Știri
Știri din categoria Companii
România rămâne în urmă la „greutatea” marilor companii în economie, iar fără jucători cu afaceri de zeci de miliarde de euro va fi greu să treacă la următorul nivel de dezvoltare, susține Sorin Pâslaru într-un discurs la conferința Top 1.000 companii, publicat de Ziarul Financiar. Miza, în această lectură, nu este doar mărimea unor bilanțuri, ci capacitatea țării de a crea „campioni” care să tragă după ei investiții, talent și finanțare mai ieftină.
În 2024, primele cinci companii din România ca cifră de afaceri (OMV Petrom și OMV Petrom Marketing – entități surori –, Dacia, Lidl și Kaufland) au cumulat 26 mld. euro, raportat la un PIB de 370 mld. euro, ceea ce înseamnă o pondere de 7% a veniturilor top 5 în PIB. Prin comparație, Ungaria ar avea 25%, iar Cehia și Polonia câte 16%, potrivit datelor invocate în discurs.
Argumentul central este că marile companii funcționează ca vectori de creștere: pot atrage „cei mai buni oameni”, au vizibilitate mai bună asupra direcției economiei și acces la finanțare mai ieftină, iar prin dimensiune ajung să conteze la „masa marilor jucători” europeni. În această logică, diferența față de țările din regiune nu ține doar de resurse, ci de capacitatea de a construi și menține companii integrate și competitive internațional.
În exemplificare, sunt menționate câteva repere regionale: MOL (22 mld. euro cifră de afaceri) și MVM (11 mld. euro venituri) în Ungaria, respectiv grupul OTP cu active de 120 mld. euro; în Cehia, Skoda ar fi ajuns la 24 mld. euro afaceri, iar CEZ la 8 mld. euro; în Polonia, PKN Orlen este indicată cu 69 mld. euro venituri.
Pâslaru leagă ideea de „campioni” economici de o gândire strategică pe termen lung și folosește Oneștiul ca exemplu de context care poate produce performanță în domenii diferite: Nadia Comăneci, Daniel Dines (creatorul UiPath) și Loredana Groza, toți din același oraș. Teza este că apariția lor nu ar fi fost întâmplătoare, ci favorizată de investiții și infrastructură locală (industrie, educație, sport, cultură), care creează cadrul pentru identificarea și dezvoltarea talentelor.
În plan economic, mesajul se traduce într-o concluzie pragmatică: fără o „agregare a forțelor” și fără proiecte care să ducă la companii mult mai mari, România riscă să rămână cu o economie fragmentată, în care liderii de piață au o influență relativ mică raportat la dimensiunea PIB-ului.
Discursul nu propune măsuri punctuale, dar fixează o direcție: decizii strategice asumate pe ani și decenii, cu obiectivul de a crea companii suficient de mari încât să ridice competitivitatea întregii economii. Limitarea este că, în material, „strategia” rămâne un concept-cadru, fără un set explicit de politici sau instrumente de implementare.
Recomandate
Declarația premierului interimar Ilie Bolojan despre un posibil proiect industrial al grupului Schwarz ridică, deocamdată, mai multe necunoscute decât certitudini pentru economie , în lipsa unor detalii despre tipul investiției, tehnologie și calendar, potrivit Ziarul Financiar . Bolojan a spus că grupul german Schwarz, proprietarul Lidl, Kaufland și „mai nou, La Cocoș”, ar fi interesat să construiască o fabrică în România. Afirmația a fost făcută într-un interviu video pentru HotNews.ro, unde premierul interimar a argumentat că, atunci când companii mari sunt interesate să investească local și să aducă tehnologie, „nu mi se pare anormal să verifici dacă este fezabilă”. „Așadar, atunci când astfel de companii sunt interesate să investească în România, să facă o fabrică, să aducă o anumită tehnologie, nu mi se pare anormal să verifici dacă este fezabilă.” Ce lipsește din anunț și de ce contează pentru companii Miza economică a unei investiții de tip „fabrică” poate fi semnificativă (lanțuri de aprovizionare, locuri de muncă, substituirea importurilor), însă declarația nu precizează elementele care ar permite evaluarea impactului: despre ce fabrică este vorba și ce tehnologie ar urma să fie adusă în România. În lipsa acestor informații, rămâne neclar dacă discuția vizează: o unitate de producție pentru bunuri de larg consum (inclusiv alimente/băuturi), având în vedere profilul de retail al grupului; sau un proiect din zona de