruperi de livrare cauzate de fluctuațiile pieței. Miza economică este semnificativă: veniturile Biwin din 2025 au fost de 11,3 miliarde yuani, în timp ce valoarea contractului este echivalentă cu 12,6 miliarde yuani, adică peste nivelul care declanșează obligația de raportare conform regulilor Star Market (segmentul tehnologic al bursei din Shanghai). De ce se grăbesc companiile să „închidă” volume și prețuri Înțelegerea scoate în evidență o schimbare de comportament în lanțul de aprovizionare: firmele chineze din zona de stocare „downstream” (care nu fabrică cipuri, dar proiectează, asamblează, testează și vând produse de stocare) încearcă să își securizeze mai devreme și pe perioade mai lungi accesul la componente, pe fondul unui nou ciclu de creștere pe piața memoriilor. Biwin, cu sediul în Shenzhen și listată la Shanghai, nu produce cipuri, ci livrează produse de stocare pentru PC-uri, smartphone-uri, servere, dispozitive purtabile și alte electronice. Indicii de piață: câștiguri accelerate la marii furnizori de NAND Tensiunea din piață este vizibilă și în rezultatele globale din zona NAND (un tip de memorie flash). TrendForce a raportat că veniturile din trimestrul I ale celor mai mari cinci branduri NAND au urcat cu 83,7% față de trimestrul anterior, la peste 38,9 miliarde dolari (aprox. 180 miliarde lei), pe fondul unor prețuri medii de vânzare mai mari și al cererii din zona de servere. În acest context, TrendForce anticipează că dezechilibrul cerere-ofertă ar putea continua și în trimestrul al doilea: comenzile pentru servere ar urma să compenseze slăbiciunea din cererea pentru smartphone-uri și PC-uri, afectată de scumpirea memoriilor. Ce arată datele Biwin despre ritmul de creștere Biwin a indicat că volumul de achiziții din 2026 acoperit de contract ar reprezenta 4,45% din achizițiile sale de NAND flash din 2025, urmând să urce la 14,88% în 2027. Pentru prima jumătate din 2028, compania nu a publicat cifre. Rezultatele financiare recente reflectă, potrivit companiei, efectul cererii din zona AI și al scumpirii produselor: în trimestrul I, veniturile au crescut cu 341,5% față de anul anterior, la 6,81 miliarde yuani, iar profitul net atribuibil acționarilor a ajuns la 2,9 miliarde yuani, după o pierdere în urmă cu un an. Într-o prezentare pentru investitori din mai, Biwin a spus că produsele sale de SSD enterprise au intrat în lanțurile de aprovizionare ale unor mari producători (OEM), producători de servere AI și companii internet, iar veniturile din stocare enterprise au crescut cu peste 300% în 2025. Pentru piață, semnalul este că presiunea pe memorie – alimentată de investițiile în infrastructură AI – începe să schimbe nu doar prețurile, ci și modul în care companiile își gestionează riscul de aprovizionare: prin contracte mai mari și mai lungi, chiar și atunci când acestea depășesc ca mărime vânzările anuale. [...]