infrastructură digitală, cum ar fi un centru de date (data center), în contextul extinderii diviziei IT a grupului. Context: dimensiunea grupului și planurile pe IT Grupul Schwarz este prezentat ca cel mai mare jucător din retailul european, cu afaceri anuale de peste 175 mld. euro, potrivit celor mai recente date publice citate de ZF. Grupul are și 23 de fabrici proprii de dulciuri, băuturi și patiserie în Germania (22) și Marea Britanie (1). Pe componenta IT, ZF notează că Schwarz Digits (divizia sub care operează grupul în zona digitală) „nu este în topul celor mai mari jucători europeni” și că nu este lider, așa cum a sugerat Bolojan, conform informațiilor publice. Totuși, grupul se extinde rapid și a anunțat investiții de 11 mld. euro în zona centrelor de date. În 22 mai 2025, Schwarz a comunicat că veniturile Schwarz Digits pe anul anterior au fost de 1,9 mld. euro. România: investitor major în retail și imobiliare, cu discuții anterioare despre producție locală În luna martie, Bolojan s-a întâlnit cu Gerd Chrzanowski , CEO-ul Schwarz Group, companie cu afaceri anuale de 175 mld. euro, echivalentul a aproape 45% din PIB-ul anual al României, potrivit ZF. Local, grupul deține trei retaileri alimentari din top 10: Lidl (lider după rezultatele din 2024), Kaufland (numărul 2) și La Cocoș (10). ZF mai arată că nemții sunt și printre cei mai mari proprietari imobiliari locali, cu proprietăți estimate la peste 20 mld. lei (4 mld. euro), și au în România și un centru de IT. La solicitarea ZF, reprezentanții Schwarz au confirmat întâlnirea din martie, dar au spus că nu comentează subiectele discutate, invocând caracterul confidențial al întâlnirii. Guvernul a comunicat atunci că discuțiile au vizat investiții în producția alimentară din România și promovarea producătorilor români pe piețele europene, fiind menționată și zona de IT. Ce urmează Deocamdată, informația rămâne la nivel de intenție exprimată public, fără detalii despre proiect. Pentru mediul de afaceri, relevanța va depinde de clarificarea rapidă a câtorva puncte: domeniul investiției (producție vs. infrastructură digitală), amplasamentul, dimensiunea și calendarul, respectiv dacă proiectul presupune facilități sau parteneriate cu statul. [...]
BraveX Aero și Romaero au semnat un memorandum pentru a construi în România o capacitate de producție și scalare de drone , cu țintă explicită piața europeană de apărare și securitate, într-un moment în care Europa își accelerează investițiile în tehnologii de apărare și extinderea producției locale, potrivit G4Media . Memorandumul de Înțelegere a fost încheiat în cadrul Black Sea Defense & Aerospace (BSDA) 2026 și vizează explorarea unei colaborări industriale și tehnologice în domeniul sistemelor aeriene fără pilot și al structurilor aerospațiale din materiale compozite (materiale ușoare și rezistente folosite frecvent în aviație). Informația este transmisă de Agerpres, pe baza unui comunicat. Ce urmărește parteneriatul, operațional Colaborarea are ca obiectiv definirea unui cadru de cooperare pentru producția și industrializarea unor componente și structuri destinate aeronavelor fără pilot dezvoltate de BraveX Aero, precum și identificarea unor oportunități comune în industria aerospațială și de apărare. În discuțiile dintre cele două companii sunt analizate, potrivit comunicatului, mai multe direcții: producția de structuri și „airframe-uri” (structura principală a aeronavei) pentru platformele UAV (vehicule aeriene fără pilot) dezvoltate de BraveX Aero; dezvoltarea unor capabilități industriale scalabile pentru producția de sisteme aeriene fără pilot în România; proiecte comune în domeniul aerospațial și al apărării; oportunități de transfer tehnologic și industrializare pentru piețele europene și internaționale. De ce contează: acces la infrastructură industrială și piață în creștere Miza economică și industrială este poziționarea unei producții locale într-un context european în care statele membre urmăresc reducerea dependențelor externe și dezvoltarea unor lanțuri regionale pentru tehnologii critice de apărare, inclusiv platforme autonome și sisteme aerospațiale cu utilizare duală (civilă și militară). CEO-ul BraveX Aero, Răzvan Costea-Bărluțiu, leagă parteneriatul de nevoia de creștere a startup-urilor și de oportunități precum programul SAFE : „Potențialul local există și este mult prea mare pentru a fi ignorat. Firme startup precum BraveX Aero trebuie să crească inteligent, să identifice resursele acolo unde există și să le fructifice. Un asemenea parteneriat conduce natural la creșterea și maturizarea industriei românești într-un spațiu competitiv aglomerat, susținut de oportunități reale precum programul SAFE”. Din partea Romaero, administratorul special Speranța Munteanu indică rolul companiei în susținerea industriei prin colaborări cu firme inovatoare și folosirea infrastructurii existente: „Romaero își propune să susțină dezvoltarea industriei aerospațiale românești prin colaborări cu companii inovatoare și prin valorificarea experienței și infrastructurii industriale existente. Considerăm că parteneriatele dintre companiile consacrate și noile generații de dezvoltatori de tehnologie reprezintă un pas important pentru consolidarea capabilităților naționale”. Context: BraveX își extinde colaborările și țintește clienți instituționali În aceeași săptămână, BraveX Aero a semnat și un acord de colaborare cu o companie franceză din industria echipamentelor militare de antrenament, prin care platformele UAV ale BraveX sunt integrate în soluții de instruire, simulare și evaluare pentru aplicații de apărare. Potrivit informațiilor din articol, portofoliul de clienți vizat de BraveX include în principal administrații publice și operatori instituționali din Europa și structuri din sectorul de apărare al țărilor NATO, precum și companii private din domeniul securității. Piețele internaționale menționate includ, pe lângă Europa, Africa, Canada și America de Sud. BraveX Aero este prezentată ca o companie românească specializată în proiectarea și dezvoltarea de sisteme aeriene fără pilot avansate, cu aripă fixă și propulsie cu reacție, pentru aplicații dual-use și de apărare (inclusiv misiuni ISR – informații, supraveghere și recunoaștere, monitorizarea infrastructurii critice, instruire militară și căutare-salvare). Romaero este descrisă drept un actor istoric al industriei aerospațiale românești, cu experiență în producția, integrarea și mentenanța structurilor și sistemelor aerospațiale pentru programe civile și militare. [...]
O instanță din India a respins cererea Apple de a opri temporar avansarea unei anchete antitrust legate de App Store pe iPhone și i-a cerut companiei să coopereze pe deplin cu investigatorii , potrivit IT之家 . Decizia crește presiunea operațională și juridică asupra Apple într-o piață în care iPhone câștigă rapid cotă, iar autoritățile cer date financiare folosite, de regulă, la calculul eventualelor sancțiuni. Hotărârea a fost publicată sâmbătă pe site-ul Curții Înalte din Delhi. Instanța a stabilit că Apple trebuie să colaboreze „pe deplin” cu anchetatorii și a cerut Comisiei pentru Concurență din India (CCI) să nu emită o decizie finală în acest caz cel târziu până la 15 iulie. De ce a cerut Apple suspendarea și ce a respins instanța Apple solicitase suspendarea procedurii, susținând că CCI ar fi depășit atribuțiile atunci când i-a cerut să depună date financiare în timp ce compania contestă în instanță cadrul legal indian privind calculul amenzilor antitrust. Potrivit materialului, aceste informații financiare sunt utilizate în mod obișnuit pentru a determina cuantumul penalităților. CCI cere de mai mult timp aceste date, după ce o investigație din 2024 ar fi concluzionat că Apple a abuzat de o poziție dominantă. Apple neagă încălcările și a refuzat să se conformeze solicitărilor, argumentând că, din moment ce a contestat regulile de calcul al sancțiunilor, autoritatea ar trebui să suspende cazul. Context: India, o piață tot mai importantă pentru iPhone Cazul din India este prezentat ca una dintre mai multe investigații antitrust cu care Apple se confruntă la nivel global. Miza locală este amplificată de dinamica pieței: datele Counterpoint Research citate de IT之家 arată că iPhone a ajuns la o cotă de 9% în India, de la 4% cu doi ani în urmă. Până la momentul publicării informației, Apple nu a oferit un răspuns oficial, mai notează sursa. [...]
O instanță din Coreea de Sud a impus sindicatului Samsung Electronics obligația ca greva generală programată să nu afecteze producția , o decizie care reduce riscul unor întreruperi într-un moment în care oferta globală de semiconductori este deja sub presiune, potrivit IT之家 . Judecătoria din Suwon a aprobat pe 18 mai o parte din solicitarea companiei privind o ordonanță (interdicție parțială), cerând ca acțiunea sindicală „să nu afecteze volumul de producție” și „să nu ducă la deteriorarea materiilor prime” folosite de producătorul de cipuri de memorie. Publicația notează că măsura funcționează, practic, ca o frână pentru ceea ce este descris drept cea mai amplă grevă din istoria Samsung Electronics. Greva generală este programată între 21 mai și 7 iunie. În martie, peste 66.000 de membri ai sindicatului au participat la un vot, iar 93,1% s-au pronunțat în favoarea grevei. De ce contează: risc de șoc pe lanțurile de aprovizionare cu semiconductori Samsung Electronics este un jucător major în producția de cipuri de memorie, iar o oprire a activității ar putea accentua înăsprirea ofertei globale de semiconductori, pe fondul cererii ridicate generate de construcția de centre de date pentru inteligență artificială. IT之家 menționează că efectele s-ar putea transmite către industrii precum auto, calculatoare și smartphone-uri. Context: negocieri eșuate și intervenție la nivel guvernamental Conflictul de muncă vine după mai multe runde de negocieri între companie și sindicat pe tema salariilor pentru 2026, discuții care s-au încheiat fără acord, pe fondul adâncirii divergențelor. În plus, situația a ajuns pe agenda guvernului: pe 17 mai, premierul Kim Min-seok a susținut un discurs național de urgență, după ce autoritățile au convocat în aceeași zi a doua reuniune ministerială de urgență pentru a evalua efectele potențiale asupra întregului lanț industrial intern și posibile măsuri de răspuns. Premierul a avertizat că liniile de producție de semiconductori implică sute de etape de procesare de înaltă precizie și că inclusiv o oprire scurtă poate duce la casarea produselor aflate în lucru. Conform estimărilor citate, o zi de oprire ar putea genera pierderi directe de până la 1.000 miliarde woni, iar în scenariul casării pe scară largă a waferelor (plachete de siliciu pe care se fabrică cipurile), pierderile ar putea ajunge până la 1.000.000 miliarde woni; repornirea și stabilizarea producției ar putea dura luni, amplificând costurile. [...]
Samsung Electronics încearcă să evite o grevă de 18 zile care ar putea perturba lanțul global de aprovizionare cu cipuri , în condițiile în care compania și sindicatul au reluat luni negocierile de ultim moment, pe fondul unei penurii severe de memorii, potrivit IT之家 . Miza este ridicată: peste 45.000 de angajați ar putea intra în grevă începând de joi, într-un conflict de muncă descris ca fiind cel mai amplu din istoria gigantului tehnologic. Momentul este sensibil deoarece memoria (cipurile de stocare) este o componentă-cheie pentru centrele de date dedicate inteligenței artificiale, smartphone-uri și laptopuri, iar lipsa din piață a împins în ultimele luni profiturile producătorilor în sus. Samsung este cel mai mare producător de memorii la nivel mondial, iar exporturile sale reprezintă aproape un sfert din exporturile totale ale Coreei de Sud, ceea ce amplifică riscul macroeconomic dacă producția este afectată. Prima rundă de negocieri, mediată de guvernul sud-coreean și axată pe salarii și bonusuri, a eșuat săptămâna trecută, iar discuțiile au fost reluate luni; potrivit materialului, negocierile ar urma să continue până marți. Presiune juridică asupra grevei și riscuri pentru producție O instanță din Coreea de Sud a admis parțial cererea Samsung pentru un ordin care obligă sindicatul să se asigure că greva nu afectează producția. Un purtător de cuvânt al instanței a precizat că, pe durata grevei, sunt interzise pierderile de materiale de producție, iar activitățile legate de siguranța producției și prevenirea deteriorării produselor trebuie menținute. Decizia include și sancțiuni financiare dacă ordinul nu este respectat: câte 100 milioane won/zi pentru fiecare dintre cele două sindicate majore (aprox. 310.000 lei/zi, conversie estimativă); 10 milioane won/zi pentru liderii sindicali (aprox. 31.000 lei/zi, conversie estimativă). Sindicatul a transmis că, dacă nu se ajunge la un acord, nu va renunța la grevă, chiar și în prezența ordinului instanței, dar a promis că va participa „cu seriozitate” la negocieri. Samsung nu a comentat, potrivit aceleiași surse. Guvernul ia în calcul „arbitrajul de urgență”, piața reacționează După hotărârea instanței, acțiunile Samsung au urcat în prima parte a ședinței cu până la 6,7%, peste avansul indicelui bursier sud-coreean (1,4%), pe fondul percepției că riscul operațional ar putea fi limitat. Guvernul sud-coreean și-a intensificat mesajele de avertizare privind impactul potențial asupra creșterii economice, exporturilor și piețelor financiare. Președintele Lee Jae-myung a cerut, într-o postare pe platforma X, respect reciproc între drepturile lucrătorilor și drepturile de administrare ale companiilor: „Coreea aplică un sistem de democrație liberală și o economie de piață capitalistă; companiile și lucrătorii trebuie să se respecte reciproc, iar drepturile muncii și drepturile de administrare trebuie tratate în mod egal.” Premierul Kim Min-seok a spus că autoritățile vor folosi „toate mijloacele”, inclusiv arbitrajul de urgență, pentru a opri greva. În acest mecanism, ministrul muncii poate emite un ordin care oprește imediat acțiunile de protest pentru 30 de zile, timp în care o comisie națională se ocupă de mediere și arbitraj. Sindicatul a afirmat că nu va ceda presiunii unui astfel de demers și că nu va semna un acord salarial dacă oferta Samsung nu corespunde așteptărilor. În paralel, materialul notează că, după eșecul primei runde, conducerea diviziei de cipuri ar fi încercat să convingă sindicatul să renunțe la grevă, invocând îngrijorări ale unor clienți pe termen lung, inclusiv Nvidia . Potrivit unor persoane informate citate de presă, unii parteneri ar fi indicat că ar putea suspenda temporar recepția livrărilor dacă greva ridică semne de întrebare privind calitatea; Samsung a refuzat să comenteze și acest aspect. [...]
Ministerul Economiei pregătește conduceri definitive și indicatori de performanță mai duri pentru companiile de stat din subordine, după ce ministrul interimar Irineu Darău spune că a găsit „situații foarte grele”, de la active lăsate în degradare până la lipsa planificării pentru comenzi noi, potrivit Digi24 . Darău a declarat, la emisiunea „În fața ta”, că în unele companii s-a confruntat cu „nepăsare” și „indolență” și că schimbarea de abordare va fi aplicată viitorilor manageri, prin contractele de mandat. Ce schimbare anunță ministerul: conduceri definitive și ținte „foarte ambițioase” Ministrul interimar spune că, în primele trei luni de mandat, până la 31 martie, a urmărit să se asigure că „într-un număr de luni”, conform procedurilor legale și „vitezei AMEPIP ”, toate companiile de stat vor avea conduceri definitive. În etapa următoare, miza este negocierea contractelor de mandat, unde, potrivit lui Darău, managerii vor avea atât „putere de negociere”, cât și „indicatori de mandat foarte ambițioși”. „Vom schimba total abordarea pentru viitorii manageri: ai şi putere de negociere, dar ai şi nişte indicatori de mandat foarte ambiţioşi.” Problemele invocate: insolvențe previzibile, comenzi vechi, active degradate Darău afirmă că a găsit „situații foarte grele” la multe companii de stat și a oferit câteva exemple de tipuri de disfuncționalități: cazul șantierului de la Mangalia, despre care spune că a fost lăsat „ani de zile” să ajungă în insolvență, „predictibil”; companii, „în special în industria de apărare”, care au avut comenzi pentru produse vechi, dar nu au pregătit tranziția către comenzi noi pentru produse noi, ceea ce ar explica de ce „acum nu sunt performante”; active lăsate „într-o stare deplorabilă”, ceea ce, în opinia sa, înseamnă atât pierdere de active, cât și scăderea capacității de a atrage investiții. „Mai e şi o zonă de nepăsare spre inconştienţă, de lăsare a unor active într-o stare deplorabilă, ceea ce e grav în sine, pentru că pierzi active, dar e grav şi pentru că pierzi atragerea de investiţii.” De ce contează pentru companii și economie Mesajul ministrului indică o înăsprire a guvernanței corporative (setul de reguli după care sunt conduse și controlate companiile) în zona companiilor de stat: conduceri definitive și obiective de performanță mai ridicate, pe fondul unor probleme operaționale care, potrivit descrierii sale, afectează direct capacitatea de producție, atractivitatea pentru investiții și, în unele cazuri, continuitatea activității. Ce urmează, conform declarațiilor, este etapa de numire a conducerilor definitive și negocierea contractelor de mandat, unde vor fi fixați indicatorii de performanță pentru viitorii manageri. [...]
